Citat:
În prealabil postat de topcat
(Post 138883)
O fi avind sens pentru Hristos, dar pentru un om nu are vreun sens.
Un evolutionist ar fi ultimul care ar spune ca un crestin nu gindeste, la fel cum ar fi ultimul care ar spune ca un tigan e involuat sau neevaluat.
E o chestiune de cultura, este singura care ne deosebeste.
Si aici ma refer la cultura ca fiind o mostenire ce se transmite prin diverse canale, altele decit genetic: vorbire, scris, arte, media in general.
Conform DEX, adevar sau adevarata este acea propozitie sau inlantuire de propozitii al carui sau al caror continut poate fi verificat si confirmat prin observatie, prin experienta, sau prin demonstratie logica, matematica sau numai discursiv argumentanta.
Adevarul vostru nu e adevar, e o iluzie colectiva.
Nu ma supar, pentru ca intr-adevar nu il caut. Daca exista, stie el unde stau ;-)
Nu caut motive sa nu cred in el pentru ca acestea pot fi un numar infinit. Nu poti cauta pe cineva care nu exista.
Imi pare rau, dar cred ca ti-am dovedit ca din contra, nu are nici un sens sa traiesti crestin. Viata crestina nu are sens. Faptul ca ea are loc sau nu, nu influenteaza cu nimic locul tau in iluzoriul rai sau iad.
Diferenta intre a trai si a muri pentru un ateu este totul. Ateul nu are sansa a doua (nu ca voi ati avea, nu ma intelegeti gresit, dar unii dintre voi cred ca daca te rogi si daca faci frumos, lui Dzeu i se va face mila de voi, desi stie dinainte unde veti ajunge).
|
Acel Cineva exista si, conform Sfintei Scripturi, NIMENI nu se poate dezvinovati inaintea Lui, scuzandu-se ca n-a stiut ca exista:
"Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui vecinică și dumnezeirea Lui, se văd lămurit, dela facerea lumii, cînd te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El.
Așa că nu se pot desvinovăți; fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulțămit; ci s'au dedat la gîndiri deșarte, și inima lor fără pricepere s'a întunecat. S'au fălit că sînt înțelepți, și au înebunit [..]"
Credinta omului, si viata traita de el pe Pamant influenteaza locul unde isi va petrece vesnicia, in rai sau iad. Asadar omul influenteaza, prin libera lui alegere, locul in care-si va petrece vesnicia. Bineinteles ca Dumnezeu cunoaste dinainte toate alegerile pe care le face omul de-a lungul vietii sale, iar cunoscandu-le, cunoaste si locul in care omul isi va petrece vesnicia, dar nu determina nici locul, nici faptele omului, nu le predestineaza, tot asa cum o mama, cunoscandu-si bine copilul, stie dinainte de a-l trimite sa cumpere castraveti din piata, ca acesta nu va cumpara rosii in locul castravetilor, fara sa-i predestineze, sa-i forteze alegerea. Desigur, exemplul nu e perfect, tinand cont ca mama nu cunoaste cu
siguranta ca copilul nu va lua rosii in locul castravetilor, in timp ce Dumnezeu cunoaste cu siguranta ce vom alege, cunoscand viitorul, dar cred ca e o ilustratie foarte buna pentru ca sa poti intelege ca prestiinta divina nu ne influenteaza liberul arbitru.
