Nu inchide citatul, continuarea ideii e aici : http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=2885


Aceasta este o eroare logica, un argument din incredulitate personala, o adaptare a sistemelor ireductibil de complexe, a ideii zeului golurilor.


Indiferent cum crezi ca ti s-a format creierul, realitatea "perceputa" de oameni este aceeasi. Stiinta se bazeaza pe aceasta realitatea "perceputa". Tu iti bazezi credinta pe aceasta realitate "perceputa"(scrieri antice, sisteme ireductibil de complexe, etc - poate toate sunt doar perceptii, caz in care intreaga ta credinta ar fi const). Toti traim in aceasta realitate "perceputa" (daca vrei o abordare mai hollywood-iana) . Este aceasta realitate "perceputa" adevarul absolut? Nimeni nu va stii niciodata, pentru ca nu putem trece de aceasta realitate "perceputa". Nici macar nu conteaza, atat timp cat exista ceva ce nu poate face parte din realitatea noastra, nu ne influenteaza cu absolut nimic. Daca ne influenteaza, atunci trece in realitatea noastra "perceputa".


Tu nu te-ai nascut cu aceasta "ratiune", ci a fost dobandita prin educatie (si nu ma refer doar la epoca contemporana). Daca vrei facem un test, cu o pereche de gemeni identici. Pe unul il crestem exact cum ai crescut tu, iar pe altul intr-un trib din Australia. Facem pariu ca, la varsta ta, in timp ce tu iti pui aceste intrebari, gandirea lui ar fi mult, mult mai simpla?

Creierul mare "obtinut" prin evolutie prin selectie naturala + cunostintele dobandite prin invatarea stiintei care studiaza exact aceasta realitate "perceputa" = intrebarile pe care ti le pui tu in acest subiect.

"ar fi construita pe perceptii" vroiam sa zic, nu inteleg de ce nu apare butonul de editare cateva minute dupa trimiterea mesajului...

eu nu cred in evolutie .Ati putea sa imi dati o singura dovada ,cea mai buna, din care sa dovedeasca ca evolutia este adevarata?

EU CRED IN EVOLUTIE!
Sincer am evoluat de la stadiul animal-om, pe scurt ateu, la cel de om !
A durat destul de mult, dar s-a meritat!
In evolutionism, nu cred !

Văzându-ţi numele la acest topic, am intuit cam ce ai vrea să spui, dragă Marius, înainte de a deschide să citesc. Da, ai mare dreptate, dar, pentru că mai mereu există şi un dar, procesul o poate lua puţin şi invers, prin căderile în păctate şi mai ales prin patima cea grea şi apăsătoare, ce greu se vindecă în timp. Deci , există posibilitatea, reală, a involuţiei.

Cristian eu in scurta mea viata nu am intilnit inca pe cineva convins de existenta lui Dumnezeu care s-a reintors la starea de animal!

Nu chiar, dar aproape !

Şi dacă vrei Marius, am un exemplu, venit acum în minte, ce pe mine m-a ruşinat de ruşinea celui în cauză. E vorba de un călugăr Marius şi exemple sunt mul mai multe, de oameni ce au slujit cu adevărat lui Dumnezeu, L-au iubit , şi-au dăruit viaţa pentru El, dar până la un punct, când . . .

Indiferent ce a facut Cristian, odata convins de existenta lui Dumnezeu nu mai poti devenii un animal chiar daca te comporti ca unul. Credinta In Dumnezeu este ca mersul pe bicicleta, nu se uita niciodata, asta nu inseamna neapara ca si mergi mai departe pe bicicleta.

Daca Dumnezeu nu a creat Universul si tot ce exista instantaneu (cum este evident ca putea s-o faca), ci in sapte zile, atunci aceste sapte zile sunt sapte perioade de timp in care El a lucrat. Spun sapte, pentru ca in ziua a saptea creatia a continuat, dar intr-un mod aparte, mai "pasiv" sa zic asa, El pregatind terenul pentru restaurarea noastra la conditia dintai. Ziua a saptea s-a incheiat o data cu moartea lui Hristos pentru noi si momentul Invierii constituie inceputul zilei a opta, in care Dumnezeu redevine "activ" in lucrarea Sa, dupa cum stie toata lumea.

Vezi ca spun zile si inteleg perioade foarte lungi de timp, de la mii la milioane si la miliarde de ani.