![]() |
Citat:
Budhism-ul NU il propovaduieste pe Hristos, ci prezinta lumii un alt "Adevar" care vine din alta parte si nu de la Dumnezeu, pentru ca tot Hristos a spus: "Cine nu este cu Mine este impotriva Mea si cine nu aduna cu Mine risipeste". |
Citat:
Hristos este Duhul intelepciunii unit cu Duhul iubirii, intelepciune care vede realitatea limpede, asa cum este ea alcatuita, si iubire care se intinde peste tot, care cuprinde toate cate sunt. "Fara Acest Mine" ne risipim in ceea ce nu este esential, "fara Acest Mine" suntem impotriva ratiunii si dragostei. Hristos are dreptate. Hristos nu este o religie ci o traire profunda in Acest Sine. Religia, cu metode, clisee de rationament si simboluri specifice, poate fi doar un portal. |
Citat:
|
O frumusete aparte a budismului vajrayana este murirea si invierea liturgica.
Lectia muririi-invierii este repetata pana cand tot ceea ce este vechi moare si toate se innoiesc in Adevar. |
Citat:
Hristos e o persoana, nu o suma de calitati morale garnisita cu filosofie de doi bani. |
Citat:
Poti sa o sucesti si sa o adaptezi cat vrei, dar asta arata un singur lucru: incerci sa pui potcoave de aur la un cal mort. |
Daca nu cunoastem, nu inseamna ca nu exista.
Uneori preferam sa credem ceea ce vrem sa credem, chiar daca evidentele sunt altele. ---------- Practica liturgica se numeste "Murirea in Adevar" - in engleza tradus din tibetana: Bringing death into the path of Truth Body "Invierea in Slava" - in doua stadii Bringing Intermediate State into the path of Enjoyment Body Bringing Rebirth into the path of Emanation Body Este citita si contemplata zilnic in diverse sadhane (slujbe). In budism, doar o moarte in Adevar poate duce la o inviere in Adevar. Este un proces firesc. Omul trebuie sa se nasca din nou (re-birth). "Invierea" este o re-nastere in Adevar. |
Citat:
|
Citat:
cei care nu fac diferenta intre Adevar si mijloacele prin care se ajunge la Adevar. |
Citat:
|
Citat:
Mai bine recunoaste ca e ceva inventat de tine adhoc. |
Citat:
Este o practica liturgica care are la baza o etapa preliminara doxologica - slujbe de lauda si preamarire a Lui Dumnezeu - in limbajul lor Buddha Primordial. Adica, murirea liturgica este precedata de slujbe de inchinare, aducere de laude, diverse ofrande - finalizata cu primirea in inima a Lui Dumnezeu ( o impartasire in duh). -------- Procesul de murire in Buddha Primordial este unul destul de laborios - parcurge sapte stadii de disolutie progresiva a intiparirilor mintii (patru ce tin de chimia grosiera a trupului si trei ce tin de nivele mai subtile ale mintii). Slujba se numeste dupa cum am precizat anterior: Bringing the death into the path of Truth Body. Cu Buddha Primordial in inima - credinciosul moare liturgic, dezbracand toate impresiile trupesti si duhovnicesti pentru a gasi Fiinta Adevarul Ultim. Pentru fiecare etapa in care sunt dezbracate intiparirile mintii sunt specificate puncte cheie contemplative, cu angajarea unei cognitii de tip apofatic. Se incheie cu gasirea Adevarului in aspectul sau ultim - fara forma, necompus, atotprezent, atotpatrunzator, atotputernic. Este realitatea ultima, adevarul fundamental. ------- Invierea liturgica (rebirth) este parcurgerea drumului invers -inapoi de la Dumnezeu catre Existenta. Bringing rebirth into the path of Emanation Body Liturgica -pentru ca este un exercitiu contemplativ, o repetitie in vederea actualizarii procesului. Inviere, pentru ca mintea devine complet curata (este asezata in Adevar) si se imbraca un nou trup - complet purificat, cu forma, vizibil, un trup de slava - inzestrat cu nenumarate de calitati - Trupul Bucuriei (Sambogha Kaya) care reprezinta suportul Trupului Rezultant (Nirmana Kaya). In budism, imbracarea unui trup cu forma nu reprezinta un scop in sine. Este un proces motivat exclusiv de bodhicitta. -------------- Numai cu Dumnezeu ca destinatie este purificat procesul mortii. In acest fel se previne intrarea postmortem in alte stari existentiale nefericite/dureroase. |
Citat:
|
Citat:
(adi in sanskrita inseamna Inceput, Primul) Este Fiinta din care izvorasc toate cele vazute si nevazute. Iconografic este reprezentat extrem de variat - insa, indiferent de forma in care este prezentat - Vajradhara, Heruka, Guanyin, etc... - este invaribil inteles ca Adi Buddha. Este inteles ca Dumnezeu unic atotprezent si atotputernic. Particularitea viziunii budiste fata de cea crestina este data de modul in care Dumnezeu poate fi contemplat in cele vazute, in realitatea de zi cu zi. Daca in crestinism Dumnezeu pare separat de creatia Sa, care se misca inertial cu un anumit grad de autonomie, in budism, Fiinta este perceputa in intercorelatie stransa cu fiecare aspect macro si micro al realitatii. Translatat in contextul dogmaticii ortodoxe, credinciosul ar invata sa contemple o continuitate (fara hiatusuri) intre elementul creat, (de exemplu o piatra de pe drum), energiile necreate si Fiinta Dumnezeu. Cele trei aspecte nu mai sunt percepute intr-un mod disjunct, (element creat - energie necreata - Fiinta) ci intr-o stransa corelatie, o curgere continua, o comunicare unitara. Desi pot fi identificate separat, fundamental reprezinta o unitate. Astfel ca perspectiva se reajusteaza frumos, armonios, inteligibil - toata realitatea este conceputa simplu si unitar, ca un singur Trup/Fiinta. |
Spovedanie
Cea mai adanca confesiune pe care o putem face Lui Dumnezeu, este marturisirea ca existam. Ca acest Eu exista. |
Citat:
|
Este un singur Buddha - Adevarul Ultim, Fundamental - reflectat intr-o multitudine de fiinte pure in care Acesta straluceste in toata plenitudinea.
De exemplu, Sutra Eonului Favorabil face referire la 1002 Buddhasi care au aparut si vor apare in acest ciclu creatie-distructie (4.3 miliarde de ani). Buddha Sakyamuni (500 i.e.n) ar fi al 4-lea in aceasta lista, urmatorul, Maytreia inca nu a aparut. Insa, aceasta lista este una simbolica. Buddha devine oricine iL reflecta pe Adi Buddha, oricine devine imaculat, complet transparent, in care poate straluci perfect Adevarul Ultim. Orice reprezentare iconografica este inteleasa ca Adi Buddha, nu ca o personalitate separata de acesta. De exemplu, intr-o mandala (univers chintesenta in miniatura) toata diversitatea de fiinte care o populeaza nu sunt altceva decat reflexii ale Primordialului din care apar. Ceea ce obtureaza Lumina Primordiala sunt pacatele noastre, dintre care cel dintai, necunostinta. |
Panteism, lucru explicit condamnat in Biblie.
Confuzie intre Creator si creatie, etc. Per total, are alt "Dumnezeu". |
Citat:
Citat:
Citat:
|
Citat:
este sa-si marturiseasca pacatele la scaunul spovedaniei si sa se caisca ca nu va mai face. Adica spovedanie + pocainta. |
Citat:
E doar "eroare", "ignoranta", etc. Pacatul ar fi ceva prea dramatic, care presupune actiune imediata. Asa, cu "eroarea", mai contemplam, mai meditam, mai dam o tura pe la vecina, mai meditam.. |
Citat:
Fundamental este o problema de ignoranta, necunoastere, confuzie, nerecunoasterea adevarului. Pacatul este o rezultanta a ignorantei. Sa-L credem pe Iisus. |
Citat:
In crestinism, este o consecinta a libertatii de alegere. |
Citat:
|
Oamenii, chiar daca nu au invataturi explicite si desavarsite despre bine si rau, au totusi in firea lor notiunile de bine si de rau + posibilitatea de a alege pe care din cai sa mearga.
Sigur, cel care a stiut mai putin dar a gresit, va fi pedepsit mai putin decat cel care a stiut mai mult si a facut aceleasi greseli. |
Citat:
Aceasta rugaminte adresata Tatalui este universal valabila, pentru ca orice forma de pacat, de fapt, iL rastigneste pe Hristos. Rastignirea si invierea nu sunt doar fenomene istorice, ci se multiplica in continuumul fiecarui om, sunt transtemporale. Compulsiunea pacatuirii isi are izvorul in nevederea Lui Hristos, in aceasta forma de ignoranta fundamentala. |
Citat:
Compulsiunea pacatuirii isi are izvorul in caderea lui Adam.Caderea lui Adam ...care il vedea pe Dumnezeu fata catre fata,isi are izvorul in libera sa alegere Cand a pacatuit Adam era pe prima treapta a cunoasterii lui Dumnezeu,nu avea nevoie de mai multa cunoastere ca sa nu cada in ispita.Daca trecea de ispita urca pe treapta a doua si tot asa pe scara... care nu are sfarsit.Budismul ti-a cam "virusat" ideile.Fiinta creata urca pe scara cunoasterii ca un premiu la straduintele sale,deci e o eroare sa spui ca Adam a cazut pentru ca n-a avut cunoastere.Adam a cazut pentru ca n-a ascultat si astfel a refuzat noua treapta a cunoasterii care ii era pregatita daca trecea ispita. |
Citat:
|
...........
|
Citat:
Acesta poate fi crestin, musulman, budist, hindus ... Cine nu are dragoste - nu este nici crestin, nici musulman, nici budist, nici hindus... Dumnezeu nu generalizeaza, asa cum face omul, ci priveste direct in fiecare suflet. Hristos este Persoana Tot din persoana. Omul devine om atunci cand poarta in el Aceasta Persoana. |
Citat:
|
Citat:
De asemenea, cred ca ii lipseste si un context existential coerent care sa explice natura si sensul transformarilor. Deruta, confuzia sunt consecinte firesti in orice domeniu daca nu sunt clarificate principiile functionale de baza. |
Cea mai delicata si complexa lucrare este "lepadarea de sine".
Fara "lepadare de sine" nu poate fi curatie a sufletului. Ochiul sufletului se curateste numai atunci cand "sinele este lepadat". Sinele poate fi lepadat complet doar atunci cand este inteleasa corect "natura eului". Se leapada o falsitate, nu un adevar. Cand este patrunsa natura eului, eul propriu poate fi usor schimbat cu eul lui Tu, atat in raport cu Dumnezeu cat si in raport cu semenii. Atunci Dumnezeu ramane in eul nostru iar eul nostru in ceilalti. Toate devin unite in Unul. |
Citat:
|
Citat:
Spovedania este ca si o dezbracare a sinelui, ca si o aruncare a greutatilor care-l impovareaza. Spovedania il usureaza, il subtiaza din ce in ce mai mult. Ascultarea este ca o legare a sinelui intr-o stransoare puternica. Nu il lasa slobod sa se imprastie in pofte. Insa, lepadarea efectiva a sinelui nu se produce decat prin arderea acestuia cu flacara cognitiei apofatice, cu aceasta trezvie speciala. |
Citat:
Cineva nu il poate cunoaste pe Hristos pana nu se intalneste cu Hristos. Tu cum ai putea sa te intalnesti cu cineva de care n-ai auzit niciodata sau ceea ce ai auzit nu te-a determinat sa-ti doresti sa faci lucrul asta? Citat:
Doar crestinul are porunca dragostei. Poti sa-mi spui unde este in Coran porunca dragostei? Sau cand a vorbit Budha despre dragoste? El a vorbit despre "compasiune" care este cu totul altceva, teoretic ar putea fi si rodul dragostei dar poate fi si cel al sentimentalismului omenesc. Citat:
Dumnezeu e mai selectiv. Uite ce zice: 7. A zis deci iarăși Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt ușa oilor. 8. Toți câți au venit mai înainte de Mine sunt furi și tâlhari, dar oile nu i-au ascultat. 9. Eu sunt ușa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla. 10. Furul nu vine decât ca să fure și să junghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă și din belșug să aibă. 11. Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile sale. Si nu doar cei care au fost dupa Hristos, pretinsi oameni duhovnicesti, ci si cei dupa, care au venit cu invataturile lor, toti sunt furi si talhari. Din punct de vedere spiritual, al spiritualitatii crestine, Budha al tau este un fur si talhar, asta ne invata Hristos Dumnezeu. Nu le-a oferit oamenilor o cale spre mantuire, ci o minciuna, o iluzie, asezata pe falsa asceza si renuntare. Citat:
Pentru ca nu poti sa apreciezi pe Hristos si in acelasi timp sa fii altceva decat crestin. Iar tu, esti cel mult un filosof amice, jongleur de vorbe goale, nici macar budhist autentic, ce sa mai vorbim de crestin. |
Citat:
"Niciodată ura nu pune capăt urii, ci dragostea." "O singură faptă a dragostei adevărate care salvează viața este mai mare decât osteneala cuiva în jertfe religioase aduse zeilor." |
Citat:
islam http://www.goodnewsnetwork.org/6-qur...edom-religion/ http://www.onislam.net/english/ask-a...the-quran.html ------- budism Mila sau compasiunea in budism nu este pur sentamentalism ci o dragoste fierbinte care intelege starea existentiala plina de suferinta a fapturilor. Este o dragoste indurerata pentru fiecare faptura, nu doar pentru oameni. Este dragostea Lui Dumnezeu (Adi Buddha) incorporata progresiv in inima budistului. https://en.wikipedia.org/wiki/Karu%E1%B9%87%C4%81 Mila atotcuprinzatoare (karuna) este culminatia cultivarii simultane atat a dragostei cat si a intelepciunii care intelege limpede conditia actuala a fapturilor. Mila budista nu este una circumstantiala, exprimata de la caz la caz, ci imbratiseaza fiecare faptura in parte, clipa de clipa. Pentru ca fiecare faptura este iubita, pentru ca fiecare faptura sufera. Mila se naste prin cultivarea iubirii afectuoase (prema) si iubirii altruiste (mudita). Aceasta mila care imbratiseaza toata suflarea este combustibilul tuturor actiunilor (mentale, verbale, corporale) care urmaresc fara incetare mantuirea tuturor fapturilor. Mila este nucleul bodhicitei - aspiratia neincetata, profund rugatoare si lucratoare pentru toata faptura, fara deosebire. --------- 8. Toți câți au venit mai înainte de Mine sunt furi și tâlhari, dar oile nu i-au ascultat. Daca intelegem dupa litera - inseamna ca inclusiv toti proorocii, toti sfintii, toti dreptii si toti invatatorii dinainte de Hristos au fost furi si talhari (impreuna cu Sakyamuni). Pentru ca in propozitie Hristos spune 'toti" - nu face exceptii nici macar pentru cei care i-au prevestit venirea! Evident ca aceasta interpretare este una contradictorie, eronata! In opinia mea, interpretarea corecta este aceasta: toate gandurile si inclinatiile launtrice ale omului sunt furi si talhari pana cand Hristos isi incepe marea lucrare de invatare si transformare a inimii. Stim ca Hristos vorbea adeseori talcuit. Numai bine Alin. |
Eu nu inteleg o chestie.Daca esti ortodox ce treaba ai frate cu Islam,Budis,etc.
Adica am observat ca ai treaba mai cu toate in afara de crestinism. Cum se explica ? |
Citat:
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 07:34:20. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.