\
am raspuns la aceasta chestiune. cauta in paginile precedente.

Sa vedem daca sunt mincinos.

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...561#post417561

Daca sufletul nu se desprinde de trup inseamna ca sunt impreuna nu? Daca sufletul este trup+suflare de viata iar sufletele sunt judecare abia la a doua venire inseamna ca trupul ramane impreuna cu suflarea de viata, nu?

Cu singuranta am interpretat eu tendentions nu? Atunci poate ne lamuritu privire la "localizarea" sufletelor in perioada de "somn".

care oameni? nu spune Iuda ca sunt ingeri? in tartar, tinuti in lanturi, ca intr-o inchisoare.

s-a dus si a predicat acelor spirite neascultatoare, de fapt a proclamat un mesaj, nu stim care, dupa cele 3 zile in care a fost mort.

Pai nu spune Petru ca Evanghelia a fost citita mortilor ?

Că spre aceasta s-a binevestit morţilor, ca să fie judecaţi ca oameni, după trup, dar să vieze, după Dumnezeu cu duhul.

Cum adica a fost mort ? Cuvantul lui Dumnezeu a fost mort ?
Pai la noi in biserica se canta : "În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul şi pe scaun împreună cu Tatăl şi cu Duhul ai fost Hristoase, toate umplându-le Cel ce eşti necuprins "

Nu auzi ca a fost mort cu trupul dar viu cu Duhul ?
"Pentru că şi Hristos a suferit odată moartea pentru păcatele noastre, El cel drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar viu făcut cu duhul Cu care S-a coborât şi a propovăduit şi duhurilor ţinute în închisoare."

Nu vezi ca chiar invierea lui Iisus e cel mai bun exemplu ca ceea ce este in noi de la Dumnezeu nu poate muri ?

ce faci prietene, TE CONTRAZICI SINGUR? Pai nu tu ai zis ca mortii NU STIU NIMIC? Atunci cum putea bogatul care "a murit...şi a fost înmormântat" sa simta suferinte trupesti dupa moarte, cand el nu ar trebui sa simta nimic (asta dupa invatatura voastra)?
Doamne ajuta!

Prietene, dupa tine exista trinitate?Doamne ajuta!

prietene aici bati campii si esti mai rau decat comunistii! Pai la Dumnezeu nu sunt toate cu putinta? Adica dupa teoria ta adventista Dumnezeu creeaza sufletul dupa care nu mai are puterea de al distruge. Asta ar insemna dupa tine suflet nemuritor? Doamne ajuta!

pt prietenii grasu77 si osutafaraunu, cum comentai acest verset, voi care negati existenta sufletului (spiritului): "Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi, că duhul nu are carne şi oase, precum Mă vedeţi pe Mine că am". (Luca 24:39)
Doamne ajuta!

Practicarea credinţei lor viza şi aspectul acesta, să nu fim absurzi; însă aşa cum am zis, nu-şi puneau problemele ridicate de Filon şi alţi filosofi imortalişti ai secolului.

Mi-ai ridicat la fileu cel mai nefericit exemplu: acela al saducheilor ce nu credeau în înviere. O extremă ce se opune chiar problemei esenţiale pentru discuţia noastră: după viaţă vine moartea, iar după moarte învierea! Contemporanii Domnului Hristos credeau Scripturile şi învăţătura Mântuitorului cu privire la moarte şi înviere. Excepţie făceau bineînţeles saducheii şi imortaliştii filosofarzi.

Şi aici îţi contrapun exemplul unei femei simple dar credincioase, care deşi nu înţelegea cum poate avea loc învierea din moarte, avea o filosofie simplă dar corectă cu privire la chestiune:


Mare meşter eşti în crearea perdelelor de fum! Am spus că nu le dădea "explicaţii savante cu privire la nemurirea ori murirea sufletului", nu cu privire la viaţa viitoare. Despre această viaţă viitoare în fericirea Cerului le-a vorbit de multe ori. Să nu confundăm moartea cu învierea şi putrezirea mortului cu fericirea veşnică!

Păi ce să le povestească când nu era nimic de povestit? Le povesteau doar că tot ce au văzut a fost chipul lui Isus care tocmai-i chemase la viaţă. În rest, nimic... nici măcar noapte neagră sau albă... nimic... Nada!

Dacă ştii tu cumva că Scriptura vorbeşte despre altceva, dă acele versete. Dar te rog, nu aceleaşi perdele de fum de până acum, ci versete concrete cu "nemurirea sufletului", "desprinderea sufletului de trup", călătoria sufletului după moarte prin locurile cunoscute, vizitarea acestuia de către draci înfiorători până "să ajungă la Domnul", şi alte basme horror ortodoxe.

Mulţumesc dacă în sfârşit ai înţeles mesajul meu!
... aa şi să nu uit: "La mulţi ani" şi un an nou cu binecuvântări cereşti!

În completare, iată ce spune Cel din Betleem şi e adevărat. Ia şi citeşte:












Am răspuns de nenumărate ori şi la obiecţiunea aceasta, caută bine! Dar mai bine, ai face să răspunzi tu la întrebarea principală a acestui topic:




Urât mesaj de anul nou!... cred că ar suna mai bine retuşat: "Pana cand o sa mintiti lumea sutanelor ?"


La mulţi ani! Să ai parte de un an nou fericit!

Cu siguranţă aţi interpretat tendenţios! Prima mea propoziţie era: "Sufletul este omul viu". Dumneavoastră vă referiţi la omul mort, nu la omul viu. Ori aţi ajuns să nu mai faceţi nici această diferenţă între omul viu şi omul mort? Nu ajunge că negaţi diferenţa între sufletul viu şi... (nici nu mai ştiu cum să scriu că iar mă veţi interpreta greşit).

Mi-e imposibil să vă lămuresc cu privirire la "localizarea sufletelor" pe timpul morţii, atâta vreme cât vă menţineţi prejudecata "sufletului nemuritor" şi a unui suflet-entitate conştientă ce s-ar desprinde de trup în momentul morţii. Pentru a înţelege corect trebuie să aveţi o gândire biblică, nu una bizantină.

Poate vă ajută ilustraţia aceasta: Aveţi o ladă (suflet viu) pe care aţi confecţionat-o (actul Creaţiei). Lada e compusă din scânduri (trupul) şi cuie (suflarea de viaţă). La un moment dat, tot dumneavoastră vă decideţi s-o demontaţi (moartea), depozitând scândurile în pivniţă (mormântul) şi luându-vă cuiele în buzunar (retragerea suflării de viaţă, a duhului, a spiritului la Dumnezeu). Urmează [i]logica întrebare a unuia:

– Lămuriţi-ne cu privire la "localizarea" lăzii in perioada de depozitare! Unde s-a dus lada?

99 ce ai vrut sa scrii aici ?
Asta intelegi tu de acolo ? Cate clase ai ? :24:

Căci tocmai în vederea aceasta a fost vestită Evanghelia şi celor morţi, pentru ca să fie judecaţi ca oameni în trup, dar să trăiască după Dumnezeu în duh.

Aici ce intelegi ca este vorba despre mortii crestini ? Si cum adica sa traiasca dupa Dumnezeu in duh ?

Tu nu vezi ca secta asta a voastra nu are logica nici cat un copil de 2 ani ?
Aveti si oameni care au facum macar 8 clase printre voi sau sant numai din astia cu "scoala vietii " ? :21:

Macar nu te mai face de ras.

Unde scrie sufletul este om viu ? :1:

Nu isi puneau problema cu ce se va intampla daca nu vor ajunge in Rai? Nu ii interesa?
Acum pe bune nu vorbil despre invatatura Bisericii, despre Sf Scriptura, St Traditie, istorie probleme ridicate de catre diversi filosofi etc. Nu. Vorbim despre o chestie logica. Omul stia ca dupa moarte va fi judecat. Nu vorbul de cand si cum si asta ca sa nu intram iar in discutiile pe care le-am tot avut. Deci e clar credeau ca va avea loc judecata. Ce se intampla cu sufletele dupa judecata nu ii interesa? Nu ii interesa daca cei pacatosi isi vor petrece eternitatea in chinuri sau daca vor vi suprimati?
Dar asta e cel mai simplu raspuns: unii aveau o invatatura gresita si erau putini si ceilalti nu credeau nimic pe aceasta tema. Slaba argumentare

Si de ce constituie acesta un argument? Si evreii aveau invatatura judecatii. Doar ca nevenind Hristos nu exista Judecata Particulara, toti mergeau in Iad si aveau sa fie Judeecati in Ziua de Apoi. De ce este acest verset o dovada a faptului ca sufletele "trageau un pui de somn? Marta se referea exact la invierea fizica. Atat.

Da, nu le dadea e"xplicaţii savante cu privire la nemurirea ori murirea sufletului" ci le vorbea despre viata viitoare. Faptul ca cei pacatosi vor fi chinuiti vesnic sau exterminati nu reprezenta un element important. Dar este evident asta. Aia cu veci vecilor, cu in veci erau metafore. Am inteles.

Am explicat exact in mesajul la care mi-ati raspuns. Am spus de ce nu vorbeste Scriptura despre ce ar fi povestit. Am spus si care ar putea fi explicatiile pentru care cei inviati nu ar fi povestit daca asta s-ar fi intamplat. Dar se pare ca ati ales sa ignorati partile alea si adresati intrebari la care am raspuns sa ne rotim din nou in jurul cozi pentru a sustine dupa ca nu sunt argumentate si valide invataturile si explicatiile.


La multi ani.

Si care sunt dovezile din aceste versete? Nici una. Sunt exemple din Ecclesiastul 9, care este o oda adusa vietii. Omul viu in contrapartida cu mortii. Si se vorbeste de atributele celor vii pe care mortii nu le au, adica faptul ca motii nu se pot manifesta.
In Psalmii ca planurile mortilor pier. Asa si? Ce planuri isi poate face mortul?
Mortii nu lauda pe Domnulul? Cum sa laude gura mortului pe Dumnezeu?

Cum sa folositi argumente de genul "Cei vii stiu ca vor muri" pentru a sustine ca sufletul nu e constient dupa moarte. Argumentul asta nu poate sa tina nici la un copil de 5 ani.

Ce e tendentios? E simplu Lazar era mort in mormant. In momentul in care sustineti (Ptr ca dvs ati sustinut asta, nu eu. Eu am spus ca in momentul in care a fost stigat era deja inviat. Invierea s-a produs cand Hristos L-a rugat pe Tatal.) ca Lazar a fost inviat cand a fost stigat pentru ca sufletul lui (sau suflarea de viata cum vreti sa ii spuneti) era in mormant nu asta inseamna? Nu inseamna ca sufletul e legat de trup? Si asta pentru ca ati spus ca "suflarea de viata" nu era in Iad nici in Rai. Daca era in mormant e legata de trup. Daca va contraziceti nu e problema mea.

Ce legatura are sufletul nemuritor cu locatia lui?

Nu stiu la ce va ajuta exemplul. In primul rand nu pot sa accept sa argumentez un exemplu care nu e conform cu realitatea. Daca lada e omul viu, scandurile sunt trupul si cuiele sufletul. Cand omul moare lada nu mai exista. Scandurile sunt depozitate in mormant si cuiele din buzunar, daca sunt in cel drept merg in Rai, daca sunt in cel stang merg in iad. La inviere se reansambeleaza lada. Doar ca scandurile respective au cam putrezit si se schimba cu unele noi.
Ok, eu am spus unde sunt cuiele, poate raspundeti si dvs unde sunt.

Un raspuns de nota 10.
Pentru prietenul osutafaraunu:
În Romani 14:9 se afirmă: „Fiindcă Hristos pentru aceasta a murit şi a înviat, ca să domnească, şi peste morţi şi peste vii.” Oare cum domneşte Iisus „peste morţi” dacă ei nu mai există? Iisus Hristos a experimentat şi starea de moarte, fiind ca suflet (spirit) în Haides sau Sheol (Fapte 2.24-31), şi stare de existenţă ca om, tocmai ca să poată domni şi peste vii, şi peste morţi, având cheile morţii şi ale locuinţei morţilor (Apocalipsa 1:18). Doamne ajuta!

Isus domneste peste morti pentru ca ei sunt vii in memoria lui Dumnezeu si urmeaza sa fie inviati. Chiar daca temporar sunt morti, adica nu exista, pentru Dumnezeu ei sunt vii deoarece in curand ii va invia.

Profetule dar ce inseamna " Mai înainte văzând, a vorbit despre învierea lui Hristos: că n-a fost lăsat în iad sufletul Lui şi nici trupul Lui n-a văzut putreziciunea." ? Adica sufletele celelalte au fost lasate in Iad ? :21:

Neeeeeee. Inseamna ca Dumnezeu joaca "pacanele". Acum nu mai dorm sufletele. Am trecut la urmatorul nivel: acum nu mai exista, dar cand S-o plictisi Dumnezeu de lumea asta ii creza din nou pe aia care nu mai sunt.

Da Dumnezeu ii tine minte pe toti si singurul suflet care a fost in Iad a fost al lui Iisus dar nimeni nu ne spune de ce .

Probabil ca in excursie. Bine eu tot nu am inteles de ce exista Iadul. Daca tot Dumnezeu ne extermina, pe mine cel putin pentru ca nu cred in "invataturile corecte" redescoperite dupa 1800 de ani, de ce ne mai chinuie un timp limitat. In afara de faptul ca asta ar anula bunatatea Lui Dumnezeu pentru ca L-ar face un demiurg sadic si insetat de sange care isi satisface placerile morbide din a ii chinui pe unii pe care oricum ii nimiceste dupa, nu isi gaseste argumentare in Sf Scriptura dupa care sustin ca se ghideaza cei care promoveaza acesta teorie. Nu exista nicaieri in Sf Scriptura specificat ca va fi o judecata unde cei drepti ajung in Rai si cei pacatosi vor fi chinuiti catva timp dupa care ii suprima Dumnezeu.

In mod normal nu reiese de nicaieri ca sufletele sint desfiintate si apoi recreate.
La fel de bine ele pot sta intro anume stare numita locuinta mortilor .

Un sfint ortodox spunea ca iadul si raiul nu sint locuri fizice ci stari interioare.

Un verset din psalmi daca nu ma insel spune ca Domnul este cel care mereu duce si scoate sufletele din locuinta mortilor.
Cum le scoate? pai alta solutie decit sa le dea cumva un trup nu exista caci moarte asta inseamna sa nu mai ai trup o perioada.
In crestinism nu exista conceptul de neantizare dupa moarte , insa el poate fi discutat abia in legatura cu iazul de foc insa doar la nivel teoretic-ipotetic findca si acolo pot fi solutii multiple. In realitate noi nu cunoastem marea dragoste a lui Dumneeu .
Insa in Apoc scrie ca moartea si locuinta mortilor a fost aruncatw si elw in iazul de foc. Cine poate explica asta?
Singura as zice explicatie de bun simt ar fi ca moartea care este desfiintata se refera la moartea spirituala adica decaderea spirituala iar locuinta mortilor aruncata si ea nu poate insemna decit ca in conditiile in care ea este inca locuita de anumite suflete care vor veni abia peste acele mii de ani desfiintarea ei are doar un inteles metaforic , simbolic iar intelesul real este ca rezultatul va fi imposibilitatea de a se mai lua legatura cu mortii tocmai pentru ca "Nimic rau nu va mai fi" posibil.

Pentru ca pe pamint vor locui mai departe oameni cei care vor fi salvati participind la vremurile frumoase promise de dupa sf Judecatii cu urgiile ei .
Iar cei care vor locui evident ca vor muri la un moment dat insa cahiar daca vor muri in interiorul lor vor fi vesnic cu Hristos chiar daca nu vor fi facuti desavirsiti asa de brusc.

citeste cu atentie versetul prietene. Aici zice ca Hristos DOMNESTE (timpul prezent) si nu V-A DOMNI (timpul viitor). Cum poti domni peste cineva mort care in prezent se afla viu doar in memoria lui Dumnezeu? Cum ar putea Basescu sa conduca AZI peste cetateni care se vor naste in 2017? Nu cumva sensul cuvantului MORT se refera defapt la altceva? Doamne ajuta!

Asta spune invatatura ortodoxa. Sufletul nefiind material nu poate avea dupa moarte o locatie fizica, pana la Judecata universala.

Probabil am mai puţine decât tine, dar măcar ştiu să citesc. Citeşte şi tu ce am vrut să scriu, de fapt ce a vrut să scrie sf. ap. Petru conform ultimei traduceri a Sfintei Scripturi (2008), traducere repet: făcută nu de un adventist, ci de un ortodox (trecut din 2011 la greco-catolici)!

"El a fost dat la moarte în trup, dar a fost făcut viu prin Duhul, în Care, de asemenea, S-a dus şi le-a predicat duhurilor din închisoare, care odinioară nu ascultaseră, atunci când îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în aşteptare, în zilele lui Noe , când era construită arca, în care numai puţini, şi anume opt suflete, au fost salvate prin apă;" (1 Petru 3,18-20 - versiunea NTR)

Hristos le-a predicat antedeluvienilor prin Duhul (Acelaşi Duh prin Care a şi fost înviat în zilele lui Ponţiu Pilat) în zilele lui Noe , nu în zilele cât a fost în mormânt. E chiar atât de greu de priceput?

Înainte de a-ţi scrie ce înţeleg eu din versetul citat (apropos de faptul că vă feriţi continuu şi inutil în a da referinţa: e 1 Petru 4,6) vreau să fac o remarcă foarte importantă pentru irelevantul tău demers apologetic: Pasajul nu spune nimic de "nemurirea sufletului", nici măcar de "suflet", ci se referă doar la duh!

Aşa. Şi acum să lămurim problema. De fapt e lămurită de la sine, căci din versiunea originală greacă este evident că predicarea la care se face referire aici a avut loc înainte de momentul când şi-a scris Petru epistola şi că nu mai avea loc atunci când scria el. Aici este vorba despre creştinii morţi (aşa cum sugerează ultima parte a versetului). Contextul arată că este improbabil ca Petru să fi vorbit aici la figurat, despre cei morţi spiritual, deşi sensul acesta este folosit uneori în Scriptură. „Morţii” din 1 Petru 4,5 sunt, evident, cei morţi fizic şi, deoarece în v. 5 şi 6 se vorbeşte despre „morţi” în legătură cu judecata, cel mai probabil este că cei „morţi” din v. 6 sunt, de asemenea, cei morţi fizic. Dacă ar fi o trecere de la sensul literal la cel figurat, lucrul acesta ar fi indicat de context. Scripturile susţin starea de inconştienţă a morţilor şi că timpul de har acordat omului se încheie la moarte, după aceasta, predicarea Evangheliei este inutilă pentru ei. De altfel, nu cred că preotul vostru săvârşeşte liturghia şi predică Evanghelia în cimiti pentru cei morţi, ci în biserică pentru cei vii!

Astfel, singura concluzie consecventă cu învăţăturile generale ale Bibliei este că cei care erau „morţi” în momentul când scria Petru auziseră Evanghelia înainte de a fi murit. Evanghelia le fusese predicată înainte ca ei să fi murit.

Care e nelămurirea ta? E cu privire la una din cele trei idei expuse acolo, ori cu privire la toate? Ca să lămurim complet chestiunea şi să nu te mai oboseşti a întreba, iată cum adică:

1. "să trăiască". Este evident că Petru se referă la credincioşii care adormiseră în Domnul Isus; creştinii din timpurile Noului Testament fiind foarte îngrijoraţi cu privire la aceştia. Aceşti „morţi” auziseră şi primiseră Evanghelia în timpul vieţii, iar la judecată vor fi socotiţi vrednici „să trăiască după Dumnezeu în duh”. E şi logic... morţii nu au cum să "trăiască" decât în bancul acela stupid "Trei morţi sar gardul". [actualii] Morţii vor trăi, doar după judecată şi înviere!

2. "după Dumnezeu". Aceste cuvinte pot să însemne „aşa cum trăieşte Dumnezeu”, adică vor fi făcuţi nemuritori după cum şi Dumnezeu este nemuritor (însă El fiind nemuritor din veşnicii); sau „aşa cum voieşte Dumnezeu”, adică după voia lui Dumnezeu pentru viaţa lor, aşa cum va fi decretat la judecată.

3. "în duh". Adică având trupuri nemuritoare, proslăvite, ca acela pe care L-a avut Domnul Hristos când a ieşit din mormânt.

De râs te-ai făcut tu singur prin greşelile din text. Orice copil ce a făcut "măcar 8 clase" ştie că după normele actuale ale limbii române nu se scrie "sânt" (ori ai vrut să fie "şanţ"?), ci "sunt". Ori în cel mai rău caz, dacă eşti de modă veche, scrie "sînt".

Aici:

Dar nu te mai lega de mesajele ce nu-ţi sunt adresate personal, că vezi bine nu le înţelegi. Era un răspuns dat întrebării lui Lucian008.

Credeau doar ce zice Scriptura, respectiv ce se citea din Scriptură în sinagogi (în cazul analfabeţilor) cu privire la starea omului în moarte. În consecinţă, evreii nu aveau parastase, pomeni pentru cei morţi, lumânări pe morminte, dezgroparea şi spălarea oaselor la nu ştiu ce perioade, dezgroparea şi puparea "moaştelor" de sfinţi, etc. Adică păgânismele întâlnite astăzi în practica creştinilor nominali.

După venirea lui Hristos s-a schimbat cumva regula? Oamenii sunt înviaţi înainte de ziua de apoi? Găsiţi aşa ceva scris în Biblie? Dacă da, va trebuie să daţi o dovadă (sau două) în acest sens!

Pentru că aşa spune Hristos:


Nu acesta e argumentul suprem pentru un creştin? Are Filon şi Platon o autoritate mai mare decât Hristos!?

După Scriptură mai cunoaşteţi o altfel de înviere decât cea "fizică"? Vă rog nu-mi veniţi cu exemple de "înviere" metaforică (gen Luc. 15,24.32), ci cu exemple de înviere reală, concretă, pipăibilă (cum a experimentat-o Toma)!

Domnule, aceea nu e "viaţa viitoare", ci "moartea viitoare" (moartea a II-a)! Misiunea lui Hristos nu a fost aceea de a duce "vestea cea rea a Evagheliei"- contradicţie de termeni la fel de nefericită ca şi "morţii vii" ai dogmaticii ortodoxe. În faţa mulţimilor însetate de mântuire, Hristos le zugrăvea frumuseţea Cerului, puritatea oamenilor mântuiţi din această lume şi locuirea lor împreună cu Dumnezeu. Nu scenele terifiante ale caznelor cu draci încornoraţi şi încopitaţi de pe pereţii Voroneţului!

Aţi explicat, nu zic nu... la explicaţii savante vă pricepeţi... la un singur lucru n-aţi răspuns şi probabil n-o să răspundeţi (căci nu există răspuns) în vecii vecilor:

Sunt dovezi cu privire la analogia pe care o face Biblia între moarte şi somn. Nu e "niciuna", ci sunt multe! Eu am dat doar câteva exemple din VT. mai sunt altele în NT făcute (analogiile) de Hristos şi de apostoli.

Sunt exemple din Eclesiastul, Iov, Psalmi şi Isaia. Nu vă faceţi că nu le vedeţi!

Vă spun eu ce planuri... de fapt vă spune propria Biblie Ortodoxă:


Astfel arată "morţii cei vii": nişte "vii" fără gânduri (dacă vă puteţi imagina astfel de vii). Adică starea conştientă încetează la moarte. Biblia nu acordă niciun sprijin dogmei ortodoxe a unei stări conştiente între moarte şi înviere şi respinge hotărât o astfel de învăţătură!

Asta întreb şi eu... poate ne explicaţi dvs. cum poate un mort fără gură şi fără gânduri să laude pe Dumnezeu?! Îl lăudăm noi viii pe Dumnezeu, darămite "sufletele" morţilor ar trebui s-o facă! Că doar i-a scăpat Dumnezeu de necazurile şi greutăţile acestui pământ... Vreţi să spuneţi că sunt mai ingraţi decât ateii? Nţ... nţ...:33:

Nu domnule, cei morţi dorm inconştienţi în mormintele lor şi nu laudă pe nimeni!


Nu vă mai osteniţi să-mi replicaţi că e normal ca-n Iad să nu se cânte laude la adresa Domnului. Nu e vorba de "Iad" în sensul de Infern, de locul în care sunt torturate "sufletele" morţilor, ci e vorba de locuinţa morţilor, sau cum plastic spune originalul ebraic al acestui psalm cei ce se pogoară în [דוּמָה] tăcere...

Auzi domnule ce mai zice Biblia dumitale:


Folosesc argumentul aşa cum îl exprimă antitetic înţeleptul Solomon:


Ştiţi ce mă intrigă pe mine? Acest argument "ţine" la un copil de 5 ani căruia i s-a explicat că nenea a murit, el nemaivorbind cu vecinul pus pe năsălie. Pe când ortodoxul pe care-l considerăm matur şi integru în gândire, deşi Biblia lui Ortodoxă îi spune clar (vezi versetele de mai sus), continuă să facă temenele în faţa icoanei sfântului X, adresându-i rugi de mijlocire!

Deci inca o data te intreb.Sa zicem ca nu esti de rea credinta.Asta intelegi tu din pasajul ala ?

Daca asta intelegi tu inseamna ca ai facut scoala degeaba.Daca ai facut vreun pic de scoala.
Acolo spune clar le-a predicat duhurilor care odinioara nu ascultasera. Asta e ce scrie .
Tu stii ce inseamna sa predici cuiva care odinioara nu te-a ascultat ?

De ce ceri "dovezi" daca nu poti pricepe clar romaneste ? Daca nu esti roman nu ai nici o scuza.Ai avea una daca nu ai fi fost la scoala dar in cazul asta nu incerca sa-i inveti pe altii.Pune mana pe carte si invata romaneste.

Domnule Lucian, încerc să vă lămuresc... Nu să vă conving, căci conform prejudecăţii mele (am şi eu prejudecăţi) sunteţi iremediabil pierdut. Pierdut nu în sensul pierderii mântuirii, ci iremediabil pierdut în meandrele concretului unei dogme deplorabil de străină Bibliei!

Deci vreau să vă lămuresc că în primul rând nu m-am referit la Lazăr din Betania în acea frază, dar asta nici nu mai are importanţă... Lucrul cel mai important, care pentru dumneavoastră observ este indiferent: eu fac o distincţie clară între suflet şi suflarea de viaţă, iar această distincţie o realizează şi Scriptura. Nu mai revin asupra subiectului, s-a discutat destul.

Pentru a nu-mi reproşa iar evitarea unui răspuns: pot fi de acord că momentul învierii a fost când Iisus S-a rugat Tatălui, iar Acesta a realizat minunea învierii, iar când Domnul l-a strigat pe Lazăr să iasă afară din mormânt, prietenul Lui era deja înviat... deşi diferenţa între cele două evenimente e doar de câteva secunde...









Recunoaşteţi acum în vocea puternică a Arhanghelului pe Hristos care învie morţii? Nu vă precipitaţi a-mi replica că Arhanghelul nu-i Hristos. Un înger nu poate învia 1.000.000.000 (să zicem aproximativ) de morţi! Aşteptaţi liniştit cireaşa de pe tort...

Acelaşi "megafon" se aude pe cruce şi morţii înviază:

50. Iar Iisus, strigând iarăşi cu glas mare, Şi-a dat duhul.
51. Şi iată, catapeteasma templului s-a sfâşiat în două de sus până jos, şi pământul s-a cutremurat şi pietrele s-au despicat;
52. Mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor adormiţi s-au sculat.
53. Şi ieşind din morminte, după învierea Lui, au intrat în cetatea sfântă şi s-au arătat multora. (Matei 27 - versiunea Sinodală)

Şi acum, cu voia dumneavoastră (ba chiar şi fără ea), cireaşa de pe tort:




Mie îmi ajută căci e conform cu realitatea, dumneavoastră probabil trăiţi într-o realitate paralelă, ori în cel mai fericit caz într-una secantă. Atât modelul trup + duh = suflet viu (vezi Gen.2,7) cât şi exemplul scânduri + cuie = ladă (vezi atelierul de tâmplărie) sunt conforme realităţii. Ba aş zice că ne putem încrede mai mult în Cuvântul lui Dumnezeu decât în propriii noştri ochi de tâmplari amatori. Spuneţi că nu-i aşa!

Conform analogiei, tocmai aţi sugerat că cuiele sunt în acelaşi timp şi lada, iar cuiele nu se înţelege clar dacă sunt depozitate în buzunar ori merg deja în cele două locaţii - tipic pentru filosofia Babilonului! Ducând spre absurd elementele analogiei (aşa cum mi s-a mai demonstrat în cazul pildei bogatului) se pare că nu aveţi doar cele două buzunare pentru depozitat cuie, ci mai aveţi unul la piept ("Sânul lui Avraam") şi unul -să iertaţi- la... fundul (talpa) Iadului. Nu duc mai departe paralela şi cu fratele dumneavoastră catolicul cu buzunarul Purgatoriului, sunteţi oricum destul de limitat în mişcări: atenţie să nu vă împungă cuiele!

Revenind la lucruri mai serioase, trebuie să acceptaţi modelul scripturistic:


adică:


Sufletul viu, fiinţa vie, omul viu este o rezultantă, nu o componentă antropologică. Acest suflet [נֶפֶשׁ] nephesh din originalul ebraic are şi sensul de fiinţă vie, om viu. Comparaţi cu originalul versetele din Facerea 12,5; 36,6; Levitic 4,2 şi alte zeci si zeci de versete ale V.T. Faceţi acelaşi lucru şi cu corespondentul grecesc al sufletului [ψυχη] (numărul textelor va fi mult mai mare) şi vă veţi convinge că termenul nu se referă la vreo entitate ce poate trăi idependent de trup după moartea omului.

Suflarea de viaţă (cuiele) la "dezasamblarea omului" (moartea) ia drumul de unde a venit, adică la Cel care a dat-o:


V-am dat versiunea I.P.S. Bartolomeu Anania, căci versiunea oficială Sinodala e pocită rău la acest verset. Va vedea traducătorul cum se va descurca la Dreapta Judecată cu pocitania dumnealui.

Această "piesă" de la "dezasamblare" - [רוּחַ] ruach (Ecl.12,7), este una şi aceeaşi cu cea de la "asamblare" (Facerea 2,7) - suflarea de viaţă.

Pentru Dumnezeu nu sunt valabile propoziţiile "nu există", "nu ştiu unde l-am pus", "nu ştiu ce s-a ales de el", "nu ştiu cum să-l mai asamblez la loc".

Chiar şi în moarte, creştinul aparţine lui Hristos, deoarece atunci când moare, el adoarme „în Iisus” (1Tes. 4:14; Apoc. 14:13). la înviere „vor învia cei morţi în Hristos” şi, în felul acesta, şi de atunci înainte „vor fi totdeauna cu Domnul” (1Tes. 4,16.17).

Chiar şi cei care resping pe Hristos nu pot să scape de răspunderea lor faţă de El, prin moarte, deoarece toţi morţii vor învia, fie că „vor învia pentru viaţă”, fie că „vor învia pentru judecată” (Ioan 5,29; Apoc. 20,12.13). În ziua aceea „fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu” cum zice câteva versete mai jos (Rom. 14,12).

În Sheol/Hades, adică în locuinţa morţilor, în groapă nu sunt suflete sau spirite. Apoi nu înţeleg de ce ai pus paranteza aceea, sufletul nefiind totuna cu spiritul (duhul, suflarea de viaţă). Eşti confuz, blocat într-o dogmă confuză. Vezi postarea de mai sus.

Te-a luat pentru moment valul elocinţei şi ai uitat că mandatul lui Băsescu e temporar şi nu etern cum se îngrozeşte opoziţia.

Stiti care e problema ca BO se poate "acoperii" cu Sf Traditie cum spuneti dvs. Dar dvs trebuie sa aveti atrgumente scripturistice concrete. Care sunt acestea din care reiese nimicirea sufeletelor pacatosilor si faptul ca sufletul este trup+suflare de viata. Dar exemple din care sa reiasa clar acest lucru nu baliverne de genul ca pier planurile celor morti sau ca cei vii stiu ca vor muri. Exemple de genul celui pe care eu vi l-am dat epntru nemurirea sufletului si pe care l-ati respins ca este dintr- carte necanonica. Sa scrie clar: Suflarul este trup plus suflare de viata si Sufletele vor fi distruse sau nimicite de dumnezeu, sau isi vor inceta existenta si nu vor mai exista.

"Căci atunci când vor învia din morţi, nici nu se mai însoară, nici nu se mai mărită, ci sunt ca îngerii în ceruri.
Iar despre morţi, că vor învia, n'aţi citit oare în cartea lui Moise, când i-a vorbit Dumnezeu din rug a, zicând: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob?
Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii. Prin urmare, mult rătăciţi voi!“
Deci Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacob si eu sunt Dumnezeul celor vii, nu inseamna ca ei sunt vii? Dar clar vii nu putea insemna vii cu trupul pentru stim ca erau deja morti?
"Şi fumul chinului lor se siue în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea cei ce se închină fiarei şi chipului ei şi oricine primeşte semnul numelui ei." Apocalipsa 14,11
Ce e inseamna asta?
"Şi diavolul, care-i amăgise, a fost aruncat în iezerul de foc şi de pucioasă, unde este şi fiara şi proorocul mincinos, şi vor fi chinuiţi acolo, zi şi noapte, în vecii vecilor."
Dar asta?

Ce argumente scripturistice sunt necesare pentru a evidentia despartirea sufletului de trup decat cea evidenta, omul mort nu mai are sufletul in trup? De aceea e mort. Stiu imi veti spune ca nu este vorba despre suflet, ci despre suflare de viata. Dar asta nu sta in picioare atat timp cat nu aveti un argument scripturistic al faptului ca sufletul are in componenta si trupul. Si daca sufletul nu are in componenta si trupul, el e doar constiinta vie a omului ce dainuie si dupa moarte. Si cum clar nu mai e in trup e vorba despre despartirea celor doua.

Prietene, sf. ap. Petru nu şi-a scris epistola în limba română, ci în greacă; iar în greaca koine construcţia lui frazeologică e puţin mai dificilă, totuşi e de remarcat faptul că anumiţi termeni sunt alăturaţi indicând că e vorba de acelaşi timp al evenimentelor:

... έκήρυξεν άπειθήσασίν ποτε ότε...

Predicarea la neascultătorii antedeluvieni s-a făcut în acele zile premergătoare potopului, nu în perioada când Hristos era în mormânt.

Ei bine, sunt român... deci am o scuză!:4:

Oooooooooooo. Nu va trageti singur presul. Folositi versete care argumenteaza despartirea sufletului de trup?

Eu am adus acele argumente "concrete", n-aţi fost dumneavoastră suficient de atent, ori n-aţi ajuns până acolo cu lecturarea postărilor mele...:4:

Dar mai bine nu mai pierdeţi vremea şi căutaţi degrabă versetele celea, că uite: a trecut şi anul şi tot nu le-aţi găsit!

cum Iisus e Dumnezeu? Nu mai este un inger si anume arhanghelul Mihail? Asta in viziunea voastra adventista. Doamne ajuta!

Nu e preşul meu... e temelia dumneavoastră de nisip pe care v-aţi clădit dogma nemuririi sufletului! Acolo scrie ruach/pneuma, nu nephesh/psiche, respectiv duh, nu suflet mai pe româneşte... citiţi atent!