Și sunt alții care nu au frică de moarte, deoarece se socotesc pe ei nepătimași, din mândrie. (Sf. Ioan Scărarul)

O viață de patimi tocește conștiința. Și cei mai mari criminali sunt convinși că se mântuiesc, tocmai din pricina împietririi survenite în urma păcatelor. Dar nu e nevoie de crime de crime pentru aceasta, e suficientă lenevia, traiul apostat la adăpostul înșelător al unor reguli și ritualuri care crează iluzia mântuirii.

Nu atat despartirea sufletului de trup ar trebui sa ne sperie, cat despartirea sufletului de Dumnezeu. Dar ajungem, din nefericire, sa o nesocotim pe aceasta din urma, ignorand chemarea Mantuitorului la viata. Acesta ne striga precum l-a strigat pe Lazar.

Poruncile lui Hristos reprezinta de fapt chemarea noastra la viata cea adevarata. Trecandu-le cu vederea, alegem sa ramanem intru intunericul chinuitor al mormantului.

Mi-e frică că o să stau cu neruşinare în faţa Lui Hristos, la judecata de apoi, îngreuiat de multele păcate pe care le am.

Cine se gandeste la moarte si-l apuca frica, clar, cum zice aia e.
Cine zice ca nu, de fapt nu stie, pana nu o sa fie aproape..aproape..

A mea nu ma indurereaza , important e cum va fi sufletul meu atunci, insa moartea unui parinte e prilej de mare teama si suferinta!

Frica de moarte poate sa produca in om pocainta, asa cum se intampla in Pateric, cand nenumarati parinti se temeau de clipa mortii chiar daca aveau viata duhovniceasca. Aceasta este si dinamica vietii duhovnicesti intre " deja" si "nu inca" sunt mantuit. O legenda spune ca imparatul Alexandru Macedon si-a angajat o sluga care avea datoria ca dimineata si seara sa-i spuna:"Imparate, nu uita ca vei muri". Gandul la moarte poate fi chiar inceputul pocaintei.

Foarte frumos spunea Sfantul Antonie cel Mare despre cugetarea la moarte: "Moartea, de-o va avea omul in minte, nemurire este; iar neavand-o in minte, moarte ii este.

Dar nu de moarte trebuie sa ne temem, ci de pierderea sufletului, care este necunostinta de Dumnezeu. Aceasta este primejdioasa sufletului" ( Invataturi despre viata morala, Filocalia I).

nu
 

Frica, fie ea de orice tip, inseamna indepartare de Dumnezeu,. Poti trece prin orice daca stii ca Dumnezeu e cu tine, El nu iti va da niciodata mai mult decat poti duce. Moartea nu este un lucru de care trebuie sa ne fie frica, moartea este un pas evolutiv catre cunoasterea divina, iar daca murim impacati inseamna ca lectiile noastre ca spirite au fost luate,si ne indreptam catre viata vesnica :)

Am ales acest topic,cu acest titlu,pentru va supune atentiei povestea adevarata a unui mucenic sarbatorit astazi.Este vorba de Sfantul Mucenic Marcu din Chios.Este o relatare extraordinara,o puteti citi aici. Este o lectie de viata despre caderi, durerea, credinta,bucurie si infruntarea mortii,despre patimi si lepadarea de sine,o poveste adevarata despre cautare si aflare,despre izbavire.Este o poveste mereu adevarata.