Asta ma tot intreb si eu. Cum se poate ca mai demult, in vremea Sfintilor Parinti, crestinii nici nu vroiau sa discute prea multe cu ereticii, iar acum...
Ceva nu e in regula si nu stiu cum sa imi explic...
Nu fac acuze la adresa nimanui, nici a catolicilor, nici asupra patriarhilor, dar am o mare mahnire in suflet din cauza asta.

Daca e o credinta adevarata, primita de la Dumnezeu, atunci aceea trebuie aparata cu orice pret, dar in zilele noastre nu se mai intampla asta...

Caută şi citeşte "Ortodoxia şi religia viitorului" de Serafim Rose (este parcă şi pe net, ca pdf) şi ai să te mai lămureşti.

M-ai facut curios. Vad ca e si pe net, dar o sa mi-o comand. Mersi de recomandare!

"Nu exista mantuire in afara Bisericii" spune un sfant parinte (mi se pare, Ciprian al Cartaginei). "Nimeni nu poate sa-l aiba pe Domnul drept tata, daca nu are Biserica drept mama" adauga altul. Eu nu ii pot contrazice pe sfintii parinti, de aceea cred ca se mantuiesc acei catolici care mor in stare de gratie sfintitoare. Daca, prin bunatatea lui Dumnezeu si pe cai pe care El nu a binevoit a ni le dezvalui, exista si schismatici care se mantuiesc, nu se poate spune ca o Biserica schismatica este mantuitoare, ci se poate spune ca exista oameni care se mantuiesc in ciuda schismei. Asemenea lucru ar putea aparea din cauza ca oamenii nu fac intotdeauna alegeri personale in deplina cunostinta de cauza. Ei pot alege sa fie ortodocsi, ori pot alege sa ramana in aceasta stare din cauza ignorantei si a relelor influente, fiind convinsi, in inima lor, ca Biserica Ortodoxa, ori Monofizita, ori Anglicana este Biserica lui Cristos. Astfel, ei pot sa nu fie vinovati de pacatul schismei, desi se afla in mod obiectiv in schisma. Dumnezeu, care cunoaste sufletele oamenilor, ii poate mantui pe acestia.

Eu nu pot sa cred ca bunica mea, care a murit ca ortodoxa, in mod obiectiv in afara granitelor Bisericii, are barat accesul la mantuire. Imi place sa cred ca bunica mea din Moldova, care postea si mergea la slujba in fiecare Duminica, unde auzea neincetat ca Papa e Anticristul si sfintii catolicilor sunt niste criminali, bunica mea pentru care biserica din sat era Biserica si preotul din sat era omul lui Dumnezeu, s-a putut mantui.

Hristos a Înviat!
Dar bunicul 'mneatale, cel ce zicea de catolici, preot ortodox fiind? De el ce ne poţi spune?

Mai intai, nu-mi amintesc ca bunicul meu sa fi spus vreodata ceva rau despre catolici. In niciun caz el nu-l socotea pe Papa ca Anticrist, nici pe sfintii catolici nu-i socotea criminali. Era un om cumpanit nu numai in vorba, ci si in idei.

Acuma, pe cat de usor poate invoca o taranca argumentul ca s-a aflat in schisma din ignoranta, pe atat de greu il poate invoca un preot. Pe de alta parte, erau cu totul alte timpuri atunci si bunicul meu nu avea nici pe departe instructia teologica pe care ar avea-o un preot acum. Locul unde a studiat bunicul meu, seminarul teologic din Cernauti, era impregnat de personalitatea Sf Petru Movila, un sfant ortodox cu adevarat spirit ecumenic, in care episcopi si regi catolici au gasit un adevarat partener de dialog, in ciuda situatiei incordate dintre cele doua Biserici in vremea aceea. De la acest fel de instructie, grefata pe personalitatea lui de taran prudent, imi explic inexistenta fobiei anticatolice la bunicul meu.
Nu stiu daca el a realizat sau nu ca Domnul a intemeiat o singura Biserica si ca aceasta este Biserica Catolica. Poate ca nu a realizat, fiindca pe atunci carti catolice nu se gaseau, nici contactele pe care le au acum preotii in lume nu erau la indemana. Poate ca a realizat, dar s-a temut, ca avea de tinut o preoteasa si patru copii. Trecerea lui la catolicism ar fi insemnat pierderea unor avantaje materiale, pierderea parohiei (care era oricum vai de ea) si, poate, persecutii la care preotii catolici erau supusi. Nu toti carora Duhul Sfant le face sa cada solzii de pe ochi au si taria sa treaca in Barca unde la carma se afla Petru, cat timp Cristos se roaga pe Munte. De aceea am nadejde si, la fiecare Liturghie, cand preotul ne indeamna sa ne rugam pentru adormiti, ma rog si pentru el. Poate ca il ajuta chestia asta.

Hristos a Înviat!
Ecumenic e una, ecumenist e alta. Eretic e ecumenistul.
Zicea bine cine zicea: "gura păcătosului adevăr grăieşte!".

Teoretic si paganii se pot mantui.
Releventa care ar fi, adica .. scopul intrebarii?

Biserica a trebuit din totdeauna sa faca politica pentru a supravietui.

Politica inseamna uneori si compromisuri pentru a evita probleme care nu sunt neaparat necesare sau macar benefice in consecintele lor ultime.

Nu se includ aici compromisuri care sunt rezultatul slabiciunilor omenesti.

Pentru ca exista politici bune si politici proaste..

Pai sa o luam in felul urmator, pe logica:

1) E clar ca poate fi doar un cult crestin care detine adevarul (eu merg pe ortodoxie)
2) Inseamna ca celelalte culte/secte, cum vreti sa le ziceti, sustin minciuna (cu sau fara stiinta).
3) Si oricare ar fi cel ce detine adevarul, e minoritar.
4) Exista doua variante:
a) se mantuiesc doar cei din cultul respectiv.
b) se pot mantui si ceilalti.

Daca mergem pe varianta a), atunci majoritatea oamenilor ce s-au nascut sunt acum si se vor naste vor merge in iad, ei neputandu-se mantui. Cei mantuiti vor fi foarte putini. Se poate asa ceva ?!?!

Daca mergem pe varianta b), atunci inseamna ca nu trebuie neaparat sa te inchini in "duh si adevar" ca sa ajungi in rai, deci n-ar trebui sa fii neaparat in cultul ce detine adevarul. Se poate asa ceva ?!?!

Voi ce parere aveti? Exista si alte variante? Astept parerile tuturor.