Paralela total gresita.

Ma asteptam de la cineva cu pretentii de minte analitica ca tine, sa sesizeze greseala inainte sa iasa din degete.

Poate ca in religia ta, nu doar Dumnezeu exista din vesnicie ci si suferinta, da' suna cam masochist treaba asta, poate realizezi intr-un final, penibilul comparatiei.

Iarasi gresit, in crestinism stim cand a aparut suferinta: o data cu neascultarea si pacatul.

Uite ca in religia polimorfica numita generic "budhism" nu stim...

Cum a ramas faza aia ca "Eu n-am gasit in crestinism ce am gasit in budhism"?

Pai se pare ca e taman invers.

Dumnezeu nu e suparacios, omul singur pe sine s-a pedepsit prin neascultare dand ascultare sarpelui, asa cum tu dai ascultare unor inchinatori la un dumnezeu strain.

Budhismul nu merge mai in profunzime, ci dimpotriva, nu e in stare nici macar sa ajunga pana la momentul in care s-a intamplat lucrul asta.

Pai daca nu ne poate explica logic cum au aparut creaturile si de ce s-au nascut in suferinta si confuzie cum as putea sa-i cred ca sunt in stare sa identifice corect cauza suferintei?

pai spune si mie, la euglena verde care este cauza suferintei (asta in cazul in care acesta faptura chiar are o suferinta)?

"Dar stim ca, pana in ziua de azi, toata creatia suspina si sufera ca in durerile nasterii." (Indiferent de forma in care se manifesta viul. Euglena verde nu face exceptie.)

ROMANI 8,22

Toata samsara este cufundata in suferinta - Primul Adevar Nobil

Paralela este evidenta.

--------

Suferinta descrisa in budism este de trei feluri:

-suferinta manifesta - experiente care sunt recunoscute de subiect ca stari de suferinta

-suferinta de schimbare ( subtila) - nu este recunoscuta de subiect ca stare de suferinta - este realizata doar prin observare atenta si rationament. Fiintele care nu au putere de conceptualizare nu o pot recunoaste.

-suferinta atotpatrunzatoare (foarte subtila) - nu este recunoscuta de subiect pana cand nu este experimentata direct natura ultima a fenomenelor. Atotpatrunzatoare pentru ca este prezenta in fiecare proces de constientizare. Taramurile samsarice superioare (raiurile) budiste desi sunt libere de suferinte manifeste se afla totusi in puterea suferintei de schimbare si suferintei atotpatrunzatoare.

Toata samsara este in natura suferintei.

Daca vrei o paralela artistica.

Perspectiva duhovniceasca insa este total diferita.

Din perspectiva crestina, suferinta a inceput o data cu neascultarea. Este alegerea omului, nu planul lui Dumnezeu.

Pe cand in "budhismul" tau, exista din vesnicie, a aparut o data cu aparitia fiintelor (probabil) deci foarte posibil sa fie si impusa (de catre un ... dumnezeu ciudat - ciudat e putin spus)

Uite vezi, aici s-a rupt firul "paralelei".

Nu exista in crestinism "taramuri samsarice superioare", exista un singura Rai si ala a fost creat pentru om si o data cu intoarcerea acolo, nu mai exista suferinta.

"1. Şi am văzut cer nou şi pământ nou. Căci cerul cel dintâi şi pământul cel dintâi au trecut; şi marea nu mai este.
2. Şi am văzut cetatea sfântă, noul Ierusalim, pogorându-se din cer de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă, împodobită pentru mirele ei.
3. Şi am auzit, din tron, un glas puternic care zicea: Iată, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii şi El va sălăşlui cu ei şi ei vor fi poporul Lui şi însuşi Dumnezeu va fi cu ei.
4. Şi va şterge orice lacrimă din ochii lor şi moarte nu va mai fi; nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi, căci cele dintâi au trecut."

Apocalipsa 21


Care este finalitatea in "budhism" -ul tau? Un fel de coma "spirituala"?

Si ca sa revin, dupa teoria ta, suferinta are aceeasi natura vesnnica ca si Dumnezeu? Este parte din Dumnezeu, sau cum?

De ce budhistii sunt ignoranti vizavi de aparitia omului si originea suferintei?

Oare nu cumva dumnezeul budhist este sadic si a dat omului suferinta de la bun inceput?
Atunci cum poate vorbi de compasiune, iubire, bla bla?

Aici e problema.

Budismul afirma ca Existenta este fara inceput, inclusiv existenta fiintelor.

In viziune budista nu exista un Creator, niciun Creator al suferintei sau un Datator de suferinta.

Fiintele samsarice experimenteaza continuu schimbarea propriilor agregate, care constituie baza manifestarii suferintei lor.

Fiintele traiesc experiente ca efecte produse exclusiv de actiunile lor anterioare. Astfel, suferinta este resimtita automat ca efect al unui cumul de actiuni personale intr-un proces complex, care are la baza principiul cauza-efect.

Nu exista o Constiinta care sa-si propuna sa cuantifice actiunile, sa le compare, sa traga o linie si sa emita un verdict.

Daca omul se impiedica si cade pentru ca este neatent, suferinta resimtita nu este inteleasa ca o pedeapsa. Este pur si simplu cauza-efect. Daca scoate sabia si omoara, va fi omorat la randul lui de sabie - asa postuleaza Iisus - pentru unii, evident, nu in aceeasi viata (nu toti cei care omoara sunt omorati in aceeasi viata).

-----

Este dreptate sau sadism condamnarea cuiva la un regim de tortura, fie si o ora, pentru ca alege sa creada altceva decat i se sugereaza? Dar o vesnicie?

Jonnyw2013 a scris aici: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...=18471&page=2:
Ce zice duhovnicul tau, despre treaba asta, despre amestecatura asta intre crestinim si budism?
Dar poate trebuia mai intai sa te intreb daca te spovedesti?
Mi-as dori mult sa aud un raspuns macar la una din cele doua intrebari.Eu nu stiu sa ma "ascund" dupa vorbe multe, la mine e Da sau NU.Te-ai ajuta intai pe tine insuti, daca iti vei raspunde la aceste doua intrebari.Ai afla cu adevarat unde te afli.Daca nu te spovedesti , esti doar budhist nu si crestin.
Florine astept un raspuns trransant.
Doamne ajuta!

Florine,,
Oare de ce eviti raspunsul eu daca sunt ortodox, spun: "Sunt ortodox!" nu ma rusinez.Tot asa nu cred ca e nici o rusine sa spui "Da ma spovedesc!" sau "NU,nu ma spovedesc!"
Adica e bine sa stim exact cum ne situam!
Doamne ajuta !

In prezent nu ma spovedesc unui duhovnic.

Consider ca-mi descopar toate gandurile si faptele in fata Lui Dumnezeu.

IL las sa ma priveasca si imi place sa-L privesc.

Sa intre cu privirea Sa pana in strafundul inimii.

Ma stradui sa nu las nimic acoperit si sa urmez glasul constiintei.

Prezentul asta nedefinit poate deveni o perioada prea lunga.Caz in care nu e bine deloc.Diavolul iubeste mult cuvantul MAINE. Duhovnicul care l-ai avut, ce parere avea legat de tendintele astea de amestec budism ortodoxie?
Cand ai niste probleme la un moment dat, e bine sa ramai consecvent in spovedanie in special pe perioada respectiva .
.Eu de exemplu daca atunci cand aveam prrobleme cu pornografia, nu taiam de la radacina problema si as fi zis:" momentan nu ma spovedesc",si ma mai minteam o perrioada, iar perioada era de vreo cativa ani ,eram in pericol de inselare.In pericol de a duce o viata duplicitara, ducand pana la despartire.

De ce e pericol cu cat trece timpul???
Datorita faptului ca atunci cand suntem in inselare, si nici macar nu stim,ne modificam felul de a gandi dupa patima ,sau ideea gresita care o avem.
Pentru ca se pune o intrebare fireasca :"cum poti stii ca te-ai ratacit in lipsa unui reper
orientativ???"
Vei spune e constiinta mea(reperul orientativ)!
Nu e un reper fix, asta e raspuunsul meu! Adica daca raman la un exemplu concret, pornografia,omul isi modifica gandirea dupa patima si placerea lui.O lasa mai moale cu principiile ,sau zice, lasa de maine voi face si voi drege.Maine! si Diavolul e linistit ca esti al lui.
Si de aceea e nevoie de duhovnic .Cum am spus undeva pe aici, cadeam, si a doua zi modemul pleca la duhovnic.
Nu lasa pe maine Florine!
Doamne ajuta!

Sarmane...

eu te-am intrebat CARE ESTE CAUZA suferintei la euglena verde