Combatantilor/ participantilor la acest topic de pomina. (Doar acelora care au participat la batjocura asupra Nastyei)

Am observat ca unora dintre dvs. le face o mare placere sa-i batjocoreasca pe cei care se numesc crestineste* „aproapele”.
*crestineste(adica e vorba despre credinta pe care, barbateste si pana la capat va propuneati – in multe mesaje – sa o aparati; nu stiu de cine!!)

Pe multe pagini v-ati distrat (e bine sa fim voiosi) asa cum poate si stie fiecare dintre dvs. In fuctie de educatie, cultura, bun simt si rostul fiecaruia pe forum.

Ati facut tot (sau poate mai aveti resurse, cine stie??) posibilul sa ma batjocoriti, sa ma umiliti, sa-mi vorbiti ca ultimului nenorocit (dar si acela,chiar asa, ultim nenorocit e creatia lui Dumnezeu). Si atunci? Nu-i suparare.
Mai ales ca Dumnezeu m-a ajutat sa va suport(si sa ma suport). Dumnezeu mi-a dat rabdare si m-a ajutat sa ma cobor in mine unde, cateodata n-am gasit cele mai frumoase ganduri. Si atunci am tacut, n-am explodat; si-I multumesc lui Dumnezeu ca m-a ajutat.

Darul pe care mi l-a dat Dumnezeu – viata, si harul pe care l-am capatat la Botez (botez prin tripla afundare, adica asa cum se dezbate crestineste pe aici), le am in continuare, chiar daca Haina Sfantului Botez n-am reusit sa o pastrez curata, ca om sunt si ma zbat spre pacat; drumul spre pacat e mai usor; spre mantuire, mai greu si cu multe piedici.

Si daca batjocorindu-ma pe mine v-ati bucurat, iata ca am facut fara sa-mi propun o fapta(buna?!).

Citez din batjocuri: << ca poluez, ca sunt lenesa, „ceva cu dintii de lapte”, ca nu pricep nimic, ca Sfintii Parinti despre care am vorbit intotdeauna cu respect au vorbit doar pentru oamenii simpli (probabil prosti; dar si aceia – poate nu stiti- sunt fiinte create de Dumnezeu); ca fac confuzii; ca n-am inteles eu despre ce e vorba; ca „n-am inteles corect indemnul domnului preot Pruteanu” etc. Doamna user name Dobrin7m, care in toata aceasta tevatura a fost asa, ca cireasa de pe tort a folosit toata gama de invective; recunosc ca m-ati ingenuncheat doamna: norocul meu e ca am pastrat toate mesajele dvs. si dupa ce imi termin treburile pe aici, pot sa pregatesc un studiu: „Vorbirea crestina la romani”. Ca dau citate din sfinti ca sa-mi ascund adevaratele ganduri..etc. etc. >>

Asa sa fie comportamentul crestin? Si pe deasupra”ortodox”?

Vă rog frumos dragilor, nu credeţi că e cazul să luaţi o pauză? Să iertaţi şi să uitaţi?

Pace vouă vă doresc!

Referitor la “greseala “ cu stilistii si “calendarul pe stil vechi”, initial m-am gandit ca poate exprimarea mea n-a fost prea fericita. Am verificat toate mesajele. Acum stiu cine m-a ajutat sa se ajunga la o astfel de interpretare. Dar, asta e. Fiecare om se distreaza in felul lui.
Dumnezeu sa fie cu noi toti. Si „distractia”sa nu fie smintitoare.

Va rog frumos, pentru restabilirea adevarului, cititi:

Domnul Decebal, in mesajul 556, spune asa:

<<Doamnă Nastya, faptul că Patriarhia Rusă, din care face părintele Pruteanu parte, are calendarul vechi nu înseamnă că sunt stilişti. Deci nici pr. Pruteanu nu este stilist.>>
(Nu cred ca domnul Decebal a avut intentii incorecte. Dar ceilalti care au continuat:DA).

In mesajele care au urmat domnii care de obicei toarna gaz pe foc, au preluat si au dat mai departe, ca la stafeta (ca abia s-a terminat Campionatul Mondial de atletism de la Moscova) ideea confuzie etc. si asa s-a ajuns ca Nastya nu intelege cum e cu stilistii si cu noul calendar.

Că Nastya nu stie sau nu intelege sau ca habar nu are, nu e nicio problema. Dar daca denaturati adevarul (din motivele pe care dvs. presupun ca le stiti) atunci nu e bine. Chiar nu vreti sa cititi atent de ce sunem in demnati „sa ne minunam” la minunile care se petrec DOAR pe un calendar? Numai stilistii spun asta?

Am spus, fara sa vreti sa ascultati (oricum nu cred ca va intereseaza)ca am pornit de la indemnurile spre minuni care se petrec doar la sarbatorile crestine care se tin pe stil vechi.

Daca Biserica Ortodoxa Rusa, Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxa din Serbia, Biserica Ortodoxa din Georgia, Manastirile de la Sfantul Munte Athos (cu exceptia Vatopedului) tin calendarul vechi si minunile care ne sunt recomandate (si demonstrate „stiintific”, ca doar sunt minuni!) sunt doar la sarbatorile acestora, ce trebuie sa intelegm de aici?

Ati dat-o repede cu stilismul, ca Nastya face confuzii. Care-i problema? Va rog frumos, explicati dvs. de ce minunile sunt doar pe stil vechi. Si de ce suntem indemnati sa credem asa chiar cu riscul unor „demonstratii stiintifice” penibile?
Si ce implica asta!

pai nu stii ca femeile intotdeauna vorbesc mai mult ca barbatii?

trebuie insa sa le iubiti asa cum sunt ca fac parte din om.

26. Şi a zis Dumnezeu: "Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!"
27. Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.

doamna nastya i-a priviti aici:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=669

Daca sfatul e bun...
 

Chiar daca o sa supar “pre multi” trebuie sa-mi duc gandul pana la capat (urmez indemnul domnului user name AlinB adresat doamnei user name Dobrin 7m; daca sfatul e bun, de ce sa nu-l urmez).

Nu vreau sa am dreptate; nu astept (si nici nu ma astept)ca vreun coleg(colega) de pe forum sa spuna vreun cuvant bun; asta NU. Sau sa ma laude careva.

Dar cred ca ar trebui sa ne bucuram cand mesajul transmis este un adevar al ortodoxiei pe care multi dintre noi spun ca o apara. Daca NU, sa spunem unde e greseala; sa facem asta cu vorbe drepte si fara nervi si isterii, fara poale saltate in cap, fara venin de sarpe Mamba neagra aruncat la mare distanta, fara cuvinte rele si urâte de care se sperie si tastatura; asta daca vrem sa intelegem ceva din ceea ce se petrece pe forum. Daca altele sunt intentiile, atunci babilonia de pe acest topic isi justifica existenta. Dar e mai simplu sa ne dam in cap unii-altora, sa ne pandim; sa ne pârâm! Suntem oameni in toata firea. E firesc, nu-i asa?

Dar, macar un singur lucru trebuie sa fac si eu, ca om obisnuit, un om fara doctorat(mai nou acum, puterea de intelegere este data macar de un doctorat; la doua doctorate puterea de intelegere creste proprotional; asa sa fie oare?); (n-am doctorat nici macar in profesia de baza – darmite in teologie; si oricum inainte de ’89 putini puteau accede la titlul stiintific de doctor; si n-a fost niciodata intentia mea; imi cunosc potentialul si nici n-avea sens; niciodata n-am avut in vedere o cariera universitara; inainte de ’89 pentru promovarea in functii didactice in invatamnautl superior – pentru postul de conferentiar si profesor – era obligatoriu sa ai doctorat; eu n-am avut astfel de idealuri/intentii).

Nici un om dintre cei care intra in discutie (preoti, sau prelati de rang mai mare, de pe aici sau de aiurea; de pe calendarul vechi sau nou; stilisti sau romano-catolici sau greco-catolici sau protestanti sau neoprotestanti, teologi sau colegi de-ai nostri de diverse profesii); nimeni n-are dreptul sa umbreasca in vreun fel imaginea marilor nostri duhovnici care prin trairea lor si prin scrierile lor au tinut treaza credinta ortodoxa intr-un neam saracit si distrus sufleteste de o societate ateista; daca eu pot sa nadajduiesc sa ma indrept spre Dumnezeu, mai caznad sau ma ridicandu-ma, este pentru ca am putut sa ma bucur de scrierile acestor mari duhovnici; deci, drumul meu spre Dumnezeu a fost inlesnit si directionat si de acesti oameni. Cum pot sa accept ce spune Parintele Pruteanu? Nu-l jignesc, nu-l denigrez, dar nu sunt de acord cu ce spune referitor la Spovedanie si impartasanie; asa cum nu pot sa fiu de acord ca un preot sa indemne la neascultare
Nu. Nu pot si nici nu trebuie.

Eu n-am avut nimic si nici n-am nimic impotriva parintelui Petru Pruteanu. Nu vreau sa-l discretitez si nici nu pot sa o fac si nici nu trebuie; e preot si ar fi pacat mare. Sunt printre putinii de pe forumul crestin ortodox care, in orice situatie cand s-a vorbit nepotrivit despre slujitorii altarelor, m-am opus. Asa am fost educata. Preotul trebuie respectat.(Puteti sa verificati).

In mesajul meu (289, pag. 29) am spus ca mi se pare esential comentariul parintelui Pruteanu despre care atunci nu stiam nimic, dar imi exprimam un punct de vedere doar pe textul pe care-l citisem. (Parintele vorbea despre o situatie grea si confuza referitoare la botezul practicat in Trasnilvania etc.).

Mai tarziu, m-am referit doar la cele trei articole:

1. Stimaţi ierarhi, opriţi inchiziţia! Temeţi-vă de Domnul!
http://invitatielaortodoxie.wordpres...-va-de-domnul/

http://www.teologie.net/2013/08/07/i...ie-preoti-bor/

2.
http://www.moldovacrestina.info/2010...-in-basarabia/
sursa: blogul părintelui Petru Pruteanu http://www.teologie.net/
3. <<Întrebare din partea revistei „Kifa” (Moscova): Părinte, Petru! În ultima perioadă, în blogosfera ortodoxă rusă, tot mai intens se discută problema legăturii dintre mărturisirea păcatelor şi împărtăşirea euharistică. Cum au ajuns să fie legate aceste Taine între ele? De ce, după părerea Dumneavoastră, problema a ajuns să fie atât de intens discutată? >>
http://www.teologie.net/2013/07/05/s...e-impartasire/



N-am citit toate scrierile parintelui Petru Pruteanu. In afara celor cateva articole ale caror link-uri le-am dat, am mai citit ceva despre biografia parintelui si am frunzarit cateva scrieri pe care le-am gasit pe net in PDF.

Dar pe marginea articolelor care pe mine m-au intristat, in prima faza, m-au scandalizat in a doua; si m-au speriat in final, trebuie sa spun ce gandesc. Iar acum am convingerea ca trebuie sa lamuresc cateva aspecte pe care le-a subliniat parintele Pruteanu.

Am spus in mesajul 289:
<<Comentariul Parintelui Petru Pruteanu cred ca este esential. Pacat ca nimeni (in cele 29 de pagini de topic) nu se refera la ce a spus parintele, in tot textul.>>

Comenatriul Parintelui Pruteanu mi-a placut, am si spus asta. Doar o fraza mi s-a parut nepotrivita, ca limbaj si ca mesaj;

<<Iar dacă Dumnezeu vrea să mântuiască pe vreun romano-catolic sau chiar pe papa, este liber să o facă. Ar fi corect ca eu să mă bucur de asta…>>

- Nu cred ca Dumnezeu are nevoie de aprobarea noastra si nu cred ca ne-a cerut sfatul vreodata;
- Dumnezeu este Creatorul „tuturor celor vazute si nevazute. ”Nu trebuie sa uitam nicio clipa ca noi suntem, cei ziditi de Dumnezeu; nu invers.
- Faptul ca, spusa parintelui ne lasa asa, suspendati: „ar fi corect ca eu sa ma bucur..”am luat-o ca pe o formula a unui scriitor.
- In aceaste fraze Printele Pruteanu mi s-a parut ...hai sa spun doar indraznet. N-am comentat pentru ca, nu stiam mai nimic despre Parintele, pentru ca nu sunt cârcotaşă, pentru ca nu disec un gand, o idee, un mesaj decat daca sunt convinsa ca e neaparat nevoie. Si pentru ca restul articolului mi s-a aprut corect si necesar.

Chiar m-am mirat ca nu m-a atacat nimeni ca am gasit cuvinte de lauda pentru un mesaj care,
avea un aer asa, parca de apropiere si de intelegere faţă de romano-catolici. Si cum am o eticheta de adepta a ecumenismului, m-am mirat ca nu m-a taxat nimeni.
M-am inselat, dar nu e prima data.
Referitor la articolul indem spre neascultare si cele referitoare al spovedanie si impartasanie, gasitit totul in mesajele respective, n-are sens sa repet.

- Daca acum, la 65 de ani, dupa multi ani in care n-am reusit sa inteleg sau sa accept multe din cele scrise in Biblie sau in scrierile Sfintilor parinti;

- Daca acum cand, cu ajutorul lui Dumnezeu am resusit sa am un duhovnic inca din anul 1990 [parintele meu duhovnic are 81 de ani; a fost profesor de drept canonic(si are un doctorat in teologie si cred ca si unul in filologie); a fost coleg la seminar cu Parintele Nicolae Bordasiu si cu Parintele Gheorghe Calciu(Parintele Gheorghe Calciu a avut un cuvant foarte frumos despre parintele meu duhovnic, intr-un interviu de prin 1994); unul dintre elevii parintelui meu duhovnic a fost Parintele Nicolae Trusca (scrie si pe site-ul crestin ortodox; poate i-ati citit articolele);

- Daca acum nu spun ceea ce m-au invatat Sfintii Parinti despre „spovedanie si impartasanie si ascultare”; daca nu spun macar un cuvant despre bogatia pe care au lasat-o ortodoxiei marii nostri duhovnici, atunci nu merit sa mai spun ca m-am nascut crestin ortodoxa, am fost botezata crestin ortodox; am simtit ajutorul lui Dumnezeu si am inceput sa-i deslusesc cuvantul din Biblie si scrierile Sfintilor Parinti.



Aseara, tot verificand de zor mesajele pe care le-am trimis pe acest topic, am vazut ca am facut o greseala care poate duce la concluzii gresite. Imi pare rau. Nu stiu cum s-a intamplat. Sper sa nu-mi taiati capul.

In mesajul 609, am spus:
<<2. Va dau mai jos cateva FRAGMENTE dintr-un articol/interviu al parintelui Petru Pruteanu.

Am dat trei citate.
Si am dat si link-ul.
http://ortodox.md/articole/un-striga...mas-in-europa/


Articolul (pe aceeasi tema) este scris de : Protodiacon Ioan MUNTEANU (nu cum, gresit am spus, de Parintele Petru Pruteanu)
Sursa: http://csf.md/
http://mitropolia.md/wp-content/uplo...intei23-24.pdf

http://ortodox.md/articole/un-striga...mas-in-europa/

N-am vrut sa produc confuzie; am gresit si va rog frumos sa ma scuzati pentru asta.


Imi pare rau ca aseara, am aflat ca dvs., care ma combateti la greu, nici macar nu v-ati uitat ce scrie acolo; n-ati verificat link-ul; nu v-a interesat nimic. Puteam sa scriu orice. Nu va intereseaza. Stiti doar sa criticati plini de eruditie, pareri si mai ales, rea vointa.



Nadajduiesc sa ma iertati, pentru tot ce v-a deranjat sau v-a suparat din ce am scris aici si pe forum, in general.
Pentru tot comportarmentul dvs. eu v-am iertat.

Dumnezeu sa ne ajute si noi sa fim cu Dumnezeu in veci.



Cu drag,
Elena Apostol
(user name: Volga, MariaElena, Nastya)

Eh, așa se spune.
Se mai spune și că bărbații sunt mai infideli.

Am putea să ne mai înfrânăm și noi puțin.

Draga doamna nastya despre fraza parintelui eu am mai explicat odata. Vad ca nu ati citit. Parintele, din smerenie nu isi cearta direct fii ci o face ca si cum s-ar certa pe sine. A vrut sa ne certe pe noi ortodocsii ca nu ne bucuram. A spus "ar fi trebuit sa ma bucur" adica eu fiecare ortodox pentru ca sunt rau si nu iubesc. Eu il cunosc personal, si pe mine m-a certat de multe ori astfel, indirect.

Eu v-am iertat de mult. Ajuta Domnul si vine pacea. Domnul cu noi.

Valeu, pai cand v-o certat Mihaela ca nu aveti autortiatea de a contesta ideile par. Pruteanu, unii au considerat asta putin deplasat, si eu, recunosc (mai ales ca avea alte argumente, de calitate si alea erau suficiente) insa lauda de sine, la modul asta, nu e doar deplasata, este o chestie bolnava (spiritual vorbim, da?).

Pai nu, ca ati postat mult, offtopic si desi vi s-au explicat anumite chestii, elementare (deloc teologie dificila) de mai multe persoane si in multe feluri, considerati sa va faceti ca nu pricepeti (chestia cu stilistii) deci de v-ar citi cineva mesajele atat timp cat va place sa auziti doar propria persoana?

Eu am ramas mult in urma cu el, dar probabil mi-ar trebui cateva ore sa ajung la mesajele care s-au scris "on topic" de unde l-am lasat ultima data.

Secretul este sa nu prindeti orgoliul in chingi ca sa nu faca "poc" cand e pus la incercare, ci sa-l reduceti la asemenea cote astfel incat atunci cand este aruncat in corzi sa nu se umfle ca un balon gata sa pocneasca.


Suferiti prea mult, pentru ca va luati in serios prea mult.
Asta e posibil sa denonte anumite complexe sociale si capacitate redusa de a interactiona profund cu semeneii (ex.: a avea prieteni), tocmai din cauza unei tolerante scazute la greseile celor din jur.

Chiar va rog sa mi le trimiteti si mie in cazul asta, poate o rugam pe MIhaela sa le puna la loc.
Binenteles, puteti sublinia cu rosu expresiile care v-au deranjat si nu vor fi prezente in versiunea revizuita.

Stiti cum se zice: nu cei sanatosi au nevoie de doctor.
V-ati invitat singura la balamuc si va plangeti ca va doare capul? :)

Simplu.

General vorbind, sunt pe stil vechi pentru ca acolo se tine calendarul pe vechi.
Daca s-ar modifica calendarul, sunt sigur ca s-ar intampla dupa calendarul indreptat.

Dar ati lasat de inteles oarecum, ca prin prisma acestei "nedumeriri" oferite de stilistii schismatici (BOSV) in dezbateril ca argument pentru ratacirea lor, calendarul "pe vechi" este corect si cel "pe nou" este gresit.

Off-topic, dar punctual:
 

D-na Nastya are o atitudine curioasa privind acea problema cu viziunile Pr. Petru Pruteanu: o viziune tipic papistasa, ceva de genul "daca ierarhia zice ca acum e noapte si iarna, atunci asa e, scuipam logica intre ochi".
Doamna Mihaela Dobrin a avut dreptate in aceasta chestiune, si in genere a demosntrat cu logica niste aspecte, cu care putem sau nu fi de acord. Ca stilul de expunere a avut oarecari hibe, asta e deja alta discutie.
On-topic: eu tot cred ca poza e trucata. Asa cum cu un argument de bun-simt a aratat Decebal: cum de un aparat vede "aura subtila", si ochiul uman, vorba yankeului, "the naked eye", nu?!

Sa stiti ca in timpul sfintei Liturghii unii credinciosi sau unul singur au vazut trupul si sangele Domnului in sfantul potir.Iar cei din biserica nu au vazut.
Asta nu ar fi un argument ,faptul ca ochiul omenesc nu a sesizat.
In prima poza ,albul acela apare peste haina preotului desi persoana se afla in spatele lui ,e posibil sa fie ceva photoshop ,dar nu sunt sigura.
Am mai vazut si eu o poza in care deasupra capului celui botezat apare ca un porumbel ,poza aparuta in o revista ortodoxa .Ne-a aratat preotul la biserica .

Si dvs. chiar credeti minciunile/halucinatiile unora si altora?
"Tomo, pentru ca M-ai vazut, ai crezut. Ferice de cei care nu au vazut si au crezut!"
E suficient, sau sa va trimit la definirea credintei de cate Apostolul Pavel ca "incredintare asupra lucrurilor care nu se vad"?
Nu a trebui sa plecati urechea mintii la tot felul de "teologii ale halucinatiei si/sau photoshopului/gimpului"...

Dragoș,

Stai calm, că au mai încercat și alții. Degeaba. Aici e nevoie de un exorcist cu experiență.

Cearta pe subiecte teologice e un paradox la urma toată.

Eu sunt foarte calm.
E păcat de hormonii doamnelor.

E si o fotografie cu Sfantul Ioan Maximovici mai veche de 50 de ani, cand nu exista photoshop. Legat de sfantul Maximovici am gasit niste marturii unde e pusa si poza: http://www.razbointrucuvant.ro/2009/...an-maximovici/

"Terminând de citit Ceasurile, a vrut să-l întrebe ceva pe Fericitul Ioan şi s-a dus la altar. Când s-a apropiat de uşa deschisă a altarului, a îngheţat pe loc! L-a văzut pe Fericitul Ioan învăluit în lumină necreată strălucitoare, stând nu pe pământ, ci la un picior deasupra lui. S-a retras repede şi nu a mai putut să-l întrebe nimic. Fericitul Ioan a continuat slujba şi Gregory nu a vorbit mult timp despre întâmplarea aceea. Când mi-a povestit-o, m-a pus să jur înaintea Evangheliei că nu mai spun nimănui înainte de moartea Fericitului Ioan. Acest bătrân blând nu a devenit niciodată preot, fiindcă a murit la scurtă vreme după aceea.

Întocmai acest fel de întâmplare mi-a fost povestită de o monahie bătrână de la Lesna. Când ea şi celelalte surori trăiau la Lesna, Fericitul Ioan obişnuia să vină la o icoană din biserică, cea a Maicii Domnului de la Iviron, care se pare că îi plăcea foarte mult şi înaintea căreia se ruga. Odată, pe când se ruga astfel în faţa acelei icoane, monahia a intrat şi a văzut exact acelaşi lucru ca şi Gregory. Fericitul Ioan era înconjurat de lumină strălucitoare şi nu stătea pe pământ, ci deasupra lui!"

Am citit ieri o minune a Sfantului Gheorghe: Cel care a vazut minunea era un musulman, preotul si ceilalti nu au vazut nimic. http://paginiortodoxe.tripod.com/vsn..._gheorghe.html
"În vremea cînd preotul săvîrşea dumnezeieştile Taine, saracinul a văzut cum preotul a înjunghiat un copil mic şi foarte frumos, apoi sîngele lui l-a turnat într-un pahar sfinţit, iar trupul l-a tăiat şi l-a pus într-un discos sfinţit; şi, cînd s-a isprăvit chinonicul (cîntarea de la sfîrşitul Liturghiei), a văzut saracinul pe preot că a tăiat trupul pruncului bucăţele şi împărtăşea poporul cu cărnurile şi cu sîngele pruncului şi se minuna foarte.
După ce a săvîrşit preotul dumnezeiasca Liturghie, a luat prescurile cele mai bune şi le-a dus în dar saracinului, care l-a întrebat: "Ce sînt acestea?" Iar preotul a răspuns: "Acestea sînt din prescurile pe care le slujim noi în Biserica noastră". Atunci saracinul i-a zis cu mînie: "Dintru acestea ai slujit tu liturghie astăzi? Au nu te-am văzut eu că ai înjunghiat fără de milă un prunc mic şi prea frumos şi sîngele lui l-ai turnat în pahar, iar trupul lui l-ai tăiat bucăţele şi l-ai pus pe discos şi le-ai împărţit poporului? Toate acestea pe care le-ai făcut tu, necuratule şi ucigaşule, au nu le-am văzut eu?"

Fotografia de la Niculitel cand se vede o raza de lumina a fost facuta de un calugar, a confirmat autenticitatea ei si Parintele Petroniu.

Niciodata nu am inteles in aceasta stranie poveste(pt un neavizat ar putea parea chiar barbara) de ce este vorba de un copil caruia i-se taie corpul in bucati.In al doilea rand:un preot crestin poate da cadou prescuri unui pagan?Mai este consemnat un asemenea gest,s-a mai intamplat?Am citit de multe ori poveste,are elemente contradictorii,cel putin la prima vedere.

Greseala de expunere, reflexii, etc.
Si sa stii ca se aranjau poze si inainte sa apara tehnica digitala.

Aceasta minune s-a mai intamplat exista chiar pastrata o bucata din paine transformata in carne din sec. VIII (sau VII). Cred ca stii ca noi avem o invatatura diferita de cea protestanta in ceea ce priveste existenta Trupului si Sangelui Domnului in mod efecitv in Sfantul Potir.
In legatura cu prescurile, da, am mai intalnit chiar pe forum, parintele Paisie Aghioritul spunea sa se dea catolicilor care vin la Sfantul Munte prescuri. Practic este o paine sfintita, de exemplu daca preotul sfinteste casa n-o sa-i lasi afara pe cei ce nu sunt ortodocsi pentru ca e casa sfintita. E cam acelasi rationament, aproximativ.

Se puteau face, dar in in diferite zone in diferite perioade au stat ortodocsii sa faca poze trucate? Uite, Lumina de la Ierusalim e tot o lumina nemateriala, si se vede pe poze, ba chiar o poti lua si in maini.

Catalin eu nu abordez esenta subiectului ci modul cum este infatisat.Referitor la prescuri vezi canoanele lui Nicolae al Constantinopolului si nu este cam acelasi lucru pt ca aici vorbim de un pagan nu de un catolic,care nu primeste orice prescura ci pe cele mai bune si care nu este in vizita/pelerinaj la Sfantul Munte ci tocmai intrase cu camilele prin biserica,asa,sa faca el o aroganta :).Hai sa ne uitam la context.Un sarazin intra intr-o biserica si isi aduce si camilele..Pentru sarazini camilele aveau valoarea aurului,asa ca gestul sarazinului este partial o aroganta si partial un interes comercial de a-si proteja un bun de pret,daca se poate in cel mai sigur loc pe care l-ar fi avut la dispozitie.Acestui sarazin atipic(prin ce urma sa faca) ii mor toate deodata ceea ce,in lumea araba,era mai rau ca un blestem.Noua sarazini din zece dadeau foc bisericii,noi il avem probabil aici pe cel de-al zecelea,exceptia.In alte biserici sarazinii au intrat calare pe cai si nu a murit nimeni,existand locuri,inclusiv in Tara Sfanta,unde s-a gasit solutia,mai putin miraculoasa,de a se construi intrari mici,trebuie sa intri plecat,care impiedicau acest lucru,intrarea calare.Reactia sarazinului,de mirare in fata puterii sfantului, este putin credibila in acest context,in cel mai natural caz era turbat de furie.Apoi se spune ca a dispus sa se scoata camilele afara din biserica.Deci nu se enerveaza ba chiar pios curata locul blasfemiei.Nu stiu cati sarazini ati cunoscut dar acesta sigur era unu mai special.

Apoi sarazinul asista la o minune in fata careia reactioneaza doar cu manie desi in lumea lui o scena similara cu asa ceva se termina cu moartea celor implicati.Desi nu avea nimic in cultura lui,in traditia lui,in lumea lui care sa-l pregateasca fie si vag pt asa ceva sarazinul trece brusc de la manie la revelatii teologice profunde ,,chipul celor ce am vazut eu"ce vor face obiectul unor dispute ulterioare in lumea crestina.Ba chiar este pus pe picior de egalitate,de catre preot, cu Parintii Bisericii.Foarte bizar ca un preot crestin,mai ales in acele timpuri, sa aiba in cap o comparatie atat de intrazneata si entuziasta.Sunt gata sa afirm ca un credincios ortodox,cu o viata de traire in spate,daca ar vedea live asa ceva ar putea lesina fie de frica fie de emotie.Sarazinul insa doar se infurie si dupa ce aude ca este un ales pt mantuire are o profunda revelatie,cu mult peste orice limita a intelegerii sale normale.Deci daca minunea in sine doar l-a infuriat vestea ca era ,,un om mare in fata lui Dumnezeu" se pare ca l-a impresionat mai mult.Apoi sarazinul se leapada de credinta sa si cere botezul ori in acele timpuri ritualul si intelesurile botezului nu erau disponibile chiar pe oriunde.Cumva sarazinul depaseste si aceasta dificultate.Apoi fuge la Ierusalim,nu oriunde,ci direct la Patriarh,imbracat intr-o camasa de par,un semn profund al pocaintei similar cu scene din Vechiul Testament.Intra direct la el si fara nici o introducere vrea sa fie botezat,aruncandu-se la picioarele lui(o alta imagine cu profunde implicatii,cumva vindicativa in raport de realitatile istorice,nefiind deloc intimplator faptul ca scena se intimpla in fata Patriarhului,un simbolism puternic in raport de calitatea celor doi participanti la ea,un sarazin nobil si Patriarhul).Ulterior ajunge chiar calugar.Este o evolutie incredibila cel putin as spune.Ma opresc aici,mai sunt.Au fost convertiri de sarazini in realitate?Cu siguranta dar posibil sa fi fost mai putin dramatice in comparatie cu scena noastra.

Nu pare deloc natural acest sarazin.Pare o intruchipare a unui sarazin intr-o imaginatie crestina dornica cumva de a indrepta urgia sarazina din realitate.O convertire ideala si un sarazin ideal.Partea cu copilul ramine o mare enigma,din ce stiu,la Liturghie,va impartasiti cu Trupul si Sangele Domnului nu al unui copil injunghiat si taiat in bucati.Mai exista o relatare similara,cu un copil jertfit,mult mai credibila ca si context si motivatii in Patericul Egiptean,spusa de avva Daniel.Acolo insa nu preotul indeplineste teribila sarcina ci un inger coborat din cer.Mereu m-am intrebat,daca gresesc imi cer scuze,de ce acestui gen de relatare(la intreaga relatarea despre convertirea sarazinului ma refer)ii lipseste cumva naturaletea si simplitatea miracolelor infaptuite de Hristos.Despre Hristos s-a spus ca a mers pe apa.Simple as that.Fara explicatii.Sau ca a inviat oameni.Take it or leave it.Aici este ceva extraordinar de elaborat unde istoria orala,atipic,retine intr-o ordine perfecta cele mai mici detalii intr-o imagine mult prea lucrata.Nu reusesc sa scap de umbra lui Toma,imi zambeste de peste umar... :)

Propaganda organizationala, tipic greco-siro-orientala medieval-timpurie, Scotty, sau ce numesc eu "trista metamorfoza a credintei in evlavie politica"; alaturi de prostia maselor, e una din puternicele parghii cu care initiatii "Left Hand Path" au ingenuncheat crestinismul bisericesc, si apoi ideea de credinta pozitiva in general, in Europa si apoi in lume.
Dar despre aceasta, pe alt topic. Daca nu voi fi banat; se pare ca evlavia isteroida a cistigat, in lume, statistic lupta cu o credinta impletita cu ratiunea. Stiii care e paradoxul? Detest Occidentul, Albionul, capitalsimul, occidentalii in general ca multime conceptual abstracta, etc., si sunt consecvent in asta, lucru rar la mine :) dar fata de tine si ceilalti protestanti de pe forum, acum disparuti virtual, si fata de capacitatea voastra de a va folosi logica si nu sentimentalsimul religios am avut si voi avea intotdeauna o admiratie profunda.

Ştii cine e cel mai bun logician?

Teddy tu o vei termina pe rug,nu uita sa spui ceva memorabil si la acel moment,demn de a fi retinut in istorie :) Daca aceasta poveste ar fi avut un fundal motivational precum in cazul sutasului Corneliu ar fi fost mult mai credibila.Sau daca ar fi avut superba si totusi cat de simpla relatare a intamplarii de pe drumul spre Damasc,in cazul apostolului Pavel.Acolo totul se incadreaza perfect in context,naturalul urca frumos spre divin,fara spasme si salturi peste istorie.Aici povestea pare foarte diferita,prea spectaculoasa,cu prea multe elemente ce par fortate,combinate cumva.Insa orice critica trebuie sa stie ca dreptul ei fundamental,si in acelasi timp libertatea ei minunata,este de a fi...supusa criticii :) Numai bine.

Stiu la cine faci aluzie; el suceste logica. Evlavia isteroida si hagiografia vecina cu cultul personalitatii mi s-au parut intotdeauna caii troieni perfecti, alaturi de eclesiolatria/ascultarea oarba, pentru darimarea credintei, a propos de entitatea la care faci referire. Cind vad credinciose isterice, cae fac din sacerdoti deosebiti altfel, plecati in Eternitate, sfinti deja canonizati de mintea lor (uneori indraznesc asta cu unii aflati inca in trup) sau credinciosi creduli, care inghit faa simt critic povesti de genul celei de mai sus sau aiureli cu ultimul imparat bizantin care cica nu e mort ci doarme, mi se face sila. Si uite asa, aconfesionalii, ateii si agnosticii cresc exponential...

Halal argument, Miţo!
Şi Iuda L-a cunoscut personal.

TOCMAI că L-a cunoscut, tocmai! A stat la masă cu El, a frânt pâinea cu El, a băut din acelaşi pahar cu El
Şi L-a vândut. Ieftin, pe-o pungă oarecare de arginţi.
L-a dat la moarte pe Cruce.

Aşadar, Miţo?

Bastonează, dă-i bice, bastonează!
Fă mai repede ce ai de făcut, fă odată şi... lasă-ne, Miţo!

Nu a avut si are ortodoxia fanaticii ei, gata de gesturi "apologetice" a caror ratiune scapa omului normal?
De cand cu Internetul, lucrul asta nu mai poate fi pus nici macar vag la indoiala.

Eu din ce am vazut poze, filmari (calitate f. slaba de altfel) nu am putut gasi nici un detali miraculos.

Ca se intampla totusi ceva miraculos acolo, cred, din marturia altora, dar este o credinta sa zicem de convenienta, pentru ca nu adauga practic nimic peste ceea ce cred deja (din cu totul alt gen de motive) nici nu dauneaza intr-un fel (chiar daca maine ar demonstra cineva indubital ca e o smecherie, nu m-ar afecta in vreun fel), dar nici o filmare sau poza din cele vazute n-au reusit sa adauge ceva acestei convingeri.

Si cam ma mir de cei cu o atitudine care imi pare exact opusa, si anume centrul credintei pare ca se axeaza mai degraba pe astfel de lucruri "tomesti" si graba cu care folosesc astfel de "argumente" pentru necredinciosi cand evident este ceva exclusiv pentru cei credinciosi, daca nu ai fost acolo sa experimentezi ceva concret si personal.

Dar daca ai sugestii care ar putea oferi ceva nou in acest sens, link -uri ciu filmari, poze, in care poti arata un miraculos evident si indubitabil, astept.

Ihi. E un bun vazator, dar asa cum e chiorul pentru orbi. :)
Cu scuzele de rigoare. :)

Nu ai inteles, ma refeream la Ingerul Dizident, la el facuse Dragos aluzie. Si nu, NU il iau ca maestru de logica. Tocmai fiindca el este Stricatorul. Inclusiv al tot-de-Dumnezeu-datei-logici. Logica aparatoare, intre altele, si fata de isteria evlavioasa, manifestata inclusiv pe acest forum, chiar pe acest thread. Credeam ca si tu esti contra acestui gen de "pseudoreligiozitate superstitioasa".
Ca, din pdv-ul tau si al altora de vedere, expimat sau doar intuit, eu am aruncat si copilul din albie, cu apa murdara cu tot, asta e altceva, e o decizie ce mi-o asum.

Stiu.

Am inteles asta.

Sa zicem ca oricat de ratacit este stie sa o manipuleze incat sa para destul de solida, dar asta pentru cei care nu sunt suficient de pregatiti duhovniceste.

Seamana ciudat de mult cu "asumarea" Pelerinului :)
Aveti voi ce aveti cu asumarea asta, suna cam nitel fatidic si sinucigas dar va agatati de ea ca inecatul de pai.

vazusi Aline cum nu le place unor psihopati argumentele mele?
Psihopatii sunt psihopati ce sa le faci. nu ne ramane decat mila si compasiunea pentru ei.

Probabil Aline ca ne lipseste un gram de imaginatie populara si o oarecare tendinta de a merge cumva doi pasi inapoi si unu in fata,coplestiti de eterne intrebari existentiale:,,unde sa ne mai ascundem cand fugim de noi?in jur este pace,nu-mi place,in suflet port un razboi.Sunt un salbatic intr-o lume civilizata cu forta si nu sunt genul sa va car torta...gandesc la rece cand inima fierbe,sunt un intrus,din propria mea lume ma simt exclus,plec departe".Iti place mai mult confesiunea asta pe post de balada hip-hop pt fiul risipitor?Nu fi precum fratele care ramine acasa,du-te dupa el daca vrei minuni :)

Ei..iari sari matalutza calul..
Nu stiu despre cine vorbesti dar il sari sigur :)

Pai..ce va bantuie de complicati asa lucrurile?