Tu te căsătoreşti cu Dumnezeu şi divorţezi de El. Ce îţi mai trebuie să te uneşti cu El?

Sunt mai mulţi paşi pentru a deveni călugăr. La început eşti frate începător când poţi renunţa liniştit la mănăstire. Apoi eşti frate rasofor când ajungi într-un fel de logodnă cu Hristos şi dacă renunţi şi te căsătoreşti ţi se face slujba de la a doua nuntă. Călugăria e nunta cu Mirele Hristos. Divorţurile nu sunt binecuvântate de Biserică ci sunt acceptate ca nişte pogorăminte şi în cazuri de excepţii ( adulter, trecerea partenerei/ului la eretici etc. ). Mirele Hristos cu ce ţi-a greşit ? Te-a înşelat cu altcineva? A trecut la eretici? NU. Sunt nişte jurăminte pe care le faci când te călugăreşti, nu e joacă.

Părerea mea este că cineva care renunţă la călugărie ( mă refer la cei care au făcut jurămintele ) ori priveşte lucrurile foarte superficial ( ceea ce e foarte grav şi arată cât de departe e de Dumnezeu spunându-şi că Dumnezeu îl iartă oricum ), ori a ajuns într-un loc foarte smintitor ( care ar putea să fie privit de Hristos cu înţelegere dar nu cred că acel om va face scandal că nu are nu ştiu ce drepturi ci îşi va plânge tot restul vieţii neputinţa ).

Înţeleg că s-au făcut unele prostii dar vai de stareţii care au acceptat prostiile celor ce au depus voturilor şi celor care renunţă.

renuntarea la calugarie
 

Nu vad scris ca Mintuitorul ar fi indreptat pe apostoli la calugarie. Ci din potriva, le spune;ducetiva in toata lumea si propavaduiti imparatia cerului.Cind a fost sus pe munte cu cei doi apostoli nu au ramas acolo, cu toate ca sf Petru a sugerat ca este bine acolo.Nu Mintuitorul ii vrea sa coboare jos depe munte intre oameni. Retragerea este lucrare lui satan ca oamenii sa niu auda Evangelia care tradus din greaca inseamna veste buna. Veste salvari pe care Mintuitorul a aduso.

Fie ca intelegerea noastra sa se bazeze pe cuvintele Mintuitoruli

Casatorit cu Christos
 

As face o remarca si anume; Nu este vorba de casatoria fizica. Scriptura ne arata ca este vorba de o unitate a duhului.Este rau daca nu discernem ce este fizic, material de ce este spiritual.Daca ma fac calugar asta presupune ca a abandonez intreaga activitate necesara egzistentei mele si chiar a celor din jurul meu.Si Preotii si calugarii astazi ii vezi cu celulare. Ei bine, ce sar fi ntimplat daca toti se calugareau? iata dece spunea Mintuitorul ca nu tuturor le este dat sa fie nazireni.

Dacă eşti împotriva călugăriei iartă-mă că îţi cam contest ortodoxia.

Problema nu e despre a se căsători toată lumea ci de ce cei care au depus voturile monahale iar apoi au renunţat la ele nu sunt primiţi cu braţele deschise de Biserică până ce se pocăiesc.

dar cu pogoramintele cum este? de ce atata inflexibilitate aici?

stii ce-nseamna la ei aceasta pocainta("pana ce se pocaiesc")?Inseamna sa lase familie,sa lase copii pe mana unor straini si sa revina in manastire..."pentru pocainta".Eu nu stiu ce fel de pocainta ar fi aceasta,nu stiu ce fel de credinta este aceasta,sa-ti responsabilitattile in mainile altcuiva si sa fugi,practic de ele.cand desavarsirea pocaintei trebuie sa vina mai intai din atitudinea noastra fata de semeni.Asta nu este credinta,aceasta nu este un lucru moral,ci mai degraba o demagogie,un non sens,o atitudine incerta dpdv spiritual...un lucru demn de insensibilitate si neomenie.
Iar treaba cu legamintele,spun eu cum sta,daca familia respectiva are destui bani,se poate trece cu vederea si se face cununia,sau daca este nepotul Preasfintitului,de asemenea.Cunosc cazuri concrete.
Dar,nu asta conteaza,conteaza sa-ti coordonezi singur mintea,sa judeci singur despre cum consideri ca trebuie sa-ti duci viata,altfel risti ca toata viata sa te manipuleze altii,pe principii mai mult sau mai putin veridice.
Este strigator la cer cum se admite o a doua,sau chiar si a treia casatorie,dar dupa calugarie nu se mai admite nimic...si stii de ce?,pentru ca "mirele Hristos"oricum este fictiv si nu are ce spune...tot oamenii spun.

Ţi-am numerotat puţin la ce ai scris ca să pot să îţi dau răspuns la fiecare punct. :1:

1. În primul rând cum ai ajuns să faci copii din moment ce nimeni nu te cunună dacă ai fost călugăr? Înseamnă că încalci şi mai tare Sf. Canoane şi îţi adaugi păcate şi mai mari. Aşa că în cazul tău ( mă refer la cel imaginat de tine ) e normal să nu se poată rezolva simplu lucrurile după atâtea păcate ( lepădare de cinul monahal, cununie nebinecuvântată de Dumnezeu - făcută de nişte păstori mai eretici sau nefăcută la biserică, copii în afara cununiei etc. ). Dar dacă omul se pocăieşte cu adevărat Dumnezeu îl ajută. În astfel de cazuri ar trebui multă rugăciune şi să se vorbească cu duhovnici înţelepţi aşa că nu sunt în măsură să dau sfaturi. Dar oricum nu cred că topicul era vorba despre cazul în care câţiva ani întregi ai făcut păcate aşa mari ( deşi ţi-aş povesti ceva. Când am fost la primul meu pelerinaj din viaţa mea la Rarău mi-a povestit o femeie un caz interesant. Era vorba despre un călugăr care s-a lepădat de jurăminte şi s-a dus în lume s-a căsătorit şi a avut copii. La un moment dat copilul călugărului îl întreabă de ce are schimă pe piept. Atunci respectivul om realizează că harul nu l-a părăsit şi se pocăieşte şi se întoarce la mănăstire. Deci Dumnezeu lucrează ).

2. Să ne înţelegem puţin: eu nu vorbesc de ceea ce se întâmplă ci de ce ar trebui să se întâmple. Puţin îmi pasă că episcopul nu ştiu care sau preotul nu ştiu care face cum îi taie capul. Va răspunde în faţa lui Hristos. Dar nu înseamnă atunci că nu mai ascultăm de Biserică, de Sf Canoane din cauză că majoritatea greşesc. Hristos când te va judeca nu prea va ţine cont că nu ştiu câţi au făcut ca tine. Adică poţi să ajungi şi tu în iad şi cei după care te-ai luat.

3. Sunt perfect de acord cu tine dar totuşi... Vezi că e pericolul mare la ce ai spus tu să cazi ori în ceva sentimentalism ori într-o anumită împlinire a voii proprii care amândouă sunt departe de duhul duhovniciei ortodoxe. Adică pe de o parte până când găseşti un duhovnic bun ar trebui să nu te laşi în mâinile oricui deşi dacă o faci cu smerenie totală Dumnezeu te apără ( dar în lumea asta îmbibată în mândrie greu vezi smerenie fără un pic de mândrie ).

4. Nu pricep ce e aşa greu de înţeles.:1: De ce există a doua şi a treia căsătorie? Ce spun Sf. Canoane? Poate să facă aşa ceva Hristos ca să poţi divorţa de El? Călugăria este nunta cu Hristos dacă nu ştiai iar dacă nu eşti de acord cu astea atunci îţi contest şi ţie ortodoxia. :22:

Doamne ajută!

E foarte greu şi riscant să faci pogorăminte în unele cazuri că se pot sminti şi alţii şi ar fi o sminteală foarte mare. Să îţi dau un exemplu: povestea păr Paisie Aghioritul despre o fată de ţăran simplă. A pierdut oile tatălui său şi i-a zis asta. Acesta i-a spus copilei să găsească oile dacă nu poate să îşi pună ştreangul la gât. Fata nu a găsit oile şi şi-a pus ştreangul la gât. Continua păr Paisie că Biserica nu putea să îi facă slujbă de înmormântare că s-a sinucis dar sigur Dumnezeu a văzut că a făcut asta ca o ascultare şi nu o va lăsa. Dacă i s-ar fi făcut înmormântare îţi dai seama ce s-ar întâmpla? Fata asta s-a sinucis din ascultare, adică nu s-a gândit că tatăl ei nu vorbea serios. Alţii ar putea totuşi băga astfel de scuze şi mult mai mulţi s-ar sinucide. Sper că înţelegi unde bat :1: Citeşte şi la punctul 1 la ce am spus la ory că am pus o povestioară în care se arată că totuşi Dumnezeu lucrează.

Exemplu de sminteală: Era întrebat păr Rafail Noica: "Poţi avea relaţii trupeşti cu o fată dacă nu eşti căsătorit dar ai binecuvântarea duhovnicului?" Păr Rafail Noica a fost foarte întristat de întrebarea asta zicând că de aceea Sf. Părinţi cu păcatele trupeşti erau aşa categorici şi spunea "nu fă asta" şi restul ( dar la început a răspuns clar la întrebare ca Sf. Taină a Cununiei e binecuvântarea duhovnicului. Şi totuşi nu cred că nu s-ar găsi duhovnici care să dea binecuvântare fără cununie şi atunci legalizăm curvia? ).

Sauriam,chiar nu are rost sa ma apuc cu tine de polemici.Eu am pus punctul punctul pe i,pe realitate,tu nu ai facut decat sa o iei de la inceput....cu teoriile,bine-nteles,cele citite...bine-nteles.Chiar nu are rost!