Depinde cine si cum descrie. Conteaza si cui, intr-adevar.
Dar daca lucrul asta e delicat, mai degraba sa ne gandim cum sa il facem, decat sa il ascundem sub pres. Pentru ca in timp ce noi ne aratam pudici cu subiectul, iata ca altii il ofera copiilor nostri direct sub ochi! Ce vrei sa faci cu un copil care vede peste tot pornografie? Sa ii spui ca nu exista?.... Eu zic ca e mai folositor sa il ajuti sa inteleaga ce vede si cum trebe cugetate chestiile astea. Altfel o ia razna, precum lesne se poate constata mai peste tot... Ia mergi in scoli, ca mine, si lamureste-te! Sa te vad atunci daca iti mai vine sa taci.

Cunosti prea bine opinia mea asupra comunismului. Repet: a fost un dezastru. Dar ramane de pricepit, totusi: de ce oare l-a ingaduit Dumnezeu?.......

Sunt de acord. Si nu e vorba de idealism, ci de natura insasi a credintei - este relationala!

*
Cat priveste "iubirea trupeasca", cum scrii tu, eu nu am pledat niciodata pentru aceasta. Nu gasesc o valoare in sine in ea, ci adeseori o cadere. Iubirea nu poate fi (exclusiv) trupeasca, desi uneori se face si prin mijlocirea trupului. Suntem oameni vii, avem si corp!
Uite ca exemplu: cand iti exprimi iubirea fata de Dumnezeu folosesti si trupul. Inchinarea se face si cu bratele, de pilda. Rugaciunea implica si miscarile fonatorii etc.