Sfantul Ignatie Briancianinov- despre felurile de inselare demonica-inselarea mintii si a inimii

"O mare parte dintre nevoitorii Bisericii Apusene, socotiti in sanul acesteia ca foarte mari sfinti - aceasta dupa caderea ei de la Biserica Rasariteana si indepartarea Sfantului Duh de la ea - s-au rugat si au ajuns la vedenii, bineinteles mincinoase, prin metoda pe care am amintit-o. Acesti paruti sfinti se aflau in cea mai cumplita inselare draceasca. Inselarea isi ridica, deja, in chip firesc capul pe temeiul hulirii impotriva lui Dumnezeu prin care este schimonosita la eretici credinta dogmatica.

Purtarea nevoitorilor latinilor, cuprinsi fiind de inselare, a fost intotdeauna "extatica" din pricina neobisnuitei lor infierbantari trupesti si patimase. Intr-o asemenea stare se afla(Ignatiu de Loyola, intemeietorul Ordinului iezuitilor. Inchipuirea lui era atat de aprinsa si de atatata, incat, precum el insusi spunea, avea nevoie doar sa o voiasca si sa intrebuinteze oarecare sfortare ca sa-i apara inainte, dupa bunul sau plac, iadul sau raiul. Aparitia raiului si iadului se savarsea nu doar prin lucrarea inchipuirii omenesti; lucrarea inchipuirii omenesti, de una singura, este neindestulatoare pentru aceasta: faptul se savarsea prin lucrarea demonilor, care isi uneau prisositoarea lor lucrare cu lucrarea neindestulatoare omeneasca, adaugand lucrare la lucrare, plinind o lucrare prin cealalta, pe temelia liberei vointe a omului care si-a ales si si-a insusit o indreptare mincinoasa. Se stie ca adevaratilor sfinti ai lui Dumnezeu vedeniile li se daruiesc numai si numai prin bunavointa si lucrarea lui Dumnezeu, iar nu dupa voia omului si nu prin propriile lui sfortari - se daruiesc pe neasteptate, foarte arareori, cand este neaparata nevoie, potrivit minunatei iconomii a lui Dumnezeu, iar nu la intamplare (Sfantul Isaac Sirul, Cuvantul al 36-lea). Nevointa aspra a celor aflati in inselare se insoteste, de obicei, de o adanca stricaciune sufleteasca. "

"Cei molipsiti de inselare prin "parere" pot fi intalniti foarte adesea. Oricine nu are duh infrant, cel care isi recunoaste vreun fel oarecare de vrednicie, si de merite, oricine nu tine neabatut invatatura Bisericii Ortodoxe, ci judeca in ce priveste oarecare dogma sau predanie dupa cum il taie pe el capul sau dupa invataturile celor de alta lege, se afla in aceasta inselare. Cat este de mare inselarea cuiva se poate vedea dupa marimea ratacirii si a staruintei sale in ratacire."

"Mare nenorocire este a ne abate de la invatatura dogmatica si morala a Bisericii; de la invatatura Sfantului Duh, printr-o filozofare oarecare ! Aceasta este "inaltarea care se ridica impotriva intelegerii Dumnezeiesti". Trebuie sa rasturnam aceasta intelegere si sa o supunem "ascultarii lui Hristos" (2 Cor. 10, 4, 5). "

"Ucenicul: Din inselarea numita "parere" pot, oare, sa se traga oarecare urmari nefericite simtite si vazute ?
Staretul: Din acest fel de inselare au aparut urmari pierzatoare: ereziile, schismele, necredinta, hula. "

[SFANTUL IGNATIE BRIANCIANINOV- Despre inselare]

Tu ne spui noua, care suntem ortodocsi, sa nu ascultam de sfintii ortodocsi, ci sa ne uitam mai bine la cei catolici. Discutia era motivul pictarii lui Francisc, nu daca e sfant, pentru ca e evident ca nu-l consideram sfant. Gandeste-te si tu, daca il consideram sfant ce rost mai are discutia, nu e nicio greseala sa fie pictat ca si sfant.
Cred ca ai auzit ca sunt doua feluri de minuni, nu toate sunt de la Dumnezeu. Scrie ca si Simon Magul, cel care s-a certat cu Sfantul Petru invia morti (asa parea). Mai mult, chiar si unii sfinti catolici spun ca Antihristul va face minuni, inclusiv va invia mortii.
Apusenii au pirdut harul dupa Schisma si legatura cu Dumnezeu. Nu mai faceau minuni, avem si explicatia cum aveau acele vedenii asa multi, practicau meditatia care aduce vedenii de la ingerii cazuti.
P.S. Avand in vedere ceea ce ai scris si la Purgatoriu, sper ca n-o sa spui ca te-ai razgandit iar si mai dai o tura pe la catolici.

Am vrut sa-ti spun si data trecuta ca gresesti, sunt sfinti care au avut si greseli. De exemplu Sfantul Grigorie de Naizanz se pare ca a scris despre apocatastaza (Origene lansase ideea). Sfantul Nicolae Velimirovici a scris in tinerete o carte in care zeii pagani erau vazut ca sfinti.
Diferenta esentiala este ca acestia nu au stiut care e adevarul. Cineva care se sustine o erezie si se impotriveste, desi i se spune care e adevarul o face din cauza mandriei, din aceatsa cauza nefiind nici luminat sa vada care e adevarul.
Dar si sfintii trebuie sa afle mai intai despre ceva, nu primesc invatatura prin revelatie. De exemplu era un calugar imbunatatit, care face si minuni. Dar nu credea ca in potir este Trupul si Sangele Domnului. A aflat sia tunci s-a dus sa intrebe, pentur ca avea si revelatii. Si in revelatie i s-a spus ca asa este si a crezut.

Chiar si la noi au fost pictati filozofi pagani. Singura deosebire este ca nu se pune problema canonizarii acelor pictori, ca in cazul de fata.

Asadar, Parintele Arsenie poate fi sfant chiar daca ar fi avut acele neintelegeri (si eu cred ca le-a avut). Sunt sfinti chiar canonizati si facatori de minuni care au avut neintelegeri si mai mari. Dar tot din cauza ca nu stiau care e adevarul. Pentur ca sfintii sunt smeriti si daca afla adevarul imediat adera la el. De exemplu Sfantul Luca al Crimeei e facator de minuni. Cu putin timp inainte de a merge la Domnul a scris o carte ca ajutor contra ateismului (de fapt a continuat-o din tinerete). In ea sustinea, intr-un fel teoria evolutionista, si credea ca minunile din paranormal sunt de la Dumnezeu. Dar o facea pentru ca nu stia adevarul, nu pentur ca se impotrivea adevarului. Si este facator de minuni, minunea cu cresterea degetelor a dat-o si Cristi: http://www.impantokratoros.gr/luca-al-crimeii.ro.aspx

Dacă ar fi să analizăm la virgulă, toate scrierile sfinţilor după criteriile domniei tale, nu ar mai rămâne nici unul!!

Spui că în "Cărarea" apar "destule elemente new-age-iste", deşi nu le numeşti care sunt acelea.
Atunci, ce ne poţi spune despre cartea Sfântului Luca al Crimeei canonizat de Biserica Rusă, unde se vorbeşte direct despre existenţa extratereştrilor, somnabulism, spiritism, practici energetice şi multe altele din ceea ce tu numeşti "elemente new-age-iste"...

Citeşte "Cărarea Împărăţiei" cap-coadă a Părintelui Arsenie Boca, apoi citeşte şi "Duh - Suflet " Trup (Puterea inimii)" cap-coadă a Sfântului Arhiepiscop Luca al Crimeii, fă o comparaţie între acestea două cărţi, apoi vreau să-ţi aud părerea. Eu am rămas oarecum derutat când am citit pentru prima dată cartea Sfantului Luca, însă la scurt timp mi-am revenit.

Şi să spui apoi, de ce Părintele Arsenie Boca nu ar trebui canonizat spre deosebire de Sf. Luca al Crimeei, care este canonizat. Sincer eu nu te pot înţelege. Se simte o ură în postările tale faţă de persoana Părintelui Arsenie Boca pe care vrei să-l scoţi cu orice preţ ca eretic

-din cate stiu eu Sfantul Grigorie de Nazianz a vorbit despre apocatastaza inainte ca Biserica sa o condamne ca erezie,ca daca ar fi vorbit dupa aceea,deci dupa ce Biserica condamna o erezie ,nu ar mai fi fost sfant.

Cum am spus, din nestiinta. Inca din 1921 Patriarhia Ecumenica scria ca toate cultele sunt biserici si ca trebuie sa ne unim. DE aceea s-a schimbat calndarul. Deci era o confuzie si la acel nivel, care stim ca n-a disparut nici azi in cazul Patriarhului Ecumenic. Ca sa nu mai vorbim de Patriarhul care a sters anatemele, sperand in unirea iminenta.

!!!!!!!
:))))))))))))))))))))))
In nici un caz. Am explicat deja tuturor ca am o credinta personala, care nu mai are "eticheta" confesionala. Fug de ierarhii si supuneri cat pot, asa ca la catolici nu m-as mai duce nici mort. Mi-am tot cioplit credinta personala cit a fost nevoie, m-am lamurit cu toate, asa ca ramin pe drumul meu pina la moarte. Tu nu ai cum intelege pe cineva care refuza o inregimentare si etichetare, asta e. Cred sincer ca exista ceva gen Purgatoriu, doar ca probabil nu in forma descrisa de catolici. Prefer sa privesc problema Purgatoriului mai degraba ca pe un quasi-mister.

Nu observi că nu poți analaiza un text fără să te debalansezi de propriile prejudecăți?
Pictarea celor două biserici: cea Apuseană e într-o semiumbră, iar cea de la Răsărit în lumină, nu e clar?...și poate fi interpretată ca o profeție, ca o posibilă unire.
Poate că prin Sf Francisc mulți catolici vin sau vor veni la ortodoxie, făcând o analogie la minunea mai sus amintită cu convertirea unei catolice la ortodoxie.
Pictura din biserica de la Drăgănescu este atipică...mitraliere, tancuri, parabolice, telefoane etc..

Se pare că nu e clar pentru tine, pentru alții e destul de clar.

Ceva concret?

-asa poti sa interpretezi orice erezie ca profetie
-tocmai am citat o gramada din Sf Ignatie,care arata ca Francisc era in inselare demonica si tu ii zici sfant ?

Și părintele Arsenie Boca a amintit foarte clar despre rătăcirile catolicilor și chiar a Sf Francisc, dar nu sunt eu în măsură să stabilesc sfințenia cuiva.

Pentru tine e un rătăcit, pentru catolici e un sfânt.
În cazul de față, pune-te pentru o clipă în postura unui catolic.

Am înţeles ce spune Sf. Igantie, nu este nevoie să repeţi de "n" ori. Alte păreri în afară de cea a Sfântului Ignatie nu mai ai în această privinţă?
Nici un Sfânt nu este infailibil, se spune aceasta clar în canoanele Sfintelor Sinoade.

Dacă ar fi să analizăm la virgulă, toate scrierile sfinţilor după criteriile domniei tale, nu ar mai rămâne nici unul!!

Spui că în "Cărarea" apar "destule elemente new-age-iste", deşi nu le numeşti care sunt acelea.
Atunci, ce ne poţi spune despre cartea Sfântului Luca al Crimeei canonizat de Biserica Rusă, unde se vorbeşte direct despre existenţa extratereştrilor, somnabulism, spiritism, practici energetice şi multe altele din ceea ce tu numeşti "elemente new-age-iste"...

Citeşte "Cărarea Împărăţiei" cap-coadă a Părintelui Arsenie Boca, apoi citeşte şi "Duh - Suflet " Trup (Puterea inimii)" cap-coadă a Sfântului Arhiepiscop Luca al Crimeii, fă o comparaţie între acestea două cărţi, apoi vreau să-ţi aud părerea. Eu am rămas oarecum derutat când am citit pentru prima dată cartea Sfantului Luca, însă la scurt timp mi-am revenit.

Şi să spui apoi, de ce Părintele Arsenie Boca nu ar trebui canonizat spre deosebire de Sf. Luca al Crimeei, care este canonizat. Sincer eu nu te pot înţelege. Se simte o ură în postările tale faţă de persoana Părintelui Arsenie Boca pe care vrei să-l scoţi cu orice preţ ca eretic

Părintele a zis ceea ce a crezut de cuviinţă că se potrivea cu situaţia în care transmitea mesajul. Pentru un om care trăieşte o situaţie, aici una oratorică, decizia se ia diferit decât pentru noi, care privim din afară momentul respectiv.
Să cercetăm cu puţină atenţie şi oleacă de bunăvoinţă. Ba chiar cu consideraţie! - întrucât ne vorbeşte Părintele Arsenie, iar nu un oarecare bălmăjitor. Deci haide să punem de la început ochelarii cei buni şi aducători de folos!
Părintele ne transmite un mesaj. O face de pe poziţia lui de duhovnic, de teolog, de mesager al lui Hristos către semeni, de păstor. Nu a inventat el acest statut, ci i s-a conferit de către Biserică, în perioade foarte tulburi ale istoriei concrete din ţara noastră - o ştim, ştim printre altele cât a fost (şi este inclusiv în prezent) de hăituit de Securitate precum şi de alţi duşmani. Să îi recunoaştem aşadar măcar buna intenţie şi jertfelnicia, dacă sfinţenia nu voim, să ţinem cont că atunci când Părintele vorbeşte sau scrie, el slujeşte!
Şi, înarmaţi cu acest context al minţii noastre, să cercetăm ce spune Părintele.
Mai întâi să ne asigurăm de un lucru: cui vorbeşte Părintele, în ce situaţie de viaţă se află, ce a spus mai înainte, ce a spus după acest moment pe care îl dezbatem. Ce scop urmăreşte, ce metodă foloseşte.
De câte ori citim un text, fie el şi din Scriptură (şi mai ales atunci!!) trebuie să luăm în calcul datele reale care vin spre noi. Altminteri, cădem în eroarea inversării/răsucirii perspectivei: când nu noi mergem spre text, la întâlnire, ci tragem textul spre noi, îl asimilăm la noi, la organizarea noastră. Practic, nici nu mai receptăm datele unui text ci, trăgînd textul la ale noastre, ne preamărim pe noi cu prilejul întâlnirii altuia - text sau persoană.

Dacă ţinem aceste preliminarii necesare unei întâlniri sănătoase şi inteligente, atunci textul Părintelui nu mai poate fi incriminat atât de uşor.

Crezi că judec bine? Fără supărare, ţi-o spun cu camaraderie, ca un confrate care voieşte ca şi tine, sper, să cunoască cum stau lucrurile cu adevărat. Crezi că procedez bine? Sau mă înşel undeva?

Părintele Arsenie Papacioc:”Referitor la sfintii catolici, ei nu făceau dogmatică când trăiau. Dacă am face o comparatie între Sfântul Serafim de Sarov si Sfântul Francisc de Assisi, ei erau sfinti prin rugăciune, prin lipsuri extraordinare, nu vorbeau de rău. Ei rămân de valoare. Noi discutăm aspectul dogmatic.

Iată că sunt și alți părinți ortodocși care au respectat sfinții catolici...asta nu înseamnă că sunt de acord cu dogma catolică.

Am discutat despre acest pasaj, Parintele spune in continuare si de ce crede asta: pentru ca el credea ca Tainele catolicilor ar fi valide, la fel ca cele ortodoxe. Altfel cum sa considere sfant pe cineva care nici nu era botezat? Dar noi stim azi ca nu sunt valide taineel catolcilor, pentru ca avem acces mai facil la ce au spus sfintii si invatatura Bisericii, datorita internetului.
Poti vedea si un motiv pentru care ar fi dificila canonizarea Parintelui. Si asa unii credinciosi nu stiu ce sa creada despre catolici, ar fi primul sfant care ar afirma asa ceva. Iar unii nu stiu ca si un sfant poate gresi, o sa ia ca infailibil tot ce se spune ca ar fi spus Parintele.

-te referi la idei de genul :

"Prin observaţiile asupra mediumilor, s-a constatat că de la mediumul aflat

în transă (astfel se numeşte starea asemănătoare celui mai profund somn hipnotic), dar uneori şi în stare normală, iese, se exteriorizează (adică se desprinde de el) o parte din puterea lui de acţiune. Prin această exteriorizare, se explică uluitoarele fenomene spiritiste de mişcare sau chiar de zbor al diverselor obiecte, bocăniturile, scrierea automată a unui stilou sau creion care se dirijează singur. Insuflarea în cadrul hipnozei sau aievea poate fi explicată exclusiv prin exteriorizarea gândului hipnotizatorului şi perceperea lui de către cel hipnotizat.

Când se termină o şedinţă de spiritism, în cadrul căreia a avut loc deplasarea unor obiecte grele, mediumul simte oboseală intensă, ca şi cum ar fi pierdut o mare parte din puterea musculară.

Domnul Iisus Hristos a simţit că din El a ieşit o putere care a vindecat-o pe femeia cu scurgere de sânge.

Toate acestea sunt fapte de aceeaşi categorie, care nu se încadrează în limitele fenomenelor fiziologice, ci sunt fenomene de ordin transcendental.

Sunt o mulţime de fapte minunate în care, probabil, drept agenţi motori trebuie să recunoaştem în acelaşi timp exteriorizarea gândului şi a puterii motoare şi transferul lor telepatic. "

-da cam ciudata explicatia Sfantului Luca al Crimeii

.................................................. .................................................. ...

1) Unele texte atribuite pr Arsenie contin invataturi neortodoxe, avand conotatii sincretiste (de tip New Age). Din Cararea imparatiei:

„Conflictul sau disonanţa dintre instinctul poligamic al bărbatului şi instinctul maternităţii femeii nu se poate înfrânge, nu se poate rezolva şi nu se poate converti, decât în cazul când ambele părţi trăiesc învăţătura creştină din toate puterile fiinţei.” – NU exista un „instinct poligamic al barbatului”, aceasta este o invatatura materialista si hulitoare. care pune desfranarea pe seama instinctului, adica a ceva ce, de altfel, ar fi fost sadit in noi de Dumnezeu.

„Vorbim aci cu toată înţelegerea şi cunoştinţa ce s-a nimerit la îndemână, că bărbaţii cu un sistem nervos rezistent sunt capabili de înfrânare. Pe când slabii, nervoşii, dezechilibraţii devin şi mai anormali în urma înfrânării poftelor lor genetice. Persoanele tari se fac mai tari, prin această formă de asceză. Asta o spune Carrel, un mare doctor al
Timpului”.- la fel ca mai sus, plus ca se pune capacitatea de a a face asceza nu pe seama lucrarii Duhului Sfant, ci a unei predispozitii constitutionale, biologice. Se poate comenta si mai mult.

„Naşterea de fii, deodată cu o vieţuire de acest fel, e ceva care contravine instinctului poligamie şi fară altă socoteală al bărbatului fără Hristos; deci nu e cu putinţă împlinirea intenţiei divine, decât cu un soţ în stare de aceeaşi credinţă şi vieţuire. Convingerea că se poate şi ceea ce ni s-ar părea că nu se poate, e o putere nebănuită; un fel de amplificare a voinţei omului cu voinţa lui Dumnezeu. Avem probe unde nici n-am bănui: în fizica modernă, despre puterile sufletului asupra lumii fizice, deci şi asupra trupului Prin simpla atingere a unui obiect structura acestuia s-a schimbat întrucâtva. Prin simpla îndreptare a energiei cunoscătoare a sufletului asupra unui lucru, acesta se influenţează şi se schimbă întrucâtva, încât nu e identic în mod absolut cu el însuşi de mai înainte de experienţă. Drept aceea, nu se poate vorbi de o determinare riguroasă a
configuraţiei materiei, ci cel mult de un indeterminism în fizică. Pachetele acestea de energie, care bombardează materia sau celula vie, dau acele mutaţii neprevăzute în structura obiectivului lor. S-a scris chiar despre biologia quantelor. Toate constatările astea sunt legate de nume proprii, recunoscute de lumea întreagă”.- conceptii New Age si pagane, amesteca pseudo-stiinta cu ezoterism.

„De aci reţinem faptul că organismul viu înregistrează cu atât mai uşor un bombardament al energiei sufletului şi-i pricinuieşte mutaţia infinitezimală, după dorinţă. Iar o mică schimbare în microbiologic dezlănţuie, prin amplificare, procese uriaşe în configuraţia persoanei, uneori chiar şi în macrobiologia societăţii. Deci, cum să nu fie în stare blestemul unei babe, aproape cojită de materie, zvârlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat, ca voinţa ei să nu-1 ajungă şi să nu-i schimbe configuraţia fizică şi psihică? Gândirea îndreptată ca o săgeată poate pricinui la ţintă leziuni organice. Şi iarăşi: cum să nu fie în stare rugăciunea cu iubire să-l folosească şi să-l schimbe, din rău în bun? Cu ce să fie mai prejos rugăciunea unei mame pentru mugurele său, zisă cu tot focul fiinţei
sale, ca aceasta să nu-1 folosească în chipul pe care îl doreşte'.” - la fel ca mai sus.

Unii vor obiecta, poate, ca si sfintii au mai gresit. Sa trecem, asadar, mai departe:

2) a) Pictura de la Draganescu, despre care se considera in unanimitate ca ii apartine, este o proba evidentă de neortodoxie in credinta (nu putem sti, desigur, daca intemeiata pe ignoranta dogmatica, sau pe impotrivire voita- in orice caz, ca expresie se afla printre manifestarile de top ale ecumenismului). A pictat acolo, printre sfinti, eretici, persoane aflate in afara Bisericii: pe Ulfila (un cunoscut eretic arian ) şi pe Francisc de Assisi, cunoscutul pseudo-sfant catolic.

Ce urmari smintitoare are aceasta pictura incepe sa se vada, deja. Pe un site ,,ortodox" (http://bdi2.wordpress.com/2010/10/15/27/), se poate descărca un document despre ,,Biserici cu moaşte în Bucureşti", unde autorul i-a pus si pe ,,sfintii" catolici, cu justificarea urmatoare: Notă: cu privire la sfinții catolici: atâta vreme cât Sf. Pr. Arsenie Boca l-a pictat pe Sf. Francisc cu aureolă de sfânt (și pe care scrie ”Sfântul Francisc de Assisi”; oricine poate verifica la fața locului) la Biserica Drăgănescu, este de dorit ca (măcar cei mari) să fie recunoscuți ca făcând parte din Ceata Sfinților și de aceea au fost cuprinși în aceste liste.

Unii susţin că pictura de la Drăgănescu a pr. Arsenie Boca ar fi nu necanonică şi eretică, ci profetică, prezicând unirea catolicilor cu Biserica. Această ipoteză tot nu are cum justifica, însă, prezenţa lui Ulfila, sau pe cea a lui Francisc de Assisi în rândul sfinţilor. Până una, alta, Francisc de Assisi a murit în erezie, în afara Bisericii. Şi dacă s-ar întoarce catolicii de astăzi sau de mâine la dreapta credinţă, aceasta nu ar avea efecte retroactive, de mântuire a celor morţi în erezie, de ridicare a lor în cetele sfinţilor. La fel în ceea ce-l priveşte pe Ulfila, eretic arian - şi dacă s-ar întoarce la dreapta credinţă urmaşii ideologici de astăzi ai arienilor (unii protestanţi şi neoprotestanţi, ba se pare că mai există, încă, nişte mici grupări care se consideră chiar ariene, „en titre”) aceasta nu l-ar mântui pe Ulfila. O „profeţie” zugrăvind mutarea între sfinţi a morţilor în erezie Ulfila şi Francisc ar fi, deci, în mod evident nu de la Duhul, ci de la duhuri - înscriindu-se în erezia origenistă a apocatastazei, care spune că până la urmă se vor mântui toţi oamenii (ortodocşi, eretici, păgâni, păcătoşi, drepţi, nu contează) ba chiar şi demonii. Aşadar, fanii pr. Boca au de ales între: - aceea că pr. Arsenie credea în erezia larg răspândită, în contemporaneitate, conform căreia există mai multe Biserici (şi de aceea a pictat pe eretici între sfinţi, deşi cu Ulfila a mers mai departe chiar şi decât orice ideologie ecumenistă de care am auzit) sau - aceea că făcea profeţii picturale cel puţin la fel de eretice, apocatastatice.

b) Maniera artistica a picturii pr Arsenie Boca este necanonica. „hristos” si „sfintii” arata cu totul diferit de reprezentarea canonica, adica de cum sunt ei, de fapt, dupa cum a mostenit Biserica, prin regulile de reprezentare (erminie). Arata ca niste spectre cenusii, pe care unii le resimt ca ciudate si infricosatoare.

De asemenea, „hristosul” este eteric, uneori, ceea ce contravine cu invatatura ortodoxa, in maniera ereticului Origen, condamnat, printre altele, si pentru ideile sale privind pre-existenta sufletelor, respectiv necorporalitatea initiala a ceea ce aveau sa fie oamenii, rezultati din caderea din treapta de corporalitate in treapta de corporalitate a unor entitati initial imateriale. Biserica a sesizat ca asemenea idei lovesc si in Intruparea Domnului. Canonic, Hristos nu este niciodata reprezentat „eteric”. Si aici rog pe specialistii in arta bisericeasca sa ma corecteze, daca gresesc.

Tot de pictura se leaga un alt aspect, esential. Daca istorisirea despre cum a ripostat pr Boca ierarhului care ii reprosa ca nu respecta erminia, spunand ca el, pr Arsenie, picteaza personajele sfinte "asa cum i s-au aratat" este reala, pictura reprezinta, din pacate, si o proba de inselare demonica. Si, totodata, o performanta teribila, poate fara precedent in ortodoxie- aceea de a fi pictat demoni in biserici, in locul personajelor sfinte. Mantuitorul si sfintii nu se arata cu chipuri mincinoase, altfel decat sunt ei, in realitate. Un „hristos” blondiu, cu aspect eteric poate fi, asadar, nu doar un produs artistic necanonic, ci (daca pr Boca a vazut, realmente, asa ceva, dupa cum- se pare- a sustinut) imaginea unui duh rau care s-a aratat imitand pe Hristos. La fel, pentru „sfinti”.

3) Marturiile considerate autobiografice si cele a diversi despre pr Arsenie contin o serie de elemente care converg, la fel ca si cele legate de pictura, catre un portret de persoana cu conceptii neortodoxe si chiar catre un portret mai degraba de inselat decat de sfant.

Aceste relatari cuprind de la istoria cu „instruirea” sa in Athos pana la cum le "poruncea" duhurilor (cu replici absurde), cum vorbea cu animalele, dand animalele de exemplu de ascultare fata de el, de pr. A. Boca (semn de trufie), si cum chinuia oamenii, sau mai bine zis cum ii chinuiau duhurile, odata ce se uita la ei. Citez (unde nu se precizeaza alta sursa, este seria de marturii din Formula AS):

Din relatarea autobiografica: „Aveam problema voinţei în stăpânirea simţurilor. Mai mult chiar, mă preocupa, studiind mistica comparată a diferitelor religii superioare [atentie vorbeste despre mistica in alte religii decat cea ortodoxa si le numeste „superioare”- era sincretist] ca să văd prin proprie experienţă, cât se întinde sfera voinţei în domeniul vieţii sufleteşti şi biologice. Mă interesa să văd dacă e adevărat ce afirmă cărţile asupra actelor reflexe, şi asupra instinctelor, că anume sunt independente de voinţă şi controlul conştiinţei. Experienţa mea personală însă mi-a dovedit că acţiunea voinţei şi a conştiinţei se poate întinde şi peste instincte şi actele reflexe după o oarecare variabilă. Mă ajutau la aceste adânciri şi studiile ce le făcea pe vremea aceea Mircea Eliade la Calcutta, trimis de Universitatea din Bucureşti, pentru studii orientalistice. Iar parte de studii le tipărea în Revista de filosofie din Bucureşti, şi-mi parveneau pe această cale. (http://www.arsenieboca.ro/autobio/autobio.html)]

„Instruirea” din Athos, de catre insusi „sf serafim de sarov”, la porunca „maicii domnului”, intamplare care indica mai degraba inselarea de catre diavol a unui om trufas, care se credea demn de un atare regim special, nemaiauzit la vreun monah si semanand izbitor cu procedurile de initiere din religiile orientale: „Si dupa scurt timp, in 1939, mitropolitul l-a trimis pe calugarul de doar 29 de ani, monahul cu ochi de foc, precum ingerii, la Muntele Athos, sa se induhovniceasca. Si parintele Arsenie s-a dus la manastirea romaneasca "Prodromu", care-i veche manastire domneasca, foarte veche si nespus de frumoasa. Staret era pe atunci un parinte cu forta mare, Antipa Dinescu il chema. Ei, si acolo, pe muntele Athos, s-a petrecut cu parintele o minune: o iluminare puternica ce i-a schimbat toata viata. Din umilinta si din smerenie, parintele n-a vorbit foarte deslusit niciodata despre ce i s-a intamplat atunci, in 1939, la Sfantul Munte. Decat o data, si chiar si-atunci, putin. Tot ucenicii lui povestesc ca mergand el acolo, pe munte, prima data s-a dus intr-o padure deasa, sa se roage. Si s-a rugat mult la Iisus Hristos Mantuitorul nostru sa-i trimita un duhovnic, un povatuitor bun, sa-l indrume pe calea cea grea si fara de prihana a calugariei, spre mantuire. Insa Iisus nu l-a ascultat. Si atunci parintele Arsenie a inceput sa se roage mai cu osardie, singur, acolo, in padure, la Maica Domnului. Si dupa un timp, dupa cum a povestit chiar parintele, insasi Maica Fecioara i s-a aratat coborand dintre nouri, si venind la el, l-a luat de mana si l-a urcat pe un munte asa de inalt, ca nici nu puteai sa privesti in jos. Si acolo, pe creasta muntelui aceluia ametitor, l-a lasat Maica Domnului pe mana unui Sfant. Era Sfantul Serafim din Sarov, ce vietuise pe pamant cu vreo doua-trei veacuri in urma. Dupa care Sfanta Fecioara s-a topit in vazduh tot asa lin cum se intrupase. Si vreme de 40 de zile, parintele a primit pe acel munte invatatura de la Sfantul Serafim, urcand in fiecare zi, fara teama, creasta dintre abisuri. Si in tot acest rastimp de 40 de zile, parintele a postit incontinuu post negru, ca-l intarea Maica Domnului. Si dupa un an de zile, cand s-a intors la Manastirea "Sambata", era cu totul alt om: capatase darul acela al sau faimos, al proorociei, si puterea lui cea mare, ca daca se uita la tine, te cutremurai si te umileai pe loc. Si-ti stia pe data toate gandurile si numele, fara sa te cunoasca, si faptele toate, pacatoase sau bune, ca nu puteai sa le-ascunzi. Asa s-a schimbat viata parintelui Arsenie, si mai apoi, vietile noastre, pe langa a sa."

-Despre „poruncile” date duhurilor (a se observa ca ceea ce a spus este absurd si este o „porunca” data in numele sau, nu al lui Dumnezeu, ceea ce nu ar face decat un om trufas, inselat): „Parintele Dometie era din Voila si-l chema Danila, erau 12 frati acasa la mama lor. Si odata, cand trecea el pe aici, pe langa Breaza de Fagaras, ajunge la o rascruce si cineva ii spune: "Nu-i asa!". Se uita in stanga, se uita in dreapta, nimic! Da sa plece, "N-ai plecat bine!", ii spune vocea, da sa plece iar, vocea la fel: "N-ai plecat bine!". Si ajunge acasa tulburat foarte. "Ce-i ma, Danila?", ii zice maica-sa de cum il vede. Duminica, de cum s-o crapat de ziua, parintele era pe drumul manastirii, spre duhovnicul sau, parintele Arsenie. "Ce-i ma, Danila?", ii zice si parintele si fara sa mai astepte raspunsul, dupa cum ii era obiceiul, caci le stia pe toate dinainte, ii spune: "Tu o sa mai treci pe acolo si o sa-ti mai iasa in cale, da spune-le ca a zis parintele Arsenie ca "asa-i"!". Si Danila a facut intocmai si duhurile rele au amutit pe loc. Si-atunci, vedeti dvs., cat de mare a fost parintele Arsenie, daca duhurile necurate numai la auzul numelui sau s-or cutremurat si-or disparut. Ba vorbea si cu pasarile si cu animalele, cum vorbim noi acuma. Un mos din sat mi-a povestit o-ntamplare de necrezut. Cam inainte de cel de al doilea razboi, cand parintele era staret la "Sambata", s-a dus si el sa il vada si sa se planga de un necaz. Dar erau mii de oameni acolo si n-a apucat sa ajunga si sa vorbeasca, asa ca a ramas peste noapte in manastire, gazduit de calugari. Dar cum nu avea somn, a iesit sa se dezmorteasca. Si ce sa vezi: pe o luna mare si plina, care lumina ca la amiazi, in mijlocul unui lan plin de flori, parintele Arsenie Boca vorbea cu o dihanie mare de urs. Vorbea cu el si il mangaia. Vazandu-l e mos, parintele, care era imbracat cu o sutana lunga si alba, i-a spus: "Vezi! Fiarele astea m-asculta, numa voi nu ma ascultati!"

Despre cum se chinuiau oamenii care il insultasera, odata ce ii privea. Asa ceva fac vrajitorii, nu sfintii- Dumnezeu ingaduie, uneori, minuni cu chinuri in trup ale unor oameni care au hulit, dar nu se uita sfantul la cineva si acela incepe sa se chinuie, ci lucrul se intampla, din voia lui Dumnezeu, fara ca sfantul sa fi facut ceva: "tata, care a fost si el detinut politic, mi-a zis ca a stat in celula cu parintele Arsenie si acolo un gardian il tot jignea: "Ba popa!". Atunci s-a intors parintele si s-a uitat la el si gardianul a inceput sa se chinuie, tinandu-se cu mainile de burta. Intr-un tarziu, vazand ca durerea nu inceteaza, a zis: "Parinte, iarta-ma"... "De Dumnezeu sa fii iertat", i-a raspuns parintele si pe loc omul si-a revenit."

-Aflam si cum nu se uda de ploaie. Care a fost folosul, pentru privitori, nu este clar. Pana una, alta, a arata in vazul lumii, pentru slava desarta, cum nu te ating fenomenele naturale "se face", printre vrajitorii traditionali: „Altadata, Parintele Arsenie mergea pe jos, insotit de un alt calugar, de un barbat si de o femeie care au venit sa-l cunoasca. Brusc, a inceput o ploaie mare si n-au avut unde sa se adaposteasca. Dupa ce ploaia s-a terminat, toti erau uzi pana la piele, numai Parintele avea hainele uscate si nici o picatura de ploaie nu se vedea pe straiele lui. Mergea linistit, inaintea lor, cu o geanta sub brat, o geanta in care ducea niste carti. Acesta a fost Parintele", mai spune cu voce domoala Ion Mihai, "a fost mai presus de oameni si eu simt ca sunt fericit ca l-am cunoscut."

-O alta relatare este despre cineva a fost foarte impresionat de cum o vrajitoare a confirmat "profetia" lui A. Boca . O profetie din cele care nu se fac, din perspectiva ortodoxa, anume a spune cuiva cat va trai. "Asa esti si tu, Ioane: la jumatatea vietii!>>. Asta mi-a spus. La numai cateva zile, treburile m-au dus in comuna Buciuis, unde trebuia sa schimb niste cartofi pe porumb. Si numa ce vad la o poarta o femeie urata si oarba, cu picioarele strambe, care tinea in mana un ghioc si vorbea c-o fata. Fata se uita la ea cu ochii cascati: femeia stia totul despre viata ei, numele, cand s-a nascut, cu cine s-a dragalit, tot. Si i-a zis c-o sa scape de-o operatie. De la oamenii din sat am aflat apoi ca si securistii din Bucuresti o lasa in pace pe femeia asta, fiindca le ghiceste si lor. I-am dat o caldare de cartofi si m-a primit. Mi-a cerut un fir de la sfeterul de lana cu care eram imbracat, l-a facut asa intre degete si mi-a spus: <<Te cheama Ion, ai 40 de ani si ai sa traiesti 80>>. Scurt. Am iesit de la ghicitoarea asta cam... zdruncinat."

4) "Minunile" legate de persoana pr Arsenie Boca nu constituie proba indubitabila, putand fi false. Si trebuie sa avem ferm in vedere ideea ortodoxa ca nu minunile atesta ortodoxia credintei, ci ortodoxia credintei atesta minunile drept autentice. La fel si faptul ca ar fi adus la credinta pe diversi- unii au venit a credinta vazand filmul „Iisus din Nazaret” al lui Zeffirelli, ceea ce nu-l face pe Zeffirelli sfant si nici macar ortodox (si se mai gasesc n exemple, Dumnezeu foloseste orice pentru a ne indrepta, pana si rautatea demonilor).

5) Mai exista si alte chestiuni, precum, d. ex.:
- „rugaciunea” despre care se pune ca ar fi lasat-o mostenire, sa fie spusa catre el insusi (Părinte monah Arsenie, ajută-mă cu harul tău, că ai Duh Sfânt). Daca este real, este si acesta un semn de trufie si de inselare (sa te vezi sfant si sa inveti oamenii sa se roage la tine);
- lucruri de natură nu ortodoxă, ci sectară, milenaristă, care i se atribuie, de asemenea, vezi http://poruncaiubirii.agaton.ro/articol/459/ (respectiv cartea Parintele Arsenie Boca, darul lui Dumnezeu pentru poporul care striga):

„Cartea este axată indeosebi pe mărturia părintelui Pantelimon privind istoria a 3 dintre obiectele a căror realizare s-a făcut sub îndrumarea Părintelui Arsenie: clopotul, racla şi crucea. Acestea sunt legate de pregătirea românilor (prin jertfă şi pocăinţă) pentru a Doua Venire a Domnului. Părintele Arsenie a profeţit că dacă nu ne pregătim pentru Ziua Judecăţii, pentru a Doua Venire, ţara noastră o să fie ocupată, iar nepoţii şi copiii noştri vor fi robi.
- clopotul bisericii din Hurez (lângă Făgăras) - închinat jertfei celor 14000 de prunci ucişi de Irod (clopotul are încrustat e pe el 3 rânduri de prunci); când va sosi ceasul, acest clopot va chema pe toţi credincioşii, din toată lumea căci pe el Părintele Arsenie a pus să se scrie "Auziţi toate neamurile! Căci cu noi este Dumnezeu";
- racla - închinată jerfei Sfântului Ioan Botezătorul (aflată acum în biserica din Hurez); în această raclă vor fi aşezate, când va voi Dumnezeu, moaştele Sfântului Ioan Botezătorul;
- crucea - închinată jertfei Mântuitorului (ea a putut fi văzută pe cer, ziua şi noaptea, timp de 15 ani, dar numai de cei cărora le-a dat Dumnezeu să o vadă)”


6) Faptul ca facea parada cu „puterile” sale a fost observat si de catre pr. Dumitru Staniloae, dupa marturia fiicei parintelui, Lidia Staniloae, marturie mult contestata de catre fanii pr. Arsenie.

*
* *

Daca marturiile despre pr. Boca nu sunt autentice, sa se recuze, de catre autorii lor, iar memoria parintelui sa fie reabilitata. Daca paternitatea operei care i se atribuie poate fi contestata, sa fie contestata si dovedit ca nu ii apartin, de fapt, (conceptiile neortodoxe prezente in ele fiind incluse). In contextul actual, insa, in orice caz, nu putem risca sub nici o forma sa ii facem cult pr. Arsenie Boca, pe care elementele de tipul celor mentionate mai sus il arata mai degrabă a fi fost sincretist si inselat decât ortodox in gandire si sfant.

Să înțeleg că și părintelui Arsenie Papacioc i-ai pus etichetă?

Părintele Arsenie Papacioc:”Referitor la sfintii catolici, ei nu făceau dogmatică când trăiau. Dacă am face o comparatie între Sfântul Serafim de Sarov si Sfântul Francisc de Assisi, ei erau sfinti prin rugăciune, prin lipsuri extraordinare, nu vorbeau de rău. Ei rămân de valoare. Noi discutăm aspectul dogmatic.

-e curios ca acum dai citat din p Arsenie Papacioc, dar cand asculti inregistrarea cu el unde zice ca p Boca era in inselare, atunci zici ca greseste...

-eu zic ca a gresit si parintele Arsenie Papacioc de data asta,eu il cred pe Sfantul Ignatie care e deja canonizat si care explica foarte bine ca papistasii nu au har,deci nici botez,deci nici macar nu sunt crestini,si datorita greselilor dogmatice au ratacit.

"O mare parte dintre nevoitorii Bisericii Apusene, socotiti in sanul acesteia ca foarte mari sfinti - aceasta dupa caderea ei de la Biserica Rasariteana si indepartarea Sfantului Duh de la ea - s-au rugat si au ajuns la vedenii, bineinteles mincinoase, prin metoda pe care am amintit-o. Acesti paruti sfinti se aflau in cea mai cumplita inselare draceasca. Inselarea isi ridica, deja, in chip firesc capul pe temeiul hulirii impotriva lui Dumnezeu prin care este schimonosita la eretici credinta dogmatica.
-oricine nu tine neabatut invatatura Bisericii Ortodoxe, ci judeca in ce priveste oarecare dogma sau predanie dupa cum il taie pe el capul sau dupa invataturile celor de alta lege, se afla in aceasta inselare.
-Din inselarea numita "parere" au aparut urmari pierzatoare: ereziile, schismele, necredinta, hula.
-"In pustnicie, au ajuns, ..la cea mai vartoasa inselare demonica Francisc de Assisi, Ignatiu de Loyola si alii nevoitori ai latinilor (dupa caderea Bisericii de Apus de la cea din Rasarit), recunoscuti de ei ca sfinti. "

-Canonul 15 al Sinodului al Noualea din Constantinopol (861) Cei ce propovaduiesc public eresul sau îl învata în Biserici, sa fie îndepartati de comuniunea cu credinciosii si afurisiti, ca unii ce fac schisma si sfarâma unitatea Bisericii."

-Sfântul Efrem Sirul (+379) Vai acelora care se întineaza cu blasfemiatorii eretici! Vai acelora care batjocoresc Dumnezeiestile Scripturi! Vai de cei câti murdaresc sfânta credinta cu eresuri sau încheie vreo întelegere cu ereticii!

-Sfântul Ioan Gura de Aur (+ 407) Daca cineva contraface macar o mica parte a chipului regelui pe moneda regala, în felul acesta o falsifica; la fel si în credinta cea adevarata, acel care va schimba chiar cât de putin în ea, o vatama pe toata.Caci daca, pe de o parte, dogma este rastalmacita, si înger de ar fi, sa nu-l credeti. Nimic nu foloseste viata virtuoasa, daca credinta nu este sanatoasa."

- Sfântul Chirii al Alexandriei (+444) Daca cineva schimba ceva în sfintele si dumnezeiestile dogme patristice, acest lucru nu trebuie sa-l luam drept clarviziune, ci drept crima si abatere de la dogma si pacatuire împotriva lui Dumnezeu."

... Sf. loan Gura de Aur a spus deschis ca dusmani ai lui Hristos sunt nu numai ereticii, ci si cei aflati în comuniune cu ei."

"Nici un sfânt nu a încalcat legea lui Dumnezeu; dar nici nu s-ar fi putut numi sfânt, daca ar fi calcat-o." Sfântul Teodor Studitul

Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului (+1444)
"Invataturile dascalilor apuseni nici nu le cunosc, nici nu le primesc, încredintat fiind ca sunt înselatoare, în materie de credinta ortodoxa nu exista concesie. Noi pentru nimic altceva nu ne-am despartit de latini, decât pentru ca sunt nu numai schismatici, dar si eretici."

Oricum intelegi doar ce vrei tu, nu stiu de ce vrei sa ai un dialog cu mine. Spui "si", dar unde vezi ca i-am pus eticheta parintelui Boca? In acest caz ma refeream la Parintele Arsenie Boca, la canoniarea sa. Daca faci parte din cei care cred ca sfintii sunt infailibili si nu ai inteles ce am scris in mesajele anterioare nu ma mai obosesc sa reiau. Discutia despre Parintele Arsenie Papacioc am mai avut-o si am si spus cu cateva mesaje mai sus ca au mai fost duhovnici care nu au stiut unde sa-i incadreze pe catolici din doua motive, pentru ca nu au avut toate informatiile necesare si pentru ca nici chiar unii ierarhi nu stiau ce sa creada. Am dat deja exemplu cu enciclica din 1920, anularea anatemelor, etc. In 1986 Patriarhul Teoctist si alti Patriarhi participau la invitatia papei Ioan Paul II la o intrunire ecumenica la care erau invitati si din alte religii. Fiecare a spus rugaciuni catre zeii lor, au pus chiar si o statuie cu Budha in altar.
Faci cum consideri, nu te oblig eu sa crezi ceva si nu consider ca am ceva de spus in plus fata de ce am spus deja pana acum in celelalte mesaje catre tine.

Citește-ți mesajul și vezi cât de clar ești: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=618

Citatul meu este din cuvântul Pr Arsenie Papacioc, tu dai o replică acelui citat cu ”Părintele”... ce trebuia să înțeleg?


N-ai pus.

Și care era legătura cu citatul dat de mine (pr. Arsenie Papacioc)?
Le-ai potrivit ca nuca în perete.

Nu, dar nici dintre cei care expun „greșelile” părinților.

Vrei să spui că pr. Arsenie Papacioc era confuz?

”antiecumenism”, ce legătură are înregistrarea pe care o asculți cu ce părere a avut pr. Arsenie Papacioc despre sfinții catolici?
Doar am postat o altă părere.

Nu a greșit, hai să plecăm de la premisa că tu nu ai înțeles ce vrea să spună părintele. Nu crezi că e mai potrivit?

Restul citatatelor nu intră în conflict cu părerile pr. Arsenia Boca sau pr. Arsenie Papacioc...din punct de vedere dogmatic au susținut învățătura dreptei credințe, au fost împotriva ecumenismului și a ereziilor, dar din punct de vedere duhovnicesc cred că au avut iubire față de întreaga Creație.

Partea despre canonizare era despre Parintele Boca, in prima parte ti-am raspuns la mesaj. Dar ti-am mai raspuns si acum doi ani, daca ai uitat, si tot degeaba: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=245
Inainte de acel citat Parintele spune ca nu stie daca au catolicii taine, ca nu sunt eretici pentru ca au cele 7 Taine, etc.
Citez: "În azima si în vinul lor mai există Hristos?
- Dacă îmi îngăduiti, dacă ar fi posibil să întreb pe Hristos lucrul acesta, v-as spune.
Nu sunt eretici pentru noi, pentru că au sapte Taine; cum le au ei, cu aspectele lor simbolice - dar le au.
Dacă n-ar avea aceste sapte Taine ar fi eretici. Este numai o greseală confesională. Dar ne despart foarte importante lucruri de dogmă."
Dar tu poti crede ca au Sfinte Taine, te poti inchina la sfintii catolici. Mai mult Parintele Teofil, care era ucenic al Parintelui Boca spunea ca ne putem impartasi la catolici in caz de nevoie. Cum sa-l contrazici pe Parintele Teofil? Sinodul din 2008 a zis ca cine se impartaseste e exclus de la comuniune, dar nu are cine sa te parasca, te poti duce linistit. Sau sfantul Grigorie, a spus despre apocatastaza, tu il contrazici pe sfant? Daca pentru tine nu conteaza decat ce vrei sa auzi, nu invatatura ortodoxa, ti-am explicat prin exemple ce se intampla.
Dovezile le-am dat in sute de mesaje, daca nu le-ai citit inseamna ca nu te-a interesat. Daca le-ai citit si crezi tot asa nu am cum sa te conving eu de altceva.

-asa e pe el nu-l intereseaza ce zic sfintii ortodocsi canonizati,si ca toti zic la fel :papistasii sunt eretici,nu au taine,botez,mantuire,sunt in ratacire

Cătălin, chiar nu are sens să mai continuăm discuția.
Eu mă retrag. Iertare.

Am postat suficiente citate în care părintele Arsenie Boca are o poziție clară față de catolici și rătăcirea lor. Că tu nu poți pricepe și nu vrei să te debalansezi de prejudecăți, e cu totul altceva.

-daca avea o pozitie clara fata de ratacirea catolica atunci:
-nu il picta pe ereticul Francisc
-nu zicea ca papistasii sunt aproape fara de greseala
-si ii invata pe papistasi si greco-catolici sa renunte la erezia lor

Esti ca o moara stricata , repeti aceleasi cuvinte la nesfarsit .
Sunt convins ca ai mari probleme de alta natura , care tin de psihiatrie si nu numai !
Invit pe colegii mei sa nu-ti mai raspunda caci efectiv nu au cu cine discuta !
Vindecare , omule !

Pictura este una atipică. De minunea convertirii femeii catolice la ortodoxie ai auzit?

Unde zice? Eu ți-am citat din scrierile sale autentice ce zice.

În scrierile sfinției sale a vorbit destul de clar despre rătăcirea lor.

Pentru că tu nu citești scrieri autentice, ci doar bârfe de pe internet.
Dacă ai citi ”Cărarea Împărăției” ai fi surprins cât de des citează din Sfinții Părinți.
E foarte clar acum care e sursa ta de informare. E clar și cine ești: ”antiecumenism - copy/paste”.

Văd că ai editat mesajul inițial. Să înțeleg că îți retragi cuvintele?
Ia dă un scroll la ”Cărarea Împărăției” și vezi că aproape că nu e pagină fără o notă de subsol cu trimitere la Sfânta Scriptură sau cu citate din Sfinții Părinți: http://invitatielaortodoxie.files.wo...imparatiei.pdf

Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Chiril al Ierusalimului, Sf. Marcu Ascetul, Sf. Vasile cel Mare, Sf Grigore de Nyssa, Sf. Efrem Sirul, Pr. Stăniloaie

-da imi retrag cuvintele,am vazut citate din Sf. Maxim Mărturisitorul...
-am o intrebare ca tu stii mai multe: am vazut ca "Cuvinte-Vii" si "cararea" au fost scrsise cam intre anii 1946-1950, in rest nu exista scrieri timp de 40 de ani,predici,insemnari...?

-si vezi ca ti-am dat cateva citate din cararea,din care se vad anumite influente new-age,cum comentezi..si restul "initierea" la muntele Athos si celelalte.

-pictura trebuia sa fie conform cu canoanele picturii si cu erminia picturii,deci nu se picteaza eretici in Biserica,deci pictand un eretic[Francisc- care chiar azi e pomenit la catolici :)] a marturisit erezia papistasa,si le da apa la moara ecumenistilor care acum o sa zica ca si catolicii au sfinti si ca de ce sa nu acceptam si invatatura catolica...
-zici de mine ca am amintit de marturiile unor oameni despre p Boca, dar tu la fel dai exemplu cu aceasta femeie,poate fi doar o poveste...
-si oricum si daca se convertea la ortodoxie,asta nu arata nimic,unii s-au convertit vazand un film...deci nu e meritul lui Francisc ereticul

Aşa se procedează când vrei să-i aduci pe eretici la dreapta credinţă, la ortodoxie, strigând după ei că sunt eretici? Ţi se pare că rezolvi ceva cu asta? La care om duhovnicesc ai văzut aceasta atitudine?

Iată ce spunea parintele Arsenie Boca pe cand era la Sambata, le adresase celor "uniti cu Roma" chemarea de a se intoarce la Ortodoxie, ca fiind voia Domnului, avertizandu-i profetic sa nu astepte ca puterea lumeasca sa faca acest lucru:

"In vremea prin care trecem si pentru vremea si mai grea ce se arata sa vie peste toata lumea, a mai desparti pe oameni si a-i invrajbi - si, lucru de mirare, in numele lui Dumnezeu -, a-i mai invrajbi zic, a-i sminti de la lucrarea mantuirii, a-i mai tine in intunerec, e mai mult decat un pacat, mai mult ca o gresala, e o prostie, caci un pacat ti-l iarta Dumnezeu daca te pocaiesti de el; o gresala ti-o iarta, ca n-ai stiut. - Prostia insa nu stim daca o iarta, caci aceea dovedeste rea credinta si sta impotriva adevarului.

De aceea la pacea trecuta, cand s-a facut unirea tuturor romanilor, s-a facut gresala ca nu s-a facut si unirea tuturor sufletelor, incat ne ramane noua celor de azi sa stergem de pe haina sufletului nostru viclesugul de la 1700.

Asa ca, pe fata, intoarceti-va acasa, la confesiunea ortodoxa, si asa tot neamul prinde putere pentru ziua care are sa vie.

N-asteptati s-o zica Domnii, ci ascultati ce zice Domnul".

Parintele Arsenie Boca a pictat pe Sfantul Francisc de la catolici, pentru ca avea o harisma prin care stia voia lui Dumnezeu.
Cand a fost in inchisoare a ajutat si multi detinuti care au fost infractori sa devina mai buni. Cand se ruga tot acolo, la 12 seara se deschideau lacatele la usile inchisorii. Ce dovezi trebuie ca sa se inteleaga ca la pictura aceea nu a fost greseala? A fost si ucenicul Sfantului Serafim de Sarov in Muntele Athos, de la care a invatat probabil si harisme si cum sa se roage.

Nu cunosc mai mult.

Măi ”antiecumenism”, citatele alea sunt prea grele pentru nivelul tău de înțelegere.
E clar că nu ai citit cartea, citatele le-ai luat cu copy/paste de pe site-uri bârfitoare, rupte din context și nici măcar nu ai avut curiozitatea să citești cartea și apoi să tragi o conncluzie dacă merită să faci ceea ce faci.
Bateți câmpii tu și cei care judecați lucruri care vă depășesc.

Ce inițiere? Știi ce înțeles poate avea cuvântul inițiere? Sau crezi că poate fi folosit doar în ocultism?
Orice ucenic este inițiat (învățat) în tainele unei meserii sau practici.
Vreau să văd și eu în ce context te-a smintit cuvântul ”inițiere”.