Un duh necurat bantuie pe aici agitand si incingand spiritele.
Din credinta cea dreapta invatam lectia iubirii. Cine a invatat lectia iubirii a invatat si lectia iertarii. Astfel cel care greseste iarta pe cel care nu greseste iar cel care nu greseste iarta pe cel care greseste. Motivele? Daca ne gandim bine gasim foarte multe motive si cei ce gresim si cei ce nu gresim.
Daca cineva ne percepe gresit inseamna ca noi am aratat lumii ceva gresit. Noi suntem oglinda celorlalti. Undeva noi gresim , cei care credem ca suntem perceputi gresit. Unde? Aceasta este tema fiecaruia dintre noi.
Doamne ajuta!

parere !
 

eu cred,ca, lecturile unui crestin,trebuie sa nu fie exclusiv centrate numai pe literatura ortodoxa, ci, sa imbratiseze cat mai multe si mai varii domenii,segmente ,ale realului si ale lumii !!!
numai asa, avand contact cu multiple unghiuri de vedere,un crestin poate accede la o cuprindere mai adecvata a lumii cu toata problematica ei, istorica,sociala,juridica, etica,antropologica si stiintifica !

Bine exprimat , sau ...."prins in pagina" !
ps. pe langa blogosfera graviteaza prea des si bla..blasfera...

Re(re)(re)citesc Blaga, proza si opera filozofica (cu lupa de traducator). Splendoare de limba romana, inegalabila! Intr-adevar avem o limba "ca un fagure de miere".

Va recomand "Hronicul si cantecul varstelor", roman autobiografic unde povesteste copilaria, adolescenta si intrarea in tainele pline de lumina ale ortodoxiei.

Dumnezeu sa-l odihneasca in vesnica pace le Lucian si familia lui: Isidor, Cornelia, Ana, Letitia, Lorin.

Poezia lui Blaga si filosofia lui sunt unice!

Lucian Blaga - Apoteoza
Rasaritul e-atât de bogat în povesti si-n lumina
ca-n orele ce se ridica
ramânem prea jos totdeauna când vrem sa-l slavim.
Apusul de-asemeni îl stim. Acolo e orga popoarelor
ce-o ascultam uneori, vag adusa prin nori.
De-o mie de ani aceasta e lauda pe care-o rostim.
Nordul serveste vailor noastre furtunile rodnice.
Printre punctele - nume de vânturi purtând - cardinale,
el singurul isca si din morminte aurore sublime.
Si boreale lumini de-nviere.
Sudul e amarul prea cald, elementul care-i prieste
iubirii, si care de aceea
ne va ucide-ntr-o zi
atât pe mine, cât si pe tine.

M-iau placut mult operele lui Ion Druta,Biserica Alba,Horodiste,Samariteanca,Clopotnita,Dezlegarea lutului,Povara bunatarii noastre,Frunze de dor...Le-am citit cu maaaaare placere.

n centrul Bucurestiului, vis-a-vis de Spitalul Coltea, langa amanet, s-a deschis de curand un anticariat mare, cu carti din diferite domenii, in special beletristica, la preturi reduse, incepand de la 2 lei. Eu personal m-am desfatat printre rafturile de carti, mi-am cumparat cateva si am decis sa va impartasesc si voua aceasta bucurie.

P.S. Jurnalul fericirii e la 15 lei, nou-nout (editia mai veche). Sunt si carti de spiritualitate, dar si autorii mari, pe care ar trebui sa ii aiba oricine in casa, sunt si carti din colectia Adevarul cu 5 lei...

Imi place "parerea" lui guardian knight. "Cerceteaza totul si pastreaza ce este bun", spune Sf. Ap. Pavel in 1 Tes. 5,21.

Staretul Ambrozie de la Optina
Autor:Schiarhimandritul Agapit, traducere Teoctist Caia

O carte destul de voluminoasa, scrisa indesat. Prima parte, mai putin de o treime, am parcurs-o greoi, probabil si din cauza numelor rusesti, lungi si greu de retinut. Apoi, voiam sa nu se mai termine cartea.........

Da, desi aici am numit mai multe carti cu continut crestin- in afara celor doua cu amintirile din Corfu ale lui Gerald Durrell- de-a lungul timpului am citit destule carti din afara literaturii otodoxe, carti obisnuite, din cultura universala.
M-am gandit ca despre astfel de carti suntem intrebati, pe un forum crestin ortodox.

Printre altele, s-a nimerit sa citesc cateva romane ale unor scriitori bulgari, Vasil Popov si Pavel Vejinov, pe care- la vremea respectiva- i-am apreciat. Nu-mi mai amintesc exact subiectul cartilor, dar la vremea cand le-am citit, mi-au placut. (Vremea eroului, Bariera, Noaptea cu cai albi, nu mai stiu). Era destul de putina literatura bulgara tradusa, predomina cea ruseasca, foarte buna de altfel, clasicii rusi.

O carte de care imi amintesc mereu, este "Onoarea pierduta a Katharinei Blum" a lui Heinrick Boll, al carui motto este extrem de semnificativ (citez din memorie): "nimic din ceea ce este aici, nu este nici intamplator, nici intentionat, ci inevitabil."

Nu uit ca am citit si "Codul lui da Vinci", acea carte controversata, care a starnit multe. Cand am ajuns cam, pe la jumatatea cartii, mi-a venit sa o arunc cat colo, indignata. Nepoata mea imi zice: citeste-o pana la capat. Am citit mai departe si mi-am dat seama ca autorul m-a pacalit.. Incet, incet m-a prins si m-a pacalit, incepusem sa ma impac oarecum cu "povestea" lui blasfemitoare... Bine ca mi-am revenit.

In rest: multa, multa literatura; unele binevenite, altele nu, unele folositoare, altele ba, din cele pe care peste doua zile le uiti..
Important este sa pastram din ceea ce citim, ceea ce ne este cu adevarat folositor.

Sunt curioasa daca cineva a citit cartile scrise de Neale Donald Walsch - Conversatii cu Dumnezeu, sunt mai multe volume.
Am vazut filmul si mi s-a parut interesant, drept pentru care am cumparat cartile. cand am vrut insa sa incep sa citesc, ceva m-a oprit inca de la primele pagini, ceva din felul in care se exprima autorul, si pana in ziua de azui nu le0-am citit.