Despre miezul Persoanei, Eul

=partea a 3-a = Eul generic


Eul nu poate fi cunoscut daca nu patrundem adanc in natura lui.

Cata vreme nu cunoastem Eul, ramanem in “cele dinafara”,
ratacim hranindu-ne cu cele pieritoare.

Singura hrana adevarata este cunoasterea Eului. Cel ce o mananca devine nemuritor.

Avantajul extraordinar al omului fata de celelalte vietuitoare
este capabilitatea exprimarii prin limbaj a eului simtit/innascut.

Este firesc ca eul exprimat, “eul conceptual”, mai intai, sa se identifice cu fenomene tranzitorii.
Este o etapa naturala in cadrul unui lung proces de evolutie.

Calea spirituala presupune angajarea unor exprimari constientizate ale eului innascut.

Prin exprimare constientizata se intelege ca atunci cand exprimam “eu merg”,
depunem efortul sa concepem un “eu mergator”, nu un “trup mergator”.

Exprimarea neconstientizata a eului este un automatism, de cele mai multe ori periculos,
pentru ca eul isi revendica tot soiul de posesii, care inevitabil duc la frustrari si conflict.

Prin exprimare constientizata, eul innascut capata o forma inteligibila, fie ca este un
“eu mergator”, “eu privitor”, “eu rugator”, “eu pacatos”, “eu fricos”, “eu arogant”, “eu cugetator”…

Un exercitiu sustinut de exprimare voluntara a eului innascut (ani, zeci de ani),
constientizarea si contemplarea neintrerupta a “eurilor conceptuale” in diversitatea atribuirilor sale,
in timp, contribuie la formarea unui “eu generic” care apare mintii cu o mare intensitate.

“Eul generic” este mult mai intens decat orice “eu conceptual” formulat in relatie cu un anumit fenomen.

In context religios, “eul generic” se hraneste cu precadere din formularea unor euri de forma:
“eu pacatos”, “eu smerit”, “eu bucuros”, “eu ascultator”, “eu rabdator”,…

Formarea “eului generic” reprezinta un progres spiritual notabil.

“Eul generic” reprezinta obiectul principal al meditatiei,
care este supus contemplatiei catafatice si apofatice.

Prin “Eul generic” este acum inteles si propriul eu innascut si eul divinitatii.

In relatia Eu-Tu, “Eul generic” este amplificat incomensurabil,
patrunzand in toate, cuprinzand toate existentele.

Sa nu judeci, sa fii ascultator, bland, rabdator


Inainte de a schimba,
invata sa observi,

Observand, invata sa curgi cu tot ceea ce apare,
lasa existenta sa existe in toate aspectele ei,
...asa cum exista,
indiferent de forma in care se manifesta,

Sa fii prezent la inceputul fiecarei creatii,
Sa fii prezent in transformarea fiecarei trairi,
fiecarui suspin in bucurie,
fiecarei adieri sau disperari,
fiecarui strigat eliberator.

Sa fii prezent in fiecare stingere,
ca si cum ai fi chiar tu insuti fiecare curgere,
fiecare mica unduire din marele fluviu.

Viata lui Shantideva

Shantideva a fost un indian călugăr budist ce a trait in secolul al optulea-lea, numărandu-se printre cele mai renumite și stimate personalitati din întreaga istorie a budismului Mahayana.

Sfinția Sa Dalai Lama comentează că Bodhicaryavatara (“Felul de a trai al unui Bodhisattva”), tratatul său clasic, este sursa primară de cea mai mare insemnatate a literaturii budiste tibetane cu privire la cultivarea altruismului și Spiritului Trezirii.

Shantideva, la fel ca Buddha Shakyamuni, s-a născut într-o familie regală, urmand sa urce pe tron. Insa cu o zi inatinte de încoronarea sa, Manjushri, manifestarea divină a înțelepciunii și Tara, manifestarea divină a compasiunii, i-au apărut în vis sfatuindu-l să renunte la coroana. Astfel, el a părăsit împărăția tatălui său, s-a retras în pustie, și s-a dedicat meditației. In tot acest timp, el a atins niveluri avansate de samadhi (extaz) și din acel moment a primit in mod constant viziuni ale lui Manjushri, care l-a indrumat ca mentor spiritual.

După aceea, el a servit un timp ca ministru al unui rege, pe care l-a ajutat să conducă regatul, în conformitate cu principiile budismului. Dar acest lucru a stârnit gelozia din partea celorlalți miniștri, Shantideva retragandu-se din serviciul regelui. Făcându-și drum spre universitatea monahala de renume din Nalanda, a luat hirotonirea monahala și s-a dedicat studiului aprofundat al sutrelor si tantrelor budiste. In această perioadă a compus alte două lucrări clasice. Dar, confratii săi călugări, nu-l vedeau decat mancand, dormind și mergand la toaleta, in batjocura poreclindu-l “Cele Trei Realizari.”

Încercand sa-l umileasca și, prin urmare, să-l expulzeze din mănăstire, ceilalți calugari invatati i-au cerut să recite o sutra în fața comunității monahale și a publicului, o sarcina pe care ei considerau ca depășeste cu mult abilitățile sale.

Pentru a-l batjocori au improvizat un podium inalt dar fara scara, pe care acesta urma sa se urce conform ritualului. Insa, Shantideva s-a indreptat linistit spre locul unde urma sa vorbeasca in fata comunitatii si spre uimirea tuturora a levitat usor asezandu-se deasupra podiumului.

Shantideva a privit audienta și a zis: "Să recit un text existent sau o compozitie originala?" Calugarii i-au spus "Recită ceva nou!" și asa Shantideva a expus compozitia sa de capatai Bodhicaryavatara. Pe parcursul acestui recital uimitor, când a ajuns la versetul "Atunci când nici o entitate, nici o nonentitate nu mai rămân în minte ...", se spune că s-a ridicat in aer, a zburat tot mai sus catre cer pana cand trupul sau devenind tot mai mic nu a mai putut fi zarit. Insa vocea sa a continuat sa fie auzita clar de toata audienta, capitolul noua, despre perfectiunea intelepciunii, si capitolul zece fiind expuse in acest mod.

În a zecea sectiune, capitolul de încheiere, Shantideva oferă rugăciuni dedicand toate meritele acestui efort în folosul tuturor ființelor. Astfel, revine la tema inițială a generozitatii și Spiritului Trezirii, care străbate tot acest tratat.

Istorioara de mai sus, expusa de Pema Chodron:

https://www.youtube.com/watch?v=coAKc2aKtcw

si ma rog, ar trebui sa experimenteze suferinta (esenta religiei budiste) si nu fericirea?

Imi pare rau pentru tine, noi nu credem in zei si zeite si asa zisi "sfinti" pagani ci in Sfanta Treime.

Tu crezi in Sfanta Treime?

Pare o parodie dupa Inaltare.

Deci, de ce sa mai crezi in Inalatarea lui Iisus cand ai o poveste naiva despre inaltarea unuia pagan oarecare. care desi nu L-a cunoscut pe adevaratul Dumnezeu e bine mersi sfant si facator de minuni?

Tu crezi in cunoasterea apofatica a Sfintei Treimi?

Crezi ca poate fi denumita si altfel decat "Sfanta Treime"?

Fiecare hrana la vremea ei.

Cunoasterea catafatica este ca laptele cu care este hranit pruncul.

Cunoasterea apofatica este hrana omului matur.

Lectia pierderii

In samsara, tot ceea ce ajungem sa posedam la un moment dat
Fie frumos, valoros, laudabil,
La un moment dat ni se ia.
Tot ceea ce primim la suprafata trece ca nisipul imprastiat de vant.
Singura valoare care nu ne poate fi luata
Este margaritarul imparatiei care se afla ingropat adanc inlauntrul inimii.