Miercuri 25 mai ora 17 în cadrul Zilelor culturale ale Bârladului ediţia a XXVI la Biblioteca Stroe Beloescu precedată de Colocviul de literatură cu tema "Cartea tipărită şi rostul prezentării ei" va avea loc cu voia şi ajutorul lui Dumnezeu şi lansarea cărţii de povestiri "Raiul în care am fost" care îmi aparţine.
Această carte s-a născut şi a crescut aici, pe forum şi a pornit de la povestirile pe care le-am postat pe acest topic
Unii dintre prietenii mei de aici de pe creştinortodox.ro deja o au, cred că au şi citit-o.
Vă invit cu drag pe acei care sunteţi din apropiere şi doriţi să participaţi. Vă voi oferi cu drag cartea.

Felicitari! Ma bucur ca veti incanta, prin scrierile dvs, niste oameni!
Si bunica mea voia sa scrie o carte despre intamplarile prin care a trecut si despre ajutoarele providentiale pe care le-a primit nu stiu daca avea talent la scris, dar era un bun orator - asa ca va trebui sa le transmit eu cumva mai departe.

Copilarie
 

Copilarie , tu nu poti sa mori / Mai starui in parfumuri si culori! Aceste doua versuri ale lui Vadim Tudor imi vin acum in minte, in legatura cu subiectul deschis.

o carticica de seara ...
 

Scrie aceste marturii. Timpul le sterge, nu intarzia !

(Ceea ce a simtit altcineva e greu de asezat in fraze care sa pastreze puterea tainei, dar Domnul te va ajuta ! )

Doamne ajuta !

Doamne, ajuta! Sa aveti o zi mangaietoare pentru suflet pe 25 mai !

Ma bucur pt. tine si pt. felul in care vorbesti oamenilor !
Sa fi binecuvintata cu pace si bucurie , tu si toata casa ta !
Pacat ca nu pot fi de fata !

Cred ca acolo au fost cele mai fericite momente din viata si acolo ne trage :)

Cei care au gustat din fericirea viitoare,din Raiul ceresc,nu mai au nostalgia copilariei,ci dorul si nostalgia dupa Imparatia Cerurilor,unde doresc sa ajunga cat mai repede,si sa simta inca de aici ,cat de putin din bucuriile viitoare.

Amintirile din copilarie starnesc imaginatia si simturile,si nu ne fac asa de bine duhovniceste.A fost o stare paradisiaca in copilarie,insa atunci nu aveam discernamant.

Pentru a putea ascede la aşa înalte trăiri trebuie mai întâi "să fim precum copii" aşa cum spun Sfinţii Părinţi.
Bine ai revenit Daniel. Îmi era dor de postările tale :41:

Am mai avut o discutie pe acesta tema,asa ca sunt "antrenat".
Este greu sa ajungi precum copiii ,adult fiind.Oricum nu ajungi ca ei ,retraind copilaria,ci exersand smerenia,curatia,discernamantul ,milostenia,rabdarea in suferinte etc.
Abia dupa o viata ascetica ,prin care se slefuieste sufletul,adultul poate retrai starile copilaresti,adica curatia inimii,dublata de discernamantul duhovnicesc,de constiinta trairii harului.
Copilul traieste firesc,este fericit continuu,la noi fericirea vine numai dupa suferinta,sau chiar in suferinta.
Cum si-a intitulat cineva cartea sugestiv "Bucuriile suferintei".
Conditia ajungerii la fericire este asumarea si purtarea Crucii.