![]() |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Poza CALUGARILOR atoniti ce au slujit cu latinii:
http://graiulortodox.wordpress.com/2...a-athonitilor/ http://graiulortodox.files.wordpress...saforism-2.jpg |
*** Mantuirea... O, dar nemeritat care te-a dat Dumnezeu fiecarui om de pe acest pamant care te crede si te primeste. Atatea dispute in jurul tau. Mantuire tu, har minunat, atatea neintelegeri si tulburari in jurul tau...***
Fratilor in Hristos, toti cei ce Il marturisiti pe El ca Dumnezeu, Domn si Mantuitor... purtati-va cu cinste unii fata de altii, purtati-va cu cinstea aceasta care vi s-a dat - sa fiti fii ai Celui PreaInalt. Haideti sa ne aplecam putin asupra acestui subiect ca sa intelegem ce ne invata Sf.Sriptura. Mantuirea inseamna izbavire, scapare, scoatere. Acum, mantuirea aceasta de care vorbeste fratele meu "Nicolae44", de care vorbesc eu si pe care a marturisit-o si Pavel este izbavirea de sub puterea celui rau, izbavirea de sub puterea pacatului. Atat. Insa Sf.Scriptura ne arata mai multe forme de mantuire, si de aici... controversele. Sa luam seama bine, la mantuire (izbavire, scapare) asa cum o gasim in Biblie: (1) Mantuirea - vindecarea, izbavirea de sub povara bolii: -"Du-te, credinta ta te-a mantuit." Indata orbul si-a capatat vederea si a mers pe drum dupa Iisus." (Marc.10:52) -"Scoala-te si pleaca; credinta ta te-a mantuit." (Luc.17:19) (2) Mantuirea - scoaterea pe sine a crestinului din mijlocul lumii, din randul oamenilor necredinciosi: -"Mantuiti-va din mijlocul acestui neam ticalos." (Fapt.2:40) -"...cautati sa mantuiti pe unii, smulgandu-i din foc..." (Iuda 23) (3) Mantuirea - izbavirea (data in dar) de sub puterea celui rau, de sub puterea pacatului - cea pe care o marturisim noi, eterodocsii: - "...am fost izbavit (mantuit) din gura leului." (2 Tim. 4:17) - "Ci credem ca noi, ca si ei, suntem mantuiti prin harul Domnului Iisus." (Fapt.15:11) - "Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu." (Efes.2:8) - "Domnilor, ce trebuie sa fac ca sa fiu mantuit?" Pavel si Sila i-au raspuns: "Crede in Domnul Isus, si vei fi mantuit tu si casa ta." (Fapt.16:31) - "Daca marturisesti deci cu gura ta pe Iisus ca Domn si daca crezi in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat din morti, vei fi mantuit." (Rom.10:9) -"El ne-a mantuit si ne-a dat o chemare sfanta, nu pentru faptele noastre, ci dupa hotararea Lui si dupa harul care ne-a fost dat in Hristos Isus, inainte de vesnicii, (2Tim.1:9)" (4) Mantuirea odata primita, trebuie pastrata: - "...duceti pana la capat mantuirea voastra, cu frica si cutremur..." (Fapt.2:12) (5) Mantuirea viitoare - izbavitoare - cea la care nadajduim cu totii si ortodocsii si eterodocsii: - "...Domnul ma va izbavi (scoate, scapa) de orice lucru rau si ma va mantui, ca sa intru in Imparatia Lui cereasca." (2 Tim. 4:18) - "De aceea lepadati orice necuratie si orice revarsare de rautate, si primiti cu blandete Cuvantul sadit in voi, care va poate mantui sufletele." (Iac.1:21) (6) Mantuirea finala, cea cu adevarat glorioasa si plina de biruinta de sub puterea mortii: -"Cand trupul acesta, supus putrezirii, se va imbraca in neputrezire, si trupul acesta muritor se va imbraca in nemurire, atunci se va implini cuvantul care este scris: "Moartea a fost inghitita de biruinta." (1Cor.15:54) --------------------------------- Mantuirea care aduce atata dezbinare nu este certitudinea mostenirii Imparatiei lui Dumnezeu, ca si cum deja, avand biletul rezervat noi suntem in avion. Nu. Nicidecum. Ci intelegerea faptului ca suntem izbaviti (mantuiti) de sub puterea celui rau, ca odata ce ne-am pocait, ne-am marturisit si am primit pe Hristos in viata noastra El lucreaza de-acum in noi, prin Duhul Sfant, omul cel nou. Noi marturisim ca am rastignit firea noastra cea veche: "Am fost rastignit impreuna cu Hristos, si traiesc… dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. Si viata, pe care o traiesc acum in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit si S-a dat pe Sine insusi pentru mine." (Gal.2:20) Mantuirea aceasta ne obliga acum la umblarea in curatia data de El, in neprihanirea ceruta de El, in sfintenia in care El ne-a asezat "...sa ne curatam de orice intinaciune a carnii si a duhului si sa ne ducem sfintirea pana la capat, in frica de Dumnezeu." (2Cor.7:1) Aceasta este credinta noastra dar cum ramane cu faptele? -"Si Dumnezeu poate sa va umple cu orice har, pentru ca, avand totdeauna in toate lucrurile din destul, sa prisositi in orice fapta buna,." (2Cor.9:8) -"Incolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna si orice lauda, aceea sa va insufleteasca." (Filip.4:8) -"Dar va zice cineva: "-Tu ai credinta, si eu am faptele." "-Arata-mi credinta ta fara fapte, si eu iti voi arata credinta mea din faptele mele." (Iac.2:18) Acum... noi nu mai gresim? Din pacate, da. "Toti gresim in multe feluri...." (Iac.3:2) insa iata si nadejdea noastra cu care venim sa ne marturisim (spovedim) inaintea Lui, si prin care capatam iertare: "Dar, daca cineva a pacatuit, avem la Tatal un Mijlocitor, pe Iisus Hristos, Cel Neprihanit." (1Ioan.2:1) --------------------------------- Dumnezeu "voieste ca toti oamenii sa fie mantuiti si sa vina la cunostinta adevarului." (1Tim.2:4) |
Citat:
Dar fratele tau ne spune ca el deja a ajuns la capatul drumului si ca nici la judecata nu va veni.E important sa intelegem de unde certitudinea asta ca daca uiti tot ce-ai invatat si lasi " Duhul lui Dumnezeu " sa-ti talmaceasca evanghelia ai si ajuns la capat.Uite ca Pavel voia sa se asigure ca va prinde un loc in avion desi se pare ca vizitase si destinatia.:1: |
Citat:
"Adevarat, adevarat va spun ca cine asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis are viata vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata." (Ioan.5:24) ...... si totusi...... "Caci toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata al lui Hristos, pentru ca fiecare sa-si primeasca rasplata dupa binele sau raul pe care-l va fi facut cand traia in trup." (2Cor.5:10) ......- contradictie? in Biblie? o, nu ...... Dar, dupa cum nici mantuirea nu este inteleasa cum trebuie, scripturistic, nici judecata nu este. Cu atat mai putin. --sorry, suntem off topic-- |
Chestia asta cu marturisesti pe Hristos si esti salvat care se traduce prin "vino la noi boteaza-te si esti salvat " nu inseamna nimic in realitate.
Unii afirma despre cei ce cad ca ei nu au fost mantuiti pentru ca nu au crezut cu adevarat dar cei ce cred cu adevarat sant mantuiti.Pai daca e asa de unde stim ca cel ce-l marturiseste pe Hristos crede cu adevarat in El ? Vezi ca tot la fapte ajungi ? La roadele credintei ? Esti in avion, l-ai prins pe Dumnezeu in brate dar tine-te de el pana iti da binecuvantarea,tine-l langa tine pana dimineata fara sa-ti pese de lovituri cum a facut Iacob .Imparatia se ia cu asalt nu cu vorbe. |
Citat:
|
Citat:
Rugaciunea mea facuta cu credinta nu a mutat muntii Lui ci a miscat inima Lui. De multe ori. |
Citat:
|
Iarta-ma, dar tie se pare ca nici Hristos nu-ti poate vorbi. Daramite eu.
"Si Se mira de necredinta lor." (Marcu6:6) |
Citat:
Domnul , ca un bun asculta rugaciunea tuturor.Chiar si a celor mai pacatosi oameni. Bunatatea Lui nu trebuie inteleasa ca un merit al tau.Adica daca Domnul e bun cu tine chiar crezi ca meriti lucrul asta? Bunatatea lui nu se datoreaza eforturilor tale...Sa nu uit ca soarele rasare si peste cei drepti si peste cei pacatosi. Au doara nu cumva vei fi un drept din cauza ca sarele a iesit astazi in orasul tau? E o dovada concreta de slava desarta, de mandrie crasa. Au doara ai uitat prima fericire"fericiti cei saraci cu duhul ca acelora este Imparatia cerurilor?" |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Ca sa intelegeti, fara ca sa fiu o pricina de poticnire pentru nici unul dintre voi. In bunatatea Lui, Dumnezeu mi-a ascultat rugaciunea. Pentru ca a fost facuta cu credinta.
Si nu doar o data. De mai multe ori. Dar ce vedeti voi gresit in asta? Ca eu, un smerit copil al Lui ma rog Lui si ca El, in bunatatea lui de Tata Ceresc, imi raspunde? Pai cine se poata indoi de asta? Ateii da, nu insa si credinciosii. |
Citat:
1) Cum intelegeti: "Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!" Cum vedeti dinamica pocaintei (caci nu concep credinta fara pocainta)? 2) Credeti ca afirmatia citata de mine are vreo legatura cu rugaciunea dumneavoastra personala? Daca da, puteti preciza care e legatura? (in masura in care, desigur, nu sunt intruziv, fara voia mea) 3) Cum vedeti afirmatia unor parinti rasariteni (gheron): "nu eu, ci Duhul se ruga atunci in mine"? Va multumesc pentru cazul in care imi veti raspunde! Domnul sa ne ocroteasca! AMIN+ |
Citat:
In multe cazuri ca cel de mai sus Domnul mustra, inclusiv pe ucenici, zicandu-le "putin credinciosilor". Biblia abunda de exemple pe care NU trebuie sa le urmam ci din care trebuie sa invatam. Pavel spune ca in inima unui crestin gasim multe dar la urma, adica esenta crestinului in inima lui, raman trei atribute: credinta, nadejdea si dragostea. Citat:
Citind Noul Testament am observat ca, desi ucenicii Lui marturisisera ca El este Mesia cel asteptat, totusi, in diferite circumstante dovedeau necredinta in puterea Lui - vezi pe Petru mergand pe ape, in Cuvantul Lui - vezi ucenicii cei multi care L-au parasit pentru ca nu puteau primi Cuvantul Lui etc. E, aici iti trebuie un alt fel sau un alt nivel de credinta. De aceasta aveam eu nevoie. Atunci m-am pocait de lucrul acesta, si L-am rugat sa ma ajute si sa imi creasca credinta. Am mai cerut intelepciune sa pricep Cuvantul Lui si putere sa Il implinesc. Astfel, cu ajutorul Lui am ajuns sa cred mai mult si mai mult. Nu doar ca El este "totul" ci ca El poate "totul", chiar in viata mea. motto: "Deci, daca voi, care sunteti rai, stiti sa dati daruri bune copiilor vostri, cu cat mai mult Tatal vostru care este in ceruri va da lucruri bune celor ce I le cer!" (Mat.7:11) Citat:
"Ma voi ruga cu duhul, dar ma voi ruga si cu mintea; voi canta cu duhul, dar voi canta si cu mintea." (1Cor.14:15) Eu am experimentat -dar rar- astfel de rugaciune. De cele mai multe ori ma rog cu mintea. Gandurile rugaciunii sunt concepute in mod natural, fiziologic in minte. Plasmuiesc laude la adresa lui Dumnezeu, imi aduc aminte de versete din Biblie (Noul Testament, Psalmi) si le ordonez in mod constient in mintea mea. Dupa lauda si multumire inaintea lui Dumnezeu aduc familia, rudele etc. Daca sunt probleme, asemenea le aduc inaintea Lui. Inchei cu multumire. Aceasta este pe scurt rugaciunea cu mintea. Acum, lucrul cel mai minunat este rugaciunea cu duhul. In Biblie este scris: "Si tot astfel si Duhul ne ajuta in slabiciunea noastra: caci nu stim cum trebuie sa ne rugam. Dar insusi Duhul mijloceste pentru noi cu suspine negraite."(Rom.8:26) Am fost binecuvantat ca odata, aflat in rugaciune, sa primesc in mintea mea cuvinte de lauda la adresa lui Dumnezeu in chip minunat. Cuvintele erau de o frumusete, coerenta si abundenta desavarsite. Au fost insotite de o bucurie aparte, o pace desavarsita iar lacrimile au izbucnit fara motiv. Cand am realizat ca aceasta binecuvantare venea de Sus am cazut smerit inaintea Lui. Aceasta de fapt mi-a dat o stare de inaltare si mai mare. Nu stiu cat a durat, dar atata stiu: atunci Dumnezeu s-a indurat de robul sau. Duhul Sfant m-a condus in rugaciune. Nu au fost multe astfel de experiente dar pot spune curat: Am gustat o picatura din binecuvantarile ceresti. Nu am marturisit multora aceste clipe deosebite. Pentru ca multi nu stiu sa se poarte atunci cand tu iti deschizi inima si te expui cu toata sinceritatea. Am facut-o cu bucurie pentru ca am considerat ca mi s-a cerut cu sinceritate, nu ca cineva sa exploateze in vreun fel "intimitatea" mea duhovniceasca. Dumnezeu sa va binecuvinteze! |
Citat:
|
Citat:
Rugaciunea aceea fost intr-o romana curata. |
Citat:
|
Citat:
"Si tot astfel si Duhul ne ajuta in slabiciunea noastra: caci nu stim cum trebuie sa ne rugam. Dar insusi Duhul mijloceste pentru noi cu suspine negraite." Nu una in "limbi". Macar ca recunosc manifestarea darurilor Duhului Sfant in Biserica, eu nu am asemenea dar. |
Citat:
|
Domnule, cu dumneata nu voi mai sta de vorba pana ne te vei pocai de erezie.
//Desi nu m-a deranjat intelegerea dumnealui asupra rugaciunii mele, am postat acest raspuns ca reactie la un lucru alarmant. Afirmatiile sale despre Iisus Hristos.// Priviti aici erezia dumnealui: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...d=1#post429950 |
Citat:
1 Corinteni 15:28 Și când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar și Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți. Sfintii parinti din Ortodoxie au inteles cum stau lucrurile, vad ca pastorii dumitale vorbesc aiureli. Ia cititi si Ioan 14:28. Orice ortodox stie ca Fiul si Tatal sunt egali in natura dar nu si in pozitie. Plecati de la acei rataciti de penticostali ! daca vreti sa va mantuiti sufletul. iata ce spun Scripturile: Dar când zice că totul I-a fost supus, se înțelege că afară de Cel ce I-a supus totul. deci Fiul nu are autoritate peste Tatal, da??!! Catolicii spun ca Fiul nu are puterea sa trimita Duhul Sfant ci numai Tatal, insa eu sunt de acord cu ce spun ortodocsii, ca Fiul poate trimite Duhul Sfant. |
Domnule Profet am si eu o intrebare...cred ca vi s-a mai pus aceasta intrebare. Carei confesiuni apartineti?
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 09:12:52. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.