E adevarat, chiar si un sfant poate gresi, dar niciodata toti sfintii.
Invatatura Bisericii este fara greseala, cum spui, ea se bazeaza pe revelatia din Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, iar interpretarea Sfintei Scripturi e data de sfinti. Iar la un sfant consideram ceva gresit cand nu e conform invataturii Bisericii. Un lucru e sigur, nu dupa cum gandim (sau vrem) noi interpretam Sfanta Scriptura sau invatatura Bisericii.

Amice, ai cerut argument biblic. Ţi l-am oferit. Acum se pare că nici argumentul biblic nu este suficient. Te las în modul tău propriu (sectar) de a interpreta lucrurile.

Daca la topicul despre abstinenta sexuala am ajuns tot la evolutionismul teist, talcuirea Facerii nu o face Dawkins sau un pastor de prin vest care a "inteles" Sfanta Scriptura. Sfintii au explicat si condamnat la Sinodul III invatatura despre milenarism, tot sfintii au talcuit si Facerea. Daca in privinta unor invataturi unii sfinti au spus si o greseala, in privinta Facerii toti sfintii au afirmat aceeasi invatatura, au talcuit toi cam la fel. Mai mult, nimeni nu a contestat invatatura aceasta pana la aparitia evolutionismului si evolutionismului teist in vest, deci nu a fost nevoie sa fie discutata la un sinod.
Sfintii au talcuit un capitol din Sfanta Scriptura, nu au analizat ceva din punct de vedere stiintific, au analizat doar textul Revelatiei. Tot in aceeasi perioada de timp se aflau si cand analizau alte parti ale Sfintei Scripturi, la fel ar putea veni un arian sau milenarist sa spun ca sfntii erau in acea perioada si lucrurile au evoluat, acum credinciosii sunt mai intelepti decat sfintii de atunci si stiu mai multe.

Ere sunt intepretari moderne din vest, facute sa fie in acord cu evolutionismul. Ca nu se potrivesc cu Facerea e evident: "Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra." Nu avea cum sa fie dimineata din ziua respectiva si seara de dupa cateva milioane de ani. Iar ziua are o traducere, iar era alta.

Pisici--destul de violent,nici decum placut
http://www.youtube.com/watch?v=N7Ujd7RDg9g

In The Womb-Cats
http://www.youtube.com/watch?v=9BGs6...eature=related

Nu putem vorbi de "greseala" la un Sfant , caci atunci cand invatatura lui nu este conforma cu invatatura Bisericii , pe departe el este un Sfant ! Poti da exemple de Sfinti aflati greseli ? Nu cred , sunt sigur de asta ! Eugen7 se afla in mare eroare afirmand cele postate despre Sfinti , si sunt convins ca si tu si Anca sunteti convinsi ca nu exista Sfinti aflati in afara invataturii Bisericii noastre !
Iata , draga Catalin un text dintr o carte utila tie si mai ales celor aflati in eroare :

"Din această iubire lipsită de egoism a îndumnezeirii şi din prietenia cu Dumnezeu se naşte îndrăzneala Sfinţilor înaintea lui Dumnezeu; Sfinţii sunt îndumnezeiţi întru Hristos chiar mai înainte de mormânt şi în această îndrăzneală înaintea lui Dumnezeu îşi pune nădejdea poporul lui Dumnezeu când invocă mijlocirea Sfinţilor. Însuşi Hristos vorbeşte despre această prietenie şi îndrăzneală, care este întemeiată pe Taina Crucii, adică pe îndumnezeire, atunci când spune:
„Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute. Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi, şi roada voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice-I veţi cere în numele Meu. Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul” (Ioan 15, 13-17).
Să se reţină aici, de asemenea, că roada nu este lucrarea pretinsă merituoasă sau lucrările harului irezistibil, aşa cum franco-latinii cugetă, ci iubirea celor care se află în theosis, iubire care nu caută folosul său propriu ci este răstignită pentru aproapele, precum Hristos S-a răstignit.
Faptele bune nu sunt suficiente prin ele însele ca să-l pregătească pe om să-L vadă pe Dumnezeu ca lumină. Faptele bune luate separat, despărţite de har, sunt frunzele unui smochin uscat care nu aduce ca rod iubirea îndumnezeirii în Hristos; sunt un drum greşit care nu duce la întâmpinarea Mirelui cu candelele aprinse cu lumina dumnezeieştii slave şi a dumnezeieştii Împărăţii, ci duce la starea celor cinci fecioare nebune, la cea a smochinului uscat şi a omului care nu avea veşmântul de nuntă ce simbolizează răcirea harismei Duhului, stare pe care Sfântul Pavel ne îndeamnă să o evităm.
Etapele desăvârşirii şi Taina Crucii
Ceea ce se spune despre slugi şi prieteni capătă înţeles atunci când este abordată împărţirea generală a etapelor desăvârşirii. Sluga face voia lui Dumnezeu din frica de pedeapsă; angajatul lucrează pentru recompensă, în timp ce tot ceea ce face prietenul este o roadă a iubirii altruiste. Prin îndumnezeire sau vederea lui Dumnezeu, prietenul lui Dumnezeu atinge progresiv starea de nepătimire [lipsa păcatului], urcând în continuare treptele desăvîrşirii. Astfel, el aduce multă roadă şi roada va rămâne. Însă din punctul de vedere al lumii, această roadă poate părea lipsită de folos, mai ales când nu este însoţită de realizări remarcabile şi folositoare sub aspect material, de care să se poată folosi mulţi oameni. Lumea şi Dumnezeu nu socotesc lucrurile după aceeaşi măsură. Taina Crucii răstoarnă criteriile omului firesc. Din acest motiv, oricine încearcă să tâlcuiască Evanghelia lui Hristos şi Apostolul în duhul şi criteriile unei anumite epoci, deci conform cu valorile şi postulatele lumii, se pune pe sine în afara realităţii care este în Hristos şi devine un sperjur faţă de făgăduinţa lepădării de diavol de la Botez şi faţă de Mirungerea care îl sălăşluieşte în Taina Crucii şi a Învierii ce aduce roadă în dumnezeiasca Euharistie.
Toate lucrurile care sunt legitime în Hristos sunt dobândite doar prin Taina Crucii şi a Învierii, adică întru slava şi Împărăţia care sunt după Hristos şi nu după lume:
„Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă. Cel ce îşi iubeşte sufletul îl va pierde; iar cel ce îşi urăşte sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viaţa veşnică” (Ioan 12, 24-25).
Oricine reuşeşte să se curăţească pe sine de patimi şi să se libereze de lucrările demonice prin Taina Crucii şi a Învierii, împlinind prin theosis luminarea Botezului şi devenind prieten al lui Dumnezeu, este un teolog şi un părinte duhovnicesc, de vreme ce este călăuzit de Duhul Adevărului, Mângâietorul, la adevărul deplin, aşa cum s-a întâmplat cu Apostolii în ziua Cincizecimii. Cu alte cuvinte, îndumnezeirea prin Taina Crucii, sau vederea dumnezeieştii Slave şi Împărăţii, este izvorul şi temelia infailibilităţii Sfintei Tradiţii care se află în Sfânta Scriptură şi în Biserică, şi un purtător al dogmelor Sfintei Tradiţii şi al vieţii sale duhovniceşti.
Sfântul Grigorie Palama afirmă următoarele despre această chestiune:
„Astfel, vederea duhovnicească a lui Dumnezeu şi taina cea dumnezeiască a Crucii nu numai că izgonesc din suflet patimile cele rele şi demonii care le insuflă, dar de asemenea şi învăţăturile greşite, iar celor ce le susţin, le arată vinovăţia, îndepărtându-i din ocolul Sfintei Biserici a lui Hristos, în care ni s-a hărăzit nouă acum să prăznuim şi să înfăţişăm în chip limpede harul şi lucrarea dumnezeiască a Crucii de dinainte de Cruce în părinţii noştri (adică Patriarhii şi Proorocii Vechiului Testament, n. aut.)”
Sfântul Grigorie Palama, Omilia 11, „La cinstita şi de viaţă făcătoare Cruce”, traducere de dr. Constantin Daniel, revizuită de Laura Pătraşcu şi stilizată de Răzvan Codrescu, în: Sfântul Grigorie Palama, Omilii, vol. 1, Editura Anastasia, Bucureşti, 2000, p. 152.
(Pr. Ioannis Romanides, Dogmatica patristica ortodoxa. O expunere concisa, Editura Ecclesiast, 2011)

Multumesc foarte mult pentru acest raspuns, Eugen7.
Daca-l compari pe Sf. Efrem Sirul cu Sf. Luca al Crimeii, nu incerci o ierarhizare a sfintilor? Nu mi se pare corect. Lumea creata de Dumnezeu este atat de complexa, incat nimeni nu o poate cuprinde pe de-a intregul. Si atunci acesti sfinti mai degraba se completeaza, nu se contrazic; ca daca s-ar contrazice, atunci nu Duhul Sfant le-a insuflat cele scrise.

Exista si sfinti care au spus ceva gresit, dar doar pentru ca nu stiau adevarul. Diferenta fata de cei ce afirmau o erezie este ca acelora li se spusese care e adevarul si nu au vrut sa il accepte. De exemplu Fer. Augustin a afirmat Filioque, predestinarea si altele, dar el a scris numeroase carti. Dar a scris si o carte cu reviziuri ale celor scrise pana atunci unde a corectat greselile. Lucrarea despre Sfanta Treime o incheie cu cuvintele: "Doamne, Dumnezeule Unul, Dumnezeule în Treime, tot ceea ce am scris în aceste cărți vine de la Tine și dacă e ceva care să vină de la mine, să fiu iertat de Tine și de cei care sunt ai Tăi".

Tot el si le-a corectat , caci :"tot ceea ce am scris în aceste cărți vine de la Tine". . .

Motorul acelui instinct este placerea.

Asta se intampla "dupa".
Se intalnestesi la oameni uneori.