Forum Crestin Ortodox - Principalele calitati , in vederea calugariei !

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)

- Calugarul (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5013)

- - Principalele calitati , in vederea calugariei ! (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=2003)

Citat:

În prealabil postat de ory (Post 180309)

Hai, te rog sa ma scutesti...intelegi tot pe dinafara, selectezi dupa propriile obsesii si atat. Eu am adaugat o latura, dar ele sunt foarte multe , care nu tin de culpabilitate.
Crede-ma, devii hilara la un moment dat, prin atata superficialitate la varsta ta.

Si pe tine te invit , ory, la o vorba mai politicoasa si mai ambila, caci noi discutam aici, nu te trimit la manastire...
Tot ce ai enumerat tine de culpabilitatea proprie, caci ascultarea in manastire se face in lumina lui Hristos, nu altfel.

Citat:

În prealabil postat de ory (Post 180300)

nu pentru ca nadajduim in crezamantul de altadata, ci pentru ca, cuprinsi noi insine de nesatul egoist al modernismului, facem astfel de afirmatii .

contradictie in termeni!

Citat:

În prealabil postat de ory (Post 180309)

Atac la persoana!

Citat:

În prealabil postat de Miha-anca (Post 180310)

Da, Andrei, imaginatia ne joaca intotdeauna feste. Tocmai de aceea nu se cultiva imaginatia in manastire. Sf. Ignatie explica si de ce in cartea sa.

Doamna draga, cred ca dumneata ti-ai dedicat imaginatia atat de mult cartilor, incat te-ai ratacit pe drum si nici nu mai intelegi daca aceasta credinta iti apartine, o simti, sau le apartine personajelor din lectura ?
Mai femeie, lasa oamenii sa mai si gandeasca , sa mai si traiasca, sa se mai si defineasca cumva, altfel cum ar mai sti Domnul pe lumea cealalta care este Ion si care Vasile ( ca si caractere, ca indivizi unici si responsabili de sine ) ?
Nu iau in deradere credinta, ci habotnicismul ....

Citat:

În prealabil postat de ory (Post 180305)

Si nu numai, ...mai ales cand faci toate acestea la o varsta tanara dominata de atatea dorinte, simturi si hormoni....
Sa mai continui ?
...cand ai sa cari mortar la roaba pana ce mainile ti se desfac singure fiindca nu mai au nici un strop de forta, cand ai sa adormi cu lopata de ranit balegar in mana si din picioare, de atata oboseala, atunci cand manaci prune cu mamaliga rece dupa o zi de prasit in piatra, atunci cand esti scuipata in fata si batuta pana ce nu te mai poti ridica de jos fara ajutor...
Iar acestea sunt lucrurile frumoase care se pot intampla, fiindca chiar le poti dedica Domnului...pe cele cu adevarat urate nu le mai pomenesc.
Intotdeauna am crezut ca ceea ce supune si are tendinta de-a obosi si infrange trupul, sunt binecuvantari...dar cele care ucid sufletul, principiile si moralitatea...alea sunt cele mai grave.

Ory ,ce scrii tu aici imi aminteste de interviul luat maicii Agapia in revista Atitudini nr.7.
Maica Agapia este sora parintelui Proclu.
Pai maica Agapia a plecat la 15 ani la manastire si pentru ca nu avea zestre(mama nu a vrut sa ii dea nimic) a muncit asa cum spui tu si a mancat fasole fiarta chiar si de sfintele Paste ,pentru ca maicutele care le tineau erau doua ardelence neomenoase.
Citeste interviul si vei vedea ca si ea impreuna cu alte tinere asa au trait .
Ea a dorit sa plece la manastire ,desi mama o voia la gospodarie ,acasa.
Cine ii slujeste lui Hristos cu dragoste nu mai simte greutatea vietii in manastire.
Noi nu condamnam si nu judecam pe aceia care au plecat ,mai devreme cineva (par.George) a explicat care sunt treptele tunderii in monahism.

Citat:

În prealabil postat de Miha-anca (Post 180311)

Tot ce ai enumerat tine de culpabilitatea proprie, caci ascultarea in manastire se face in lumina lui Hristos, nu altfel.

Doamne Anca, daca toti candidatii la calugarie gindesc la fel de academic ca tine nu-i de mirare ca dupa cel mult o luna fug de acolo ca din pusca fara sa se mai uite inapoi si cu credinta zdrobita!.
Lumina lui Hristos este prezenta intradevar dar pe linga ea exista asa cum zice si Florentina si o multitudine de palme, batai, sicanari de tot felul, ca ...chipurile, nu te conformezi, invidie, nereguli, exemple de imoralitate si gindire si actiune pur lumeasca...acolo sa te tii! Eu , la fel ca si ea, nu vorbesc din auzite sau din MANUALUL CALUGARULUI PERFECT!!..poate nu am stat cit a stat ea dar am petrecut multe veri pe acolo...

" Tot ce ai enumerat tine de culpabilitatea proprie, caci ascultarea in manastire se face in Lumina Lui Hristos "
Woow !, Anca, dar frumos mai stii sa le narezi tu ! Si, cincer, chiar mi-ar placea ca acestea sa fie pur adevarata, dar sunt partial adevarate.
Nu ai intelege decat daca ai sta tu acolo, dar nu la 60 de ani bre, ca atunci esti expusa mai putin presiunilor psihice, fizice si imorale. Sau ai intelege daca propriul copil ar trai acolo si, " din culpabilitate proprie " poate ca ar fi molestat sexual de catre staret, sau de catre un " bun duhovnic " pentru a face " ascultare " in " lumina "....obscura.
Bine-nteles ca aceste cazuri pot fi particulare, dar nu nesemnificative, caci Domnul a lasat turma si s-a intors pentru oaia cea pierduta .
Nu judec pe nimeni, dar sunt perfect constienta ca singurii ingeri pamanteni sunt copii, iar oamenii si situatiile sunt doar sociale, sunt mature, sunt pretudindeni la fel, cu bune si cu rele, indiferent daca este cadrul lumesc sau monahal.
Pentru mine cadrul pur omenesc inseamna ceva, si atat, iar Dumnezeu doar din el sustrage acel ceva,... ce ar putea sa insemne o valoare.

Citat:

În prealabil postat de andreicozia (Post 180319)

L-am intrebat si eu pe duhovnicul meu despre calugarie. Este preot calugar inca din tinerete (acum are 45 de ani). L-am intrebat ce raspuns sa-i dau unei doamne care vrea sa se calugareasca pentru ca suporta tot mai greu micile mizerii ale colegilor de la birou (barfa, multul zgomot pentru nimic, invidia nemotivata etc.) si vrea sa se retraga la liniste.
Mi-a zambit vizibil amuzat si mi-a spus: acolo, la servici, ea are de-a face cu o ploaie de pietricele. Insa la manastire nu cad pietricele ci STANCI!
Apoi mi-a dat exemple de oameni care erau f buni credinciosi ca mireni, dar care au luat hotararea sa se calugareasca pentru a fi mai aproape de Hristos. Si n-au facut fata vietii de manastire. S-au smintit de ce au vazut, trait, simtit acolo. Unii chiar au renuntat si la credinta!
Au cazut sub forta stancilor.
Asa ca trebuie multa luare aminte cand iei o astfel de decizie: daca esti pregatit sa induri orice, dar absolut ORICE de dragul lui Hristos, atunci du-te. Dar trebuie sa ai o vointa de fier si o rabdare de otel plus armele calugarului: rugaciune neincetata, credinta nestramutata, dragoste revarsata.

discutii aride...
ory si miha-anca. va certati ca proastele si ca tzatzele. imi pare rau si ma doare sa va spun asta. dar daca voi nu vedeti vad altii... incepeti cu amabilitati si cand ajungeti sa va contraziceti ii dati drumul la gura fara opreliste. ce aveti?
amandoua aveti si nu aveti dreptate. fiecare vede extremele.

ory, nu stiu daca ai trait ceea ce povestesti sau doar ti s-a dezvaluit de catre cineva. insa sunt convins ca e doar un caz izolat. si nu ma indoiesc ca mai exista si astfel de cazuri. dar, repet, izolate.
traind in patria manastirilor, tin sa-ti spun ca le-am vizitat des. iar in ultimii 5 ani am fost foarte aproape de sihastria putnei. am vazut perindandu-se pe acolo multi frati. unii mai tineri, altii mai copti. insa ceea ce spui tu e mult deplasat. nu spun ca cineva nu a trait poate ceea ce descrii tu dar greseala pe care o faci este ca generalizezi. si, in cei aproape 3 ani de cand te cunosc, nu pierzi nicio ocazie de a bate moneda doar pe o singura experienta. si daca nu una, foarte putine. care nu pot fi luate in seama pentru ceea ce inseamna viata monahala. si noi doi ne-am contrat pe tema asta. si nu cred ca nu a existat persoana cu care tu sa nu te fii contrat pe marginea acestui subiect daca aveati pareri diferite. ar trebui sa-ti dea de gandit pentru ca este o ispita pentru tine si sa incerci sa eviti subiectul. te transforma in altceva. stau inafara si vad asta la tine. nu e ok.
revenind, am vazut, spre deosebire de tine, tineri care au crescut frumos in manastire. si de la coada vacii unde erau, acum sunt protosingheli...
te rog ory! termina cu povestea asta. oricum nimeni nu se duce sa se calugareasca pentru ca il sfatuieste vreun forumist. lucrurile astea se fac altfel si sunt sigur ca tu stii.

miha-anca. de ce te risipesti in zadar? de ce va certati ca la usa cortului? daca tu stii ale tale de ce insisti sa-i bagi pe gat si altuia care pur si simplu refuza?
relaxati-va amandoua. si propun sa se inchida topicul daca se continua pe tonul asta.

sunteti femei in toata firea dar parca isi baga "cornel" coada intre voi. si asa mai fac hora veseliei dracii cand va vad in situatia asta...

incercati sa zambiti. sunt sigur ca aratati mult mai dragute decat dupa un dialog intre voi...

iertati-ma!
Doamne ajuta!

Citat:

În prealabil postat de ory (Post 180281)

( Traditie )... " lucruri de origine divina ? ", vise, aspiratii mistice si departajari de fiinta palpabila .
Oameni buni, de origine divina este trupul acesta al nostru pe care-l tot denigram, dar care functioneaza atat de misterios si de fantastic, este natura inconjuratoare cu fenomenele ei cu tot, sunt atatea lucruri simple de origine divina, incat nu-mi trebuiesc minuni fictive pentru a intelege Intensitatea, Minunatia si Intelepciunea Lui Dumnezeu.
De ce sa tot aspiram la povesti spirituale, cand tot ceea ce este minunat si frumos dat de Dumnezeu este in noi si in jurul nostru.! ?

Asta e învatatura Bisericii. Scriptura si Traditia sunt lucruri revelate, nu creatia umana:

Credinta crestina - ca marturisire a Revelatiei lui Dumnezeu in Iisus Hristos - se intemeiaza pe unitatea organica dintre Sfanta Scriptura, Traditie si Biserica.
http://www.crestinortodox.ro/alte-ar...ra-si-traditia

Biserica e un organism teandric, divino-uman. Înainte de a face pe teologii pe forum ar fi bine sa deschideti un manual de teologie.

Tu si altii asemenea tie sunteti comici cu pretentia de a discuta temeiurile Bisericii, fara a avea o viata ascetica, fara a cunoaste nimic din istoria, doctrina si practicile ei. Biserica este întemeiata pe lucrarile Duhului Sfânt, atât în ceea ce tine de învatatura cât si în Sfintele Taine.

Va stau la dispozitie atâtea situri web ortodoxe, daca de o carte nu aveti timp, pentru a învata ce este Ortodoxia si a va decide daca vreti sa fiti membrii acestei Biserici sau sa întemeiati una noua.

Citat:

În prealabil postat de ory (Post 180292)

Mai lasa-ma cu imaginea interminabila a Sfintilor, care, de multe ori in viata crestinilor ramane doar la acest stadiu imaginar si teoretic si tot visand uita sa ma faca ceva .Uita-te in jur, priveste-ti semenii asa cum sunt si cum se manifesta si intelege-i ca atare.
Noi nu suntem sfinti si nu vom fi, dar suntem oameni si...mai avem posibilitatea sa ne comportam ca atare.

Alta greseala. Noi trebuie sa ne sfintim viata, sa tindem la o curatie cât mai înalta. Iubirea de semeni nu anuleaza aceasta necesitate. Din nou, va lipsesc cunostintele de baza despre credinta si Biserica.

Citat:

În prealabil postat de andreicozia (Post 180299)

Anca citeodata te banuiesc de lipsa de maturitate. Tu cind faci aceste comparatii uiti prin ce "Auschwitz existential" au trecut acesti mari duhovnici in viata lor alaturi de multi altii. Pai minastirea pentru ei a insemnat cu adevarat raiul pe pamint fata de chinurile iadului prin care au trecut, si evident ca se vor simti bine acolo, pe cind tinereii astia rasfatati cu playstation-uri si mincare la comanda, ifose si figuri teatrale ce crezi ca vor gasi acolo in dorinta lor infantila de " evadare din calea responsabilitatilor" ?...un off continuu si vai!

Despre evadarea de responsabilitati vorbesc pozitiv unii Parinti si de fapt si Mântuitorul, care spune sa nu ne facem griji, ca ajunge zilei necazul ei. Sf. Ioan Scararul spune ca cel ce se supune ascultarii în manastire a scapat de multe responsabilitati, cititi capitolul despre ascultare.

Citat:

În prealabil postat de andreicozia (Post 180303)

Scapi de aceasta dilema personala in momentul cind ajungi la grajdurile minastiresti , la coada vacii, la greblat balegarul si la carat busteni din padure. Acolo , draga Anca te lamuresti cel mai bine ce ti-a dat Dumnezeu, ...sau mai bine zis se clarifica ce-ti imaginai tu ca esti si de fapt nu esti

Pentru mine aceste experiente au fost foarte placute, nu vad ceva umilitor în ele. Însa depinde si de locul manastirii, trebuie sa fie una aproape de locul unde ai trait, sa fie acelasi tip de oameni. Daca tu esti din Oltenia si te duci în Moldova te vei simti un înstrainat, totul îti va parea greu.