Una este să ştii o rugăciune, spre exemplu "Doamne Iisuse..." şi alta este ca mintea ta să lucreze neîncetat această rugăciune. La fel şi cu Psaltirea sau orice altă rugăciune. Zic şi eu, poate greşesc, căci nu am ajuns încă la asemenea măsură.

zii multam lu' Dumnezeu ca are afinitate pentru corporatiste si nu pentru facultatea de teologie ;)

Ma intrebam ce s-ar intampla daca i stii psaltirea pe dinafara pana la sfarsitul vietii ?Oare cum ai vedea lumea atunci ?

Părerea mea este că astea sunt întrebări care vin de la aghiuţă.

e vorba pana la sfarsitul vietii, nu in cateva luni.

Tot aghiuţă te munceşte cu gânduri aparent bune. Dar asta nu este treaba mea, aici e treaba duhovnicului, spune-i lui aceste gânduri că tot aminteşti mereu de spovedanie.

pai de ce ? Ce e asa de periculos ?

Tu faci pe prostul sau vorbeşti serios? Vezi ce-ţi zice duhovnicul.

Mi-a dat binecunvtare s-o citesc.
http://www.doxologia.ro/cuvinte-duho...tive-rugaciuni
http://www.marturisitorii.ro/2015/05...un-rug-aprins/

Păi fă ascultare. Vobeşte cu duhovnicul tău de gândul care te încearcă. Gândul tău este ciudat, nu faptul că o citeşti.