În prealabil postat de heaven (Post 351758)

Sunt in asentimentul tau cu tot ce ai spus,insa referitor la citatul de mai sus,ideea este tocmai sa ne permitem sa traim cu emotiile noastre si sa le acceptam ca facand parte din noi,asta insemnand si cu cele pe care cei din jur le catalogheaza ca fiind defecte ori de nedorit,precum tristetea,furia,sentimentul de revolta,teama si orice alta traire omeneasca.
Din momentul in care iti doresti sa nu le mai simti,deja le-ai etichetat,deja ai respins o parte din tine.In momentul in care se petrece acceptarea iti vei da voie sa traiesti aceasta emotie,insa proportiile vor fi altele si transformate intr-o maniera benefica pentru noi si cei din jurul nostru.
Foarte important este sa invatam sa exprimam fata de cei din jur ceea ce simtim,indiferent de natura sentimentelor,ce dorim,ce nevoi avem,insa printr-o comunicare asertiva,in care fiecare il asculta pe celalalt si cauta sa gaseasca nu tapul ispasitor,ci numitorul comun la problema lor.
Fiecare asa zis defect al nostru poate sa ne conduca spre a descoperi calitati despre care nu banuiam ca ar exista in noi:dandu-ne voie sa ne infruntam teama,ne putem descoperi curajul,lasandu-ne sa traim tristetea,vom gasi dincolo de ea bucuria si asa mai departe.

În prealabil postat de heaven (Post 351785)

Da,acum am inteles,Mellisa...:)
Sa dea Dumnezeu sa ajungem cu totii la un asa nivel de elevare spirituala in care sa ne contopim cu divinul si sa devenim doar si numai Iubire...

În prealabil postat de heaven (Post 351749)

Draga Alin si Mellisa,nimeni nu poate scoate din noi ceea ce nu exista deja acolo.(..)
Si eu aveam tendinta sa ii invinovatesc pe cei din jur pentru greselile mele,pentru iesirile mele la nervi,pentru toata nefericirea mea(..)

În prealabil postat de AlinB (Post 351960)

Cred ca ai inteles gresit, n-am sustinut ca acea femeie a fost exclusiv vinovata pentru gestulul acelui om, este pur si simplu un exemplu cum viata, cei din jur, propriile slabiciuni pot crea combinatii nefericite.

Nu prea exista un unic vinovat, si de multe ori se intampla ca victima sa fie si agresorul sau invers daca vrei.

Cum spunea Ioana - nimeni nu este atat de bun cat pare dar nici atat de rau, e bine sa ne temperam atat asteptarile (la pomul laudat..) si e bine sa nu osandim nici pe cei care ne par chiar fundamental rai, sau au facut greseli care ni se par mari - in viata, cu atat mai putin cu cat nu-i cunoastem personal ci din relatarile altora.

În prealabil postat de heaven (Post 351746)

Ioana,depresia nu este o cauza doar a dezechilibrului neuro-chimic,iar daca mergi la psihiatru este ok,probabil iti va da niste medicamente care vor restabili acest echilibru,insa fara a aborda in paralel sedinte de psihoterapie,nu vei trata problema decat pe jumatate,ca sa nu spun un procent si mai mic,prin urmare ea nu va disparea decat poate de fatada,temporar.
Daca nu consideri ca psihologul la care mergi iti este de ajutor,atunci poate el sau poate metoda psihoterapeutica nu se potriveste problemei tale.Eu iti pot recomanda doua psihoterapii (nu ca nu ar exista si altele) care ating prin analiza psihicul uman in profunzimea lui si nu doar incearca sa rezolve problemele la suprafata: psihanaliza si psihoterapia experientiala.Despre ambele poti gasi informatii pe internet,probabil despre prima cunosti deja cate ceva daca spui ca esti pasionata de psihologie,a doua fiind o metoda mai noua,insa foarte complexa si eficace.
Pentru persoanele depresive sau care isi reprima agresivitatea,foarte mult ajuta practicarea unui sport,pentru ca acesta contribuie la cresterea nivelului de serotonina din sange si la eliberarea pulsiunilor agresive intr-o anumita masura.Ma refer,insa,la ceva mai dinamic,nu exercitii fizice gen pilates sau altele de acest gen.
Si tot pentru ca suntem la acest subiect si stiu ca esti pasionata,iti sugerez sa citesti doua carti care le poti comanda pe internet de la editura "For You",ambele scrise de psiholoaga si psihiatra Debbie Ford :"Partea intunecata a cautatorilor de lumina" si "Secretul umbrei".
Cartile le am si eu acasa,iar pretul ambelor,impreuna cu taxele postale s-a ridicat la doar 20 de ron,un pret prea mic comparativ cu ce ofera.Ti le recomand cu caldura,sunt sigura ca te vor ajuta!

În prealabil postat de ioanacluj (Post 360830)

Am revenit, dupa cum am promis, cu actualizarea datelor.
Nu am mai scris mare lucru deoarece sunt cu pregatirile de nunta in intarziere si nu prea mai am timp.
Poate nu am mai scris nici pentru ca nu am reusit pana acum sa ma tin de cuvant si sa ma duc la un preot sa discut. Acum am reusit: vinerea trecuta am fost la o manastire si am discutat acolo vreo ora cu parintele, miercuri acum am fost si la un preot de pe langa Beclean.


Ca sa explic pe scurt: mama tot nu a incetat cu amenintarile, tata asteapta linistit sa treaca timpul. Mama a reusit sa-si convinga fratii ei ca eu de asta ma marit deoarece mi s-au facut farmece si eu nu mai gandesc clar. Pentru a-i convinge ca nu e asa am fost acum miercuri (insotita de o matusa) la un preot despre care se spune ca are har si ca isi da seama din prima privire daca ai ceva probleme. La manastire am fost pentru linistea noastra sufleteasca.

Ambele fete bisericesti mi-au spus acelasi lucru: vezi-ti de viata ta si nu iti fa probleme ca parintilor tai le va trece supararea candva.

Deoarece, dupa ultima vizita la biserica, fratii ei i-au explicat ca nu mai are nici un motiv sa faca scandal, s-a suparat si pe ei si nu mai vorbeste cu nimeni care ma primeste in casa sau vine la nunta mea.

Dupa cum am mai spus: daca nu ar fi trist, ar fi hilar.

Sunt relativ linistita si impacata cu ce va urma (ati avut dreptate, aveam nevoie sa ma duc la o manastire sa ma linistesc) si ma ocup intens de pregatirile de nunta.

Daca apar ceva noutati va mai tin la curent........si cum am promis revin cu poze de la nunta.............iar peste un an cu situatia la zi :)

În prealabil postat de MariS_ (Post 360886)

Ma bucur, draga Ioana, ca ati primit aceleasi sfaturi si de la preoti. Inseamna ca nici noi n-am dat sfaturi gresite. Va trece, cu timpul, si supararea mamei, desi acum ti se pare ca va tine o vesnicie. E tipul de persoana care cedeaza greu, am cunoscut la viata mea astfel de persoane, foarte sufletiste dar si foarte acaparatoare, chiar dictatoriale, dar dupa ce le trece supararea sar sa te ajute. Insa, tu trebuie sa mentii pozitia de independenta, castigata atat de greu. Nu trebuie sa tii suparare ci doar distanta, adica sa nu permiti ca in intimitatea caminului vostru sa se intre intempestiv. Sa vii cu vesti de la nunta, te rugam.
Har, smerenie si jertfa de sine.

În prealabil postat de ioanacluj (Post 360830)

Am revenit, dupa cum am promis, cu actualizarea datelor.
Nu am mai scris mare lucru deoarece sunt cu pregatirile de nunta in intarziere si nu prea mai am timp.
Poate nu am mai scris nici pentru ca nu am reusit pana acum sa ma tin de cuvant si sa ma duc la un preot sa discut. Acum am reusit: vinerea trecuta am fost la o manastire si am discutat acolo vreo ora cu parintele, miercuri acum am fost si la un preot de pe langa Beclean.


Ca sa explic pe scurt: mama tot nu a incetat cu amenintarile, tata asteapta linistit sa treaca timpul. Mama a reusit sa-si convinga fratii ei ca eu de asta ma marit deoarece mi s-au facut farmece si eu nu mai gandesc clar. Pentru a-i convinge ca nu e asa am fost acum miercuri (insotita de o matusa) la un preot despre care se spune ca are har si ca isi da seama din prima privire daca ai ceva probleme. La manastire am fost pentru linistea noastra sufleteasca.

Ambele fete bisericesti mi-au spus acelasi lucru: vezi-ti de viata ta si nu iti fa probleme ca parintilor tai le va trece supararea candva.

Deoarece, dupa ultima vizita la biserica, fratii ei i-au explicat ca nu mai are nici un motiv sa faca scandal, s-a suparat si pe ei si nu mai vorbeste cu nimeni care ma primeste in casa sau vine la nunta mea.

Dupa cum am mai spus: daca nu ar fi trist, ar fi hilar.

Sunt relativ linistita si impacata cu ce va urma (ati avut dreptate, aveam nevoie sa ma duc la o manastire sa ma linistesc) si ma ocup intens de pregatirile de nunta.

Daca apar ceva noutati va mai tin la curent........si cum am promis revin cu poze de la nunta.............iar peste un an cu situatia la zi :)