![]() |
Citat:
Invatatura Bisericii este fara greseala, cum spui, ea se bazeaza pe revelatia din Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, iar interpretarea Sfintei Scripturi e data de sfinti. Iar la un sfant consideram ceva gresit cand nu e conform invataturii Bisericii. Un lucru e sigur, nu dupa cum gandim (sau vrem) noi interpretam Sfanta Scriptura sau invatatura Bisericii. |
Citat:
|
Citat:
Sfintii au talcuit un capitol din Sfanta Scriptura, nu au analizat ceva din punct de vedere stiintific, au analizat doar textul Revelatiei. Tot in aceeasi perioada de timp se aflau si cand analizau alte parti ale Sfintei Scripturi, la fel ar putea veni un arian sau milenarist sa spun ca sfntii erau in acea perioada si lucrurile au evoluat, acum credinciosii sunt mai intelepti decat sfintii de atunci si stiu mai multe. |
Citat:
|
Pisici--destul de violent,nici decum placut
http://www.youtube.com/watch?v=N7Ujd7RDg9g In The Womb-Cats http://www.youtube.com/watch?v=9BGs6...eature=related |
Citat:
Iata , draga Catalin un text dintr o carte utila tie si mai ales celor aflati in eroare : "Din această iubire lipsită de egoism a îndumnezeirii și din prietenia cu Dumnezeu se naște îndrăzneala Sfinților înaintea lui Dumnezeu; Sfinții sunt îndumnezeiți întru Hristos chiar mai înainte de mormânt și în această îndrăzneală înaintea lui Dumnezeu își pune nădejdea poporul lui Dumnezeu când invocă mijlocirea Sfinților. Însuși Hristos vorbește despre această prietenie și îndrăzneală, care este întemeiată pe Taina Crucii, adică pe îndumnezeire, atunci când spune: „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să și-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteți prietenii Mei, dacă faceți ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu știe ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute. Nu voi M-ați ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi și v-am rânduit să mergeți și roadă să aduceți, și roada voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice-I veți cere în numele Meu. Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unul pe altul” (Ioan 15, 13-17). Să se rețină aici, de asemenea, că roada nu este lucrarea pretinsă merituoasă sau lucrările harului irezistibil, așa cum franco-latinii cugetă, ci iubirea celor care se află în theosis, iubire care nu caută folosul său propriu ci este răstignită pentru aproapele, precum Hristos S-a răstignit. Faptele bune nu sunt suficiente prin ele însele ca să-l pregătească pe om să-L vadă pe Dumnezeu ca lumină. Faptele bune luate separat, despărțite de har, sunt frunzele unui smochin uscat care nu aduce ca rod iubirea îndumnezeirii în Hristos; sunt un drum greșit care nu duce la întâmpinarea Mirelui cu candelele aprinse cu lumina dumnezeieștii slave și a dumnezeieștii Împărății, ci duce la starea celor cinci fecioare nebune, la cea a smochinului uscat și a omului care nu avea veșmântul de nuntă ce simbolizează răcirea harismei Duhului, stare pe care Sfântul Pavel ne îndeamnă să o evităm. Etapele desăvârșirii și Taina Crucii Ceea ce se spune despre slugi și prieteni capătă înțeles atunci când este abordată împărțirea generală a etapelor desăvârșirii. Sluga face voia lui Dumnezeu din frica de pedeapsă; angajatul lucrează pentru recompensă, în timp ce tot ceea ce face prietenul este o roadă a iubirii altruiste. Prin îndumnezeire sau vederea lui Dumnezeu, prietenul lui Dumnezeu atinge progresiv starea de nepătimire [lipsa păcatului], urcând în continuare treptele desăvîrșirii. Astfel, el aduce multă roadă și roada va rămâne. Însă din punctul de vedere al lumii, această roadă poate părea lipsită de folos, mai ales când nu este însoțită de realizări remarcabile și folositoare sub aspect material, de care să se poată folosi mulți oameni. Lumea și Dumnezeu nu socotesc lucrurile după aceeași măsură. Taina Crucii răstoarnă criteriile omului firesc. Din acest motiv, oricine încearcă să tâlcuiască Evanghelia lui Hristos și Apostolul în duhul și criteriile unei anumite epoci, deci conform cu valorile și postulatele lumii, se pune pe sine în afara realității care este în Hristos și devine un sperjur față de făgăduința lepădării de diavol de la Botez și față de Mirungerea care îl sălășluiește în Taina Crucii și a Învierii ce aduce roadă în dumnezeiasca Euharistie. Toate lucrurile care sunt legitime în Hristos sunt dobândite doar prin Taina Crucii și a Învierii, adică întru slava și Împărăția care sunt după Hristos și nu după lume: „Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă. Cel ce își iubește sufletul îl va pierde; iar cel ce își urăște sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viața veșnică” (Ioan 12, 24-25). Oricine reușește să se curățească pe sine de patimi și să se libereze de lucrările demonice prin Taina Crucii și a Învierii, împlinind prin theosis luminarea Botezului și devenind prieten al lui Dumnezeu, este un teolog și un părinte duhovnicesc, de vreme ce este călăuzit de Duhul Adevărului, Mângâietorul, la adevărul deplin, așa cum s-a întâmplat cu Apostolii în ziua Cincizecimii. Cu alte cuvinte, îndumnezeirea prin Taina Crucii, sau vederea dumnezeieștii Slave și Împărății, este izvorul și temelia infailibilității Sfintei Tradiții care se află în Sfânta Scriptură și în Biserică, și un purtător al dogmelor Sfintei Tradiții și al vieții sale duhovnicești. Sfântul Grigorie Palama afirmă următoarele despre această chestiune: „Astfel, vederea duhovnicească a lui Dumnezeu și taina cea dumnezeiască a Crucii nu numai că izgonesc din suflet patimile cele rele și demonii care le insuflă, dar de asemenea și învățăturile greșite, iar celor ce le susțin, le arată vinovăția, îndepărtându-i din ocolul Sfintei Biserici a lui Hristos, în care ni s-a hărăzit nouă acum să prăznuim și să înfățișăm în chip limpede harul și lucrarea dumnezeiască a Crucii de dinainte de Cruce în părinții noștri (adică Patriarhii și Proorocii Vechiului Testament, n. aut.)” Sfântul Grigorie Palama, Omilia 11, „La cinstita și de viață făcătoare Cruce”, traducere de dr. Constantin Daniel, revizuită de Laura Pătrașcu și stilizată de Răzvan Codrescu, în: Sfântul Grigorie Palama, Omilii, vol. 1, Editura Anastasia, București, 2000, p. 152. (Pr. Ioannis Romanides, Dogmatica patristica ortodoxa. O expunere concisa, Editura Ecclesiast, 2011) |
Citat:
Daca-l compari pe Sf. Efrem Sirul cu Sf. Luca al Crimeii, nu incerci o ierarhizare a sfintilor? Nu mi se pare corect. Lumea creata de Dumnezeu este atat de complexa, incat nimeni nu o poate cuprinde pe de-a intregul. Si atunci acesti sfinti mai degraba se completeaza, nu se contrazic; ca daca s-ar contrazice, atunci nu Duhul Sfant le-a insuflat cele scrise. |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Citat:
Se intalnestesi la oameni uneori. |
Ora este GMT +3. Ora este acum 03:25:41. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.