Iata, fiule, ti-am spus ce este smerenia, mergi dar si fa asa si te vei mantui !
 

Un frate l-a intrebat pe unul din parinti despre gandul hulei, zicand: se necajeste sufletul meu, avvo, de dracul hulii, ci fa mila si spune-mi, din ce mi se intampla si ce voi face ? Raspuns-a batranul: un gand ca acesta ni se intampla noua din clevetire, defaimare si osandire, dar mai vartos din mandrie si dintru a-si face cineva voile sale si a se lenevi in rugaciunea sa, si din manie si iutime care sunt semne ale mandriei, caci aceasta ne arunca pe noi in patimile ce s-au zis si de acolo se naste gandul hulii si de va zabovi in suflet il da dracul hulii la cel al curviei si de multe ori il aduce pana la iesirea din minti, iar de nu se va destepta omul, piere.

Un frate a mers la un batran si l-a intrebat, zicand : parinte, ce voi face, ca ma supara mandria si inaltarea ? Raspuns-a lui batranul: bine faci, fiule, ca doar tu ai facut cerul si pamantui. Aceasta auzind fratele, s-a umilit cu inima si facand metanie pana la pamant batranul a zis: iarta-ma, parinte, ca nici una din acestea n-am facut. Zis-a lui batranul: daca Cel ce a facut cerul si pamantui s-a smerit pentru noi, noi care suntem tina si tarana, pentru ce sa ne inaltam? Si asa s-a smerit fratele de cuvintele acelui batran, si cu mult folos a mers la chilia sa, smerindu-se si umilindu-se in inima lui.

Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand: ce este smerenia ? Si i-a zis batranul: smerenia este a se socoti omul pe sine mai nevrednic si mai pacatos decat toti si tuturor supus. Si a zis fratele: cum este aceea, a fi tuturor supus ? Zis-a batranul: sa nu incerci sa vezi pacatele straine, ci ale tale pacate si rautati sa le vezi si neincetat sa te rogi lui Dumnezeu pentru iertarea ta.

Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand: avvo, ce este smerenia ? Raspuns-a lui batranul: smerenia este aceasta, fiule, sa nu socotesti candva intru parerea ta, cum ca ai facut ceva lucru bun si placut lui Dumnezeu. Ci mai vartos sa te socotesti pururea fara de nici o fapta buna si placuta lui Dumnezeu. Intre oameni fiind, sa te socotesti si sa te vezi mai pacatos si mai nevrednic decat toti. Celui ce-ti face rau, sa te silesti sa-i faci bine, dupa putinta ta. Iata, fiule, ti-am spus ce este smerenia, mergi dar si fa asa si te vei mantui !

Tot din Pateric:
 

La un sihastru oarecare obisnuia un preot sa mearga pentru aducerea Sfintelor Taine, fiindca el nu iesea afara. Deci a venit cineva la sihastru si l-a parat pe preot graind nenumarate prihaniri asupra lui. Cand preotui a venit, dupa obicei, pentru aducerea Sfintelor Taine, nu i-a deschis sihastrul, fiind scarbit. Atunci preotui s-a intors inapoi. Si iata glas catre sihastru, graind : au luat oamenii judecata Mea. Si odata cu glasul, a avut o vedenie : a vazut un put de aur si o ciutura de aur si funia de aur si apa foarte buna si limpede si a vazut un oarecare bubos ce scotea si turna. Vrand sihatsrul sa bea din apa, s-a sfiit, si nu a baut, caei era bubos cel ce scotea apa. Si iata glas catre dansul iarasi zicand : pentru ce nu bei din apa, ce pricina are bubosul ce scoate apa, ca scoate si toarna ? Venindu-si intru sine sihastrul si luand seama vedeniei, l-a chemat pe preot si l-a facut pe el sa-i slujeasca in continuare.

A zis un batran : patimile de care sunt cuprinsi oamenii afara de fire, elinii le faceau dumnezei si li se inchinau lor, iar pe cei ce nu voiau sa se inchine, ii chinuiau, ii omorau si ii faceau fara voie, mucenici. Deci si noi daca ne supunem patimilor, cu nimic nu ne deosebim de inchinatorii la idoli. Caci cel ce este biruit de iuteala si de manie si nu-si taie turbarea patimii, se leapada de Iisus si are intru sine pe Marte ca dumnezeu si se inchina idolului turbarii, ca si elinii. Iar iubitorul de argint, cel ce-si inchide milostivirea sa spre fratele sau si nu-l miluieste pe vecinul, este tot inchinator la idoli, cinstind idolul lui Mercur si slujeste fapturii, iar nu Facatorului. Aceasta se intampla si la celelalte patimi, caci de orice patima este biruit, el se face rob, dupa cuvantul apostolului, care a numit iubirea de argint a doua inchinare la idoli. Iar cel ce a biruit acestea si le-a gonit de la sine sau s-a infranat dumnezeilor celor multi s-a si facut mucenic fara sange.

Zis-a un batran : glasul care striga catre om, pana la rasuflarea cea de pe urma acesta este : astazi, indreptati-va !

Iarasi a zis : Iosif cel din Arimateea a luat Trupul lui Iisus, l-a infasurat in giulgiu curat, si l-a pus in mormant nou, adica in om. Sa se sileasca dar fiecare cu deadinsul sa nu greseasca, ca sa nu defaime pe Dumnezeu Cel care vietuieste in el si sa-L alunge din sufletul lui. Fiindca lui Israel i-a fost data mana in pustie sa manance, iar lui Israel cel adevarat, Trupul lui Iisus Hristos i s-a dat.

Zis-a un batran: obisnuieste-ti inima cate putin sa zica catre fiecare din frati: acesta ma intrece in ravna pentru Dumnezeu. Si iarasi: acesta este mai osarduitor decat mine. Si asa ajungi sa fii dedesubtul tuturor si locuieste in tine Duhul lui Dumnezeu. Iar de vei defaima vreun om, se departeaza darul lui Dumnezeu de la tine si te da intinaciunilor trupesti si ti se impietreste inima si nici o umilinta nu se afla in tine.

Păi vedeţi, e vorba că nu ai voie să defăimezi pe nimeni, şi nici pe tine doar aşa de-a moaca, fiindcă şi tu eşti om... ca nu cumva să fi atras într-o ceartă; ce artă? Păi artă marţială, acolo unde se luptă pământ contra pământ ca tu să fi judecătoareaoareaoarea de le mijloc: ''...cel mai mare dobitoc este cel de la mijloc!'' şi să cazi în gro-apă ca piterouiul aruncat de un înţelept nebun pe care apoi se chinuie alţi 10 înţelepţi nebuni ca să-l scoată afară.

Nu-i bai. Bine că...

Dar stai aşa...

Aşa este, dar mereu a zis Tata: Astăzi, începe cu tine, nu mai tot amâna...
Uite zi după mine dacă nu eşti în stare:
''-Nu mi se cuvine mie să mă unesc cu mineu şi să mănânc mortăciuni măcelărite frumos... ca să te închini tu la cine nu trebuie crezând că de frică aşa mă ajuzi, păi tu nu vezi ce poftesc eu?''

Eu poftesc un fruct, dar nu e fruct, ci dacă o să te uiţi mai bine este o goglindă unde te vezi frumos... foarte frumos că te-a lins un şarpe... dar uită-te mai bine să vezi că ai şi corniţe... iar la spate o codiţă... şi fără să vrei dai din ea când te bucuri... exact ca un căţeluş de pluş ce şi-a îngropat ciolanul cel mare şi alb în pâmânt... cică pentru ca să nu se mai certe pământ cu pâmânt şi eu să cad mereu ca prostu* satului sau a statului tot mereu la mijloc, în bot: ''... cel mai mare dobitoc este cel de la mijloc, dobitocul dobitoacelor, adică şarpele aşa cum am mai scris cândva... am impresia că tot de la Tata.''

Sigur că e greu să începi, să pui început bun... este exact aşa ca la lubeniţă, cantalup sau cum îi zice pe la voi, îi faci o cruce cu cuţitul şi apoi tai un cep mic şi o guşti... e bună... dar ai grijă să rămână inima ta cercuită la învârtoşarea inimii... adică să nu mi te răzgândeşti după ce începe dracul să-ţi numere banii... să faci mofturi că e prea scump.

Deci chiar trebuie să-ţi ieşi din minţile tale şi să intri în mintea Lui Dumnezeu, altfel nu văd cum ai putea să nu te stârneşti, să nu te provoci, să nu te asmuţi la ceartă; ce artă? Artă marţială! aşa ca să te dea la gazetă... sau să te aduleze medam... ştiţi voi care... aia care-l hrăneşte pe bubico cu zăhărel... ştiţi voi la care bubuico mă refer şi ştiţi şi cine e modam!

Dar ăla era miliţian şi venise la furat fîn.

Doamne Ajută!

In primul rand: NU JUDECA PE NIMENI,CA DOAR NU ESTI TU DUMNEZEU JUDECATOR.Noi,oamenii trebuie doar sa ne ajutam atunci cand un seaman de-al nostru greseste.Nici batranul nu a fost ''sfantul militian'' in tinerete,asa ca a mai ispasit si el ceva din pacate luand bataie.Si sfintii luau bataie ,erau martiri si nu se plangeau,dar noi pacatosii meritam diferite pedepse.Cine nu intelege asta,dovedeste neintelegere ce inseamna sa duci o cruce, ce inseamna plata pacatului....halal''crestini''.Iar despre calugar,probabil i-a venit si lui randul sa plateasca niste pacate.Se poate sa fie o fire rugatoare,atras de Dumnezeu ,dar mai are niste defecte pacatoase pe care inca nu a reusit sa si le corecteze si Dumnezeu a ales pt.el si calea pedepsei,pt a se corecta.Oricum,sa nu uitam ca preotul nu incepe o sfanta Liturghie fara a-si cere iertare si oricum citest el ,rugaiuni de cainta spre deosebire de acel om pe care nu l-am auzit spunand ca talharul de pe cruce:''merit.Doamne ce trag pt pacatele mele.Eu una am obiceiul permanent,pt orice patesc ,sa zic ca e pt pacatele mele sau fie primita jertfa pt iertarea pacatelor celor dragi,ale mele si oamenilor pt care nu are cine se ruga.Cand judeci pe altul,atunci si tu esti judecat,asa ca....si sfanta sa fiu,as avea mila si as cauta sa-i invat si sa ma rog pt oricine are o incercare.E bine de arata lumii spre a fi exemplu pt multi de a se indrepta,dar nu trebuie sa facem barfareala neintrerupta.Toate trebuie s a aiba o limita.Altfel,in timp ce judecam pe altii,in acel timp se porneste si judecata asupra noastra si vom pati ceva.

Chiar ma gandeam la un contrast: politisti care mananca bataie de la infractori si stareti care bat...!
Un alt contrast: toti ratatii neamului ocupa spatiu tv , aproape in mod exclusiv; intelectualii sunt omisi !
Stiti cat costa spatiul de emisie in timpul campaniei electorale ? Imens ! Ciudat este ca atunci cand ratatii sunt chemati sa se execute, minutul de emisie devine cumplit de ieftin !

Valorile au fost inversate bine !Asta-i politica premeditata !

''merit.Doamne ce trag pt pacatele mele...

Păi am şi păţit, căci cu măsura cu care ai judecat ţi se va judeca şi cu judecata cu care ai judecat ţi se va măsura: ''o măsură de grâu pentru un ron, trei măsuri de orz pentru un ron, dar ai grijă să nu verşi undelemnul şi vinul''... adică ai grijă să nu ţi se unească jochiulhul cu ispisisikaa... aia a lu' nenia care a aflat de la tanti grijania că o s-o păţim, pentru că i-a ghicit în zaţ că o să primească o veste nouă de la un bărbat... tipul ăla de la ştiri. Păi de păţit am păţit-o demult... doar că nu am realizat nici până azi că suntem păţiţi! Păţiţi de tot... rahatul ... ăla turcesc, şi cu stafide...

Nici acum nu vă e clar că necazul vine musai de la cafia? Sau eu vă scriu pe aici dejaba... şi dacă-i aşa precis iar o să se întristeze Tata... Tata Nost.

Incep sa cred, frate Ionele, ca in multe (tot mai multe:3:) lucuri gandim la fel. O onoare pentru mine, slava Domnului!

Nu cred ca as fi mirat ca, pana la urma, sa se schimbe si legislatia (tot se chinuie ei!), asa incat oricine vede in fata alb dar nu striga tare "negru, baaa... manca'ti-as!" sa fie condamnat pentru... "daltonism social postdecembrist acut-contagios"!

"Cu intelepciune, drepti, sa ascultam Sfanta Evanghelie! Pace tuturor!" (Sf. Liturghie)

Păi dragul meu, şi cine crezi dumneata, măi Tăticule ce stai în toc, că are dreptate? Poate sunt stupid sau o să zici că eu sunt rău, dar mie-mi pare că şi de data asta tot ''cioara''... a zis-o pe-aia dreaptă:

Gura păcătosului adevăr grăieşte! Acuma să vedem cine recunoaşte că e păcătos?

Hai că se dau scalptoalce pă gratis!

Nichita Stanescu
Râsu' plânsu'

Pleoapă cu dinţi, cu lacrimă mânjită,
sare căzută în bucate,
dovadă că nu pot trăi numai acum
sunt amintirele mele, toate ...

Dovadă că nu pot vedea fără martori
e copilăria, adolescenţa mea,
dublând nefiinţa acestei secunde
cu nefiinţa ei de cândva.

Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
mă bufneşte când spun
secundei vechi putrezind în secunda
de-acum.

Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
în ochiul lucrurilor reci
şi-n dintele lor muşcător, ca şi sceptrul
neinventaţilor regi.



Cujetă, tata, cujetă, că d-aia exişti!