La multi ani, Angelica, si din partea mea!

http://farm3.staticflickr.com/2532/3...252_z.jpg?zz=1


delia-joi, 19.07

Frumos si delicios tort sint sigura ca nepotica mea ar manca o portie marisoara ii plac dulciurile foarte mult.

Maicuta Domnului a fost linga ea tot timpul asta am simtit, astazi i-am dus de la parintele nostru o cruciulita,o bratara si iconita cu Maica Domnului pe care si-a pus-o in camera ei. Rugaciunile in colectiv au efect, sa va dea Domnul sanatate la toti.

La multi ani pentru minunata dumneavoastra nepotica, Angelica! Ii doresc in primul rand credinta puternica, multa, multa sanatate, sa treaca cu bine peste aceasta perioada extrem de grea si sa aiba parte de multe bucurii si de tot binele. Ii dorim ca aceasta sa fie ultima zi de nastere petrecuta in spital, si toata suferinta prin care a trecut sa o faca puternica.

Multumesc de urare,multa sanatate la ingerasii tai.

La multi ani Angelica,iti doresc sa ai multa sanatate,si o viata plina de fericire,pupicei!Doamne ajuta!

Sa ne ajute Dumnezeu sa incheiem cu pace si bucurie !
 

26. Glykys ...............................................= J. 05.07;
27. Zaharia ............................................= V. 06.07;
28. Zaharia ............................................= S. 07.07;
29. Zaharia........................................... . .= D.08.07;
30. IOLANDA ...........................................= L. 09.07;
31. IOLANDA ..........................................= M. 10.07;
32. IOLANDA.......................................... = Mi. 11.07;
33. Glykys ..............................................= J. 12.07;
34. FLORINA ...........................................= V. 13.07;
35. FLORINA ...........................................= S. 14.07;
36. Teodora ............................................= D.15.07;
37. Cristiboss ..........................................= L. 16.07;
38. IonelaC .............................................= M.17.07;
39. Yasmina ............................................= Mi.18.07;
40. Zaharia .............................................= J.19.07;

Vorba lui Creanga : nu stiu altii cum sunt dar eu ... desi sunt zilnic inconjurat de suferinta umana, atunci cind vad un copil care sufera enorm sau de boli incurabile (ca asa le zic oamenii !) imi vine sa ma duc si sa ma ghemuiesc facindu-ma mic , mic de tot intr-un colt al chiliei mele si de acolo sa ii pling lui Dumnezeu toata durerea mea despre cit de mult poate patimi finta umana pt. nechibzuinta ei (de cele mai multe ori), desi El insusi este izvorul vietii si al nemuririi ca si al dragostei.
Sa il rog printre lacrimi ca macar pt. un lucru bun, cit de mic, din acel copil , ori din parintii lui , ori din mosii si stramosii lui , ori din cei ce se roaga pt. el , oricine ar fi acestia, sa crute viata copilului si sa il intoarca din suferinta si desnadejde iarasi intru sanatate cu pace si bucurie !
Dar mai stiu ca judecatile omului nu sunt asemenea celor a lui Dumnezeu , iar viata cu adevarat nu este numai cea de aici de pe pamint ci cea in vesnicie .
Cine vrea sa cunoasca cu adevarat fata cea mai grea a suferintei umane (cit si multa puterea a omului de a duce, de a suferi !) sa slujeasca ca voluntar, macar o luna, intr-un spital de oncologie.
Cred ca in aceste imprejurari , acesti bolnavi spun de fiecare data precum sfintii inchisorilor : Doamne , da-ne puterea de a rezista pina la capat sau ia-ne viata !

Este multa suferinta pe pamint , si asta numai pt pacatele noastre si ale parintilor si stramosilor nostrii . Iar Dumnezeu ramine de multe ori doar un tablou religios agatat pe un perete intr-o rama pricopsita, chiar si in aceste conditii !


Fie ca bunul Dumnezeu sa ierte si sa isbaveasca pe toti copii in suferinta , sa ii acopere cu milele sale si sa ii intoarca degraba iarasi intru sanatate si asa sa ii daruiasca iarasi parintilor lor ! AMIN !

Suferinta copiilor este, si pentru mine, cea mai dureroasa modalitate prin care Dumnezeu ne calauzeste viata pe calea mantuirii. Bratele slabute si ochii lacrimosi ai unui copil in suferinta, glasciorul lui si trupusorul frant pe un pat de zacere sunt o jertfa continua.

Eu insami am depasit in copilarie şi adolescenta probleme majore de sanatate, de cateva ori am fost la un pas de moarte şi imi aduc aminte ca suferinta mamei mele era infinit mai mare decat a mea. De multe ori imi spunea cu glasul plans ca daca ar putea sa-mi ia cu mana suferinta, ca sa o poarte ea inzecita pentru tot restul vietii, ar fi fericita. Desi era exterioara trupului mamei, durerea mea o sfredelea pe ea mai tare decat pe mine.
(De putin timp, mama nu mai este, a plecat fulgerator la Domnul, dar spovedita, impartasita, iertata cu toata lumea, intr-o pace deplina. Atat de tanara, la fel ca si tata. Pomeniti, va rog, pe Angelica-Eleonora si Niculae, Doamne mantuieste-i!)

Cand te scufunzi in suferinta, ca intr-o substanta vascoasa care te imobilizeaza, intr-adevar ajungi sa intrebi "Doamne, de ce m-ai parasit?..." Pentru ca simti ca te prabusesti, ca nu mai poti indura, ca vrei sa ti se ofere pe loc posibilitatea de a alege (cum spunea Zaharia mai devreme) între usurarea greutatii si moartea ca izbavire. Bolnavii de cancer au intr-adevar o suferinta cu totul speciala, mai cu seama copiii cu cancer. Si intr-adevar, aflandu-te la capataiul lor, nu stii ce sa le spui, cum sa-i incurajezi, pentru ca in faza terminala ei pregusta moartea şi nu ii poti minti ca totul va fi bine.
Sa puna Dumnezeu cate o picatura din Harul Sau in fiecare inima care plange de durere pentru sine sau pentru celalalt si sa randuiasca sa ne fie de folos toate incercarile noastre si ale aproapelui!

Am vazut de atatea ori ca pot aduce o foarte mare usurare rugaciunea pentru cei care sufera, o icoana la capatai, agheazma, mirul. Spovedania si impartasania sunt esentiale, sunt cele mai bune calmante ale durerii.
Supa de pui si portocalele sunt binevenite, dar cand se trece dincolo de pragul extrem al suferintei, cand trupeste nu mai putem ajuta cu nimic, cand nici morfina nu mai are efect... sufletele totusi se pot imbratisa tainic. Si aceasta imbratisare stinge grozav si neasteptat focul suferintei, si al unuia şi al celuilalt.

Cata dreptate aveti voi asa este copii nevinovati sufera prin spitale am avut ocazia sa-i vad cat sufera nu numai nepotica mea am vazut si altii saracii in suferinta,dar cu ce sa-i ajutam mai mult decit cu rugaciunea,eu multumesc Maicii Domnului nepotica mea sa mai intarit ieri chiar a fost sa joace minigolf, cel putin se misca si ea cit de cit,este foarte slaba sper sa mai prinda si ea in vara asta ceva kg.
Sa ne rugam si iar sa ne rugam pentru cei bolnavi si in suferinte.

Dumnezeu sa va auda!
Stiu ce inseamna suferinta copiilor, multi ani am vazut asta, nu la un spital de oncologie, ci intr-un un spital oarecare, dar intr-o sectie unde toate suferintele erau de lunga durata, uneori toata scurta lor viata, toata copilaria lor se petrece in acel spital.. iar vindecare....
Ti se frange inima uitandu-te la un astfel de copil, nici nu se poate descrie in cuvinte.
Ce m-a uimit intotdeauna a fost demnitatea si resemnarea cu care copiii isi poarta suferinta. Au deschis ochii pe suferinta si pe suferinta ii inchid si nu se plang.
Nu stiu cu ce cuvinte sa descriu toate acestea si credeti-ma ca nici nu pot. Nu pot sa spun decat ca noi adultii suntem mici in comparatie cu ei.