Apropo, tu ne predici despre "să nu luam numele Domnului în deşert", dar dacă citeşti titlul topicului vezi tu eşti cel care a căzut în ceea ce recomanzi. Penibil, dai în penibil ucenice.

Deci desfiintarea bisericii greco-catolice de catre comunisti se numeste acum nevinovat "revenire"?

ERETICUL ARIE – BIRUIT LA NICEEA, DAR BIRUITOR ASTAZI?



""Cuviosul Iustin Popovici:

Arianismul nu a fost inmormantat inca; astazi el este mai la moda si mai raspandit decat oricand. E raspandit ca un adevarat suflet in trupul Europei contemporane.
Daca priviti la cultura Europei, in adancul ei veti gasi ascuns arianismul: toate se rezuma aici la om si numai la om, si chiar Dumnezeul-om Hristos a fost redus la cadrele unui om. Cu plamada arianismului s-a plamadit si filozofia Europei, stiinta ei si civilizatia ei si, in parte, si religia ei.Pretutindeni si in chip sistematic Hristos este pogorat la starea de simplu om; Dumnezeul-om este dezbracat continuu de ceea ce este in realitate; opera lui Arie se savarseste in mod continuu""
.....
""De unde atata arianism astazi? De acolo ca omul a devenit astazi masura tuturor lucrurilor, masura tuturor fiintelor si lucrurilor vazute si nevazute. Masurand dupa sine insusi toate, omul european respinge tot ceea ce este mai larg decat omul, mai mare decat omul, mai infinit decat omul.""
restul aici: http://www.razbointrucuvant.ro/2009/...decat-oricand/

nu, a fost o unire intre ortodocsi si greco-catolici dupa recuperearea Transilvaniei. citeste mai multe despre istoria bisericii ortodoxe din Transilvania, mai exact despre unitatie.

si minciuna-i vorba.
 

aline spune-i ucenicului direct:ma este vorba de hristosul vazduhului,sa nu o mai lungiti prea tare.de aceia sunt doi hristosi nu unul. in vremurile din urma spune scriptura ca vor venii hristosi mincinosi.........cine stie?..poate sunt mai multi,insa unul singur este Fiul lui Dumnezeu celui viu.A Lui sa fie lauda in veci.AMIN.

SCUZE M-AM TREZIT VORBIND CU MINE.

nu pot pentru ca sa spun decit:ai dreptate frate,ce ai zis apare ca o filozofie deja.omul potrivit la locul potrivit si in momentul potrivit.un raspuns de 5 stele.

Ce ar fi ca tu personal sa vii inaintea Domnului Iisus Hristos si sa ii spui despre mine?

Daca ai ceva de marturisit, sari putin peste duhovnic si vino singur inaintea Aceluia caruia eu personal dau socoteala.

Ia seama, eu socotesc ironia o atitudine necuviincioasa pentru un crestin, astfel ca ceea ce iti spun acum, spun sincer, din inima.

"Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit." (Iac.5:16)

draga ce as putea spune despre tine Domnului Hristos?. iti spun tie:te-ai strecurat printr-e ortodocsii, ce vor sa ramina pina la capat, asa precum spune:credinta si botezul lor.si poate uneori, devii, o piatra de poticnire, pentru cei ce nu sunt intemeiati in credinta dreptmaritorilor crestini.
din voia duhovnicului nu vreau sa ies,insa, se intimpla, doar atunci cind ispita ma biruieste,si cunosc nenumarate cazuri.eu nu te-am judecat[are cine]daca asa ai impresia.poate ti-am creat impresia unei ironii.daca vrei sa iti mai descretesti putin fruntea, si sa te bucuri de un nou inceput de saptamina,te invit cu respect,pe un forum de sectari,unde vei vedea doar lucruri placute ochiului tau,si vor ajunge direct la inima ta.aici se dezbat cu totul alte probleme,ce ii privesc doar pe fratii ortodocsi.sti problema aceia cu cele doua sfere ce se ciocnesc si se resping? cam asa stau lucrurile intre ortodocsi,si sectari.aici nu iti gasesti linistea si aleanul, cauza:te bagi unde nu iti e treaba,nu iti spun cu rautate, dar iti spun direct sa nu dam curs interpretarilor inutile.in rest Mila Domnului.

http://ortodoxia.md/despre-martorii-...am-cu-sectarii

Deci evenimentele din 1948 au constituit o uniune liber consimtita?

Sa privim lucrurile cu ochii deschisi:
Evenimentele din preajma anului 1700 ce au constituit pentru poporul de rand si cei care nu au acceptat religia impusa de imperiul austriac?

http://www.dosaresecrete.ro/cum-a-ap...imperiale-1173

""Apariţia bisericii greco-catolice din Transilvania se bazează pe minciunile Curţii Imperiale de la Viena şi trădarea clerului ortodox român. Instalaţi în noua provincie cucerită habsburgii au încercat fără succes să readucă catolicismul printre protestanţii majoritari în rândurile maghiarilor şi saşilor. Aproape imediat românii ortodocşi au devenit ţinta propagandei iezuite. Discriminarea la care erau supuşi românii în Transilvania – consideraţi din punct de vedere legal “toleraţi” şi “eretici” – le-a indicat habsburgilor calea de urmat: i-au momit pe înalţii ierarhi ortodocşi cu promisiunea că se vor bucura de un statut egal cu cel al maghiarilor şi saşilor.
http://dosaresecrete.ro/wp-content/u...sie-Anghel.jpg Atanasie Anghel, mitropolitul care a cedat presiunilor

O parte a clerului ortodox transilvan a preferat avantajele materiale pentru un compromis în materie de credinţă – nu fără o scurtă luptă. Însă pe austrieci i-a cuprins disperarea la 60 de ani de la crearea bisericii greco-catolice când au constatat în urma unui recensământ că majoritatea românilor nici nu vor să audă de unirea cu catolicii. La două generaţii de la presupusa unire în satele româneşti doar preoţii se declarau uniţi cu Biserica de la Roma – mai mult, aceiaşi preoţi preferaseră să nu spună nimic credincioşilor de pasul făcut de ei. Recensământul generalului von Buccow din 1761 a scos la iveală prăpastia dintre preoţi şi credincioşi dintre români. Ierarhii îşi trădaseră credincioşii în schimbul unor scutiri de taxe şi avantaje materiale şi au rămas multă vreme singuri. Austriecii au trecut la convertiri forţate – o măsură preferată de generalul von Buccow fiind demolarea mănăstirilor ortodoxe.

Falsul iezuiţilor
O primă tentativă de trecere a românilor la catolicism s-a desfăşurat în anul 1697 când mitropolitul ardelean Teofil ar fi fost convin de cardinalul Kollonich să accepte unirea cu Biserica Romei. Curtea Imperială de la Viena a publicat pe 14 aprilie 1698 un decret prin care preoţilor români care trec la catolicism li se recunosc privilegiile preoţilor catolici. Însă moartea lui Teofil a întrerupt acest proces. Noul mitropolit ardelean a fost ales Atanasie Anghel – hirotonit de Patriarhul Ierusalimului şi de mitropolitul Ţării Româneşti în 1698. Pe 7 octombrie 1698 un număr de 38 de protopopi români semnează un prim act de unire cu Biserica de la Roma: “ŞI aşa ne unim aceşti ce-s scrişi mai sus cum toată legea noastră, slujba besearicii şi carindariul, leturghia şi posturile şi darul nostru să stea pre loc, iară de n-ar sta pre loc aceale, nici aceste peceţi să n-aibă tărie asupra noastră”. În mod semnificativ mitropolitul Atanasie Anghel nu semnează acest prim act de unire. Versiunea latină a acestui act scrisă de iezuiţii austrieci diferă fundamental de actul semnat de protopopi susţinând că aceştia: “primesc, mărturisesc şi cred ceea ce primeşte, mărturiseşte şi crede Biserica Romană şi mai ales cele patru puncte în care ne-am deosebit până acum” (supremaţia papală, purcederea Sfântului Duh de la Fiul, împărtăşirea cu azimă, existenţa Purgatoriului n.red.). Mai mult, traducerea iezuiţilor nu conţinea rezerva protopopilor ortodocşi.
Drept răsplată pentru acest gest Leopold I de Habsburg a semnat pe 16 februarie 1699 prima diplomă leopoldină care prevedea că preoţii uniţi se vor bucura de aceleaşi privilegii cu preoţii catolici: nu vor putea fi trataţi ca iobagi, nu vor mai fi puşi la munci, nu vor fi supuşi unor taxe suplimentare şi nu vor putea fi mutaţi din parohiile lor. Însă această diplomă leopoldină nu a fost făcută publică, iar Dieta transilvană controlată de saşi şi de maghiari a refuzat să o pună în aplicare.
Actul uniatismului din 1698

Trădarea Mitropolitului
Succesul minim din cadrul negocierilor din anii 1698-1699, alături de faptul că mitropolitul Atanasie Anghel nu semnase actul de unire i-au făcut pe austrieci să creadă că opera lor nu era de natură să reziste. În plus o seamă de informaţii îi făceau pe habsburgi să se îndoiască de loialitatea lui Atanasie Anghel. De exemplu pe 15 iunie 1700 voievodul Constantin Brâncoveanu îi făcea cadou mitropolitului ardelean moşia de la Merişani, încercând să-l ţină de partea credinţei ortodoxe. Protopopul Avram îi informa pe iezuiţi că a citit o scrisoare a lui Atanasie Anghel către Constantin Brâncoveanu în care mitropolitul susţinea că nu este unit. Mai mult, în câteva momente de furie, Atanasie Anghel a strigat către protopopi “voi sunteţi uniţi, eu nu!”
Iezuiţii l-au convocat pe Anghel la Viena în ianuarie 1701 şi după mai multe luni de negocieri – care au inclus şi ameninţarea cu închisoarea pe viaţă – mitropolitul ardelean cedează şi este uns episcop greco-catolic pe 19 martie 1701. Curtea de la Viena îi acordă un salariu annual de 4.000 de florini şi îi înnobilează familia. În aceeaşi zi împăratul Leopold I semnează o a doua diplomă prin care privilegiile acordate preoţilor uniţi urmează să treacă şi asupra credincioşilor care vor trece la greco-catolici – privilegii care nu vor fi respectate de nobilimea transilvană, la fel ca privilegiile cuprinse în prima diplomă leopoldină.
Minciuna preoţilor
Preoţii care acceptaseră trecerea la greco-catolicii au preferat să nu-I informeze pe credincioşi de decizia lor. Însă mişcarea declanşată la mijlocul secolului al XVIII lea de călugărul Sofronide la Cioara avea să ridice ţăranii români împotriva uniatismului. Tulburările din Transilvania au silit Curtea Imperială să-l însărcineze în martie 1761 pe generalul Nicolae Adolf von Buccow cu restabilirea ordinii. Buccow avea misiunea să înăbuşe răscoala românilor, să cerceteze neînţelegerile religioase şi să întocmească o statistică a preoţilor şi credincioşilor ortodocşi şi uniţi.
Îndată după sosirea lui Buccow în Transilvania , prin proclamaţia din 9 aprilie 1761 a dispus să se facă două „conscripţii” (recensăminte ) detaliate, una de către organele administrative, alta de către protopopii uniţi, dar independente una de alta, care să cuprindă date privitoare la numărul preoţilor şi credincioşilor, al bisericilor, sesiilor şi caselor parohiale, atât pentru ortodocşi cât şi pentru uniţi. Datele primite au fost apoi prelucrate de o comisie formată din Buccow şi doi consilieri de la Tezaurariatul ţării: baronii L.B. Möringer şi Fr.I. Dietrich. Din conscripţia lui Buccow rezultă o categorică superioritate numerică a credincioşilor ortodocşi. Asfel, în exemplarul oficial apar 2.250 de preoţi uniţi cu 25.223 familii, 1.365 preoţi ortodocşi cu 128.635 familii, 515 biserici unite şi 1.362 biserici ortodoxe – aceste cifre vorbind de la sine despre insuccesul uniatismului.

Răspunsurile românilor
Ancheta ordonată de generalul Buccow în districtul Bistriţei a scos la iveală faptul că aproape nici un român din această regiune nu dorea să treacă la greco-catolici – şi asta la 60 de ani de la realizarea unirii. Dosarele acestei anchete cuprind mărturiile clare ale bistriţenilor.
Năsăud: Biserica a fost clădită în urmă cu mai bine de 300 ani de străbunii sătenilor, care pe atunci erau neuniţi. Până la rebeliunea din anul 1760, sătenii n-au ştiut de nici o unire. Prin luna martie, biserica a fost întâia oară închisă, timp de două săptămâni. După ce protopopul i-a ameninţat pe săteni că vor fi grav pedepsiţi şi spânzuraţi, de spaimă ei au deschis biserica şi au cercetat-o până la Florii, când iarăşi au închis-o şi a rămas aşa. Uniţi s-au declarat doar: Teodor a Crăuţoaii, Vasile a Nacului, Ursul Popenilor, Vasile a Nechiti, Toader Putilian, Mihăilă Vârtic, preoţii Tănase, Dumitru, Maftei şi Arsente.
Telciu, etc"""cititi pe site mai departe

Si, ca sa nu fiu acuzata ca am ceva sau as fi impotriva greco-catolicilor, spun urmatoarele: mama mea, femeie simpla- botezata in biserica satului, care atunci era greco-catolica- atunci cand, afland despre existenta candva a bisericii greco- catolice la noi, am intrebat-o "noi ce suntem? si unde a disparut? si apoi iar a aparut aceasta biserica?"", mi-a raspuns: apoi, aici intai au fost ortodocsii, apoi greco-catolicii, apoi iar ortodocsii, dar noi am ramas tot la fel........ Daca veti cauta pe site printre postarile mele mai vechi, veti mai gasi aceste cuvinte.

Perfect, si ce treaba au evenimentele din 1700 cu cele din 1948? Greco-catolicii din 1948 nu au nici o vina pentru cele intamplate in secolul XVIII, de ce sa fie persecutati?

Nu am spus nicaieri ca as fi de acord cu ceea ce s-a intamplat in 1948.
Banii, in primul caz si politica, in al doilea, au facut toate acele rele.
Sau amandoua in ambele cazuri.
Si in zilele noastre.
Vezi dezbinarile din Ardeal intre greco-catolici si ortodocsi privind retrocedarile, sustinute si alimentate de cei de sus (ierarhic).

Corect, inseamna atunci ca suntem de acord: desfiintarea bisericii greco-catolice in 1948 a fost un abuz al regimului comunist, nu o "unificare" pasnica si de comun acord.

Tot atat cat dezbinarea ortodocsilor ardeleni, demolarea bisericilor si manastirilor ortodoxe, uciderea ortodocsilor care au refuzat sa se uneasca cu Roma la 1700. (Nu se compara ca amploare, desi si o viata de om pierduta constituie un dezastru uman).
Cu mentiunea ca unii si-au amintit ca au fost ortodocsi inainte si fortati sa treaca la greco-catolicism candva si au actionat ca atare!

Adaug:""mi-a raspuns: apoi, aici intai au fost ortodocsii, apoi greco-catolicii, apoi iar ortodocsii, dar noi am ramas tot la fel.."" multi dintre oamenii de rand au ramas ce-au fost, indiferent de pozitia clericilor!
Ei si-au pastrat credinta stramoseasca in suflete, mergeau la biserica, chiar daca acolo se zicea ""Spiritul Sfant"" si nu ""Duhul Sfant"" dar in profunzimea lor au ramas la fel!
Credinta, simpla, profunda, sadita in fiinta lor din neam, care trecea de barierele politice, lingvistice, dogmatice, etc sau de razboaiele/tradarile/unirile/revenirile ""clericale"". Aceia erau cu ""politicile"" lor, oamenii cu credinta lor, fiecare cu ale sale.

Atrocitatile pe care le mentionati nu au fost comise de greco-catolicii in viata in 1948. Desfiintarea bisericii greco-catolice in 1948 nu poate fi in nici un fel justificata/scuzata prin actiuni ale Austriei impotriva unor ortodocsi in secolul XVIII, indiferent de cat de violente au fost acestea.
Sunt doua evenimente istorice perfect distincte si despartite de 200 de ani.

Basca vorbim, basca ne-ntelegem. Am scris degeaba http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=733 ati inteles ce-ati vrut...

In regula, poate nu inteleg eu cum trebuie ce vreti sa spuneti.
Din punctul meu de vedere, in cadrul discutiei despre ceea ce s-a intamplat bisericii greco-catolice in 1948, este lipsita de orice sens evocarea unor evenimente din secolul XVIII. E ca si cum eu m-as apuca azi sa iau la bataie un rus si in cadrul anchetei sa vorbesc despre anexarea Basarabiei din 1812.

Pai cam asa ceva...
Totul e sa fim obiectivi si realisti. Sa iertam-macar atat cat ne sta in putinta-, insa sa nu uitam, sa privim cu luare aminte, ca sa nu se repete ceea ce a fost rau.

Ți se pare cumva că după '48 ortodocșii au fost cumva ținuți în puf de comuniști?

Desigur. Biserica Ortodoxă din Ardeal, în frunte cu episcopul ei legitim, cu aprobarea întregului Capitlu şi întărirea protopopilor şi preoţilor reuniţi în Sinodul de la Alba Iulia, a cerut unirea cu Biserica Romei. Actul unirii, datat 7 octombrie 1968, a fost semnat de episcopul român Atanasie Anghel, de 38 de preoţi şi de 2270 de preoţi.

Unirea nu a fost văzută cu ochi buni de Dieta Transilvaniei, dominată de protestanţi, precum şi de ortodocşi, duşmanii românităţii dintotdeauna, alarmaţi de slujbele în română. Iată ce scria patriarhul Ierusalimului, Dositei, lui Atanasie Anghel, chiar cu prilejul hirotonirii lui întru episcopat, de către Mitropolitul Teodosie:
"Trebuie, arhieria Ta, slujba bisericei, adecă Octoihul, Mineele și alte cărți, ce se cântă duminicile și sărbătorile și slujba de toate zilele să te nevoiești cu deadânsul să se citească toate pre limba slovinească sau elinească, iară nu românească sau într-alt chip."

Imediat după Unire, catolicii români încep, aşadar, a fi persecutaţi. În aceste condiţii, unii îşi pun problema recăderii în schismă. Atunci, în septembrie 1700, tot la Alba Iulia, străveche vatră de românism şi latinitate transilvană, are loc un al doilea Sinod, la care, de astă dată, participă şi credincioşi, reprezentaţi de câte 3 delegaţi de fiecare sat. Noul Sinod a întărit cele hotărâte de Sinodul de dinainte cu doi ani, arătând tuturor voinţa românilor. Chemat la Viena să dea explicaţii, arhiepiscopul Atanasie Anghel se menţine pe poziţii. În ciuda oricărei presiuni, românii nu renunţă la unire. Târziu, după câteva decenii, ortodocşii încep o contraofensivă şi, prin elemente fără nicio legătură cu neamul românesc, reuşesc să rupă, mai întâi, câteva parohii, apoi, cu timpul, să impună un episcop, de regulă sârb. Numai foarte târziu, în anul 1948, au reuşit ortodocşii, sprijiniţi tot de slavi, de astădată ruşi din armata de ocupaţie, să pună cu botul pe labe voinţa românilor: în luna octombrie a acelui an, Biserica Greco-Catolică este desfiinţată. Toţi cei 6 episcopi ai ei refuză să intre în schismă şi preferă închisoarea şi moartea. Sunt numiţi, clandestin, alţi 6 episcopi în locul lor, care au fix soarta primilor. Biserica va subzista, totuşi, în clandestinitate, print-un foarte mic număr de preoţi şi credincioşi, o anumită relaxare existând începând cu anii 70, când Securitatea mai închidea ochii aflând de Liturghii făcute prin apartamente de bloc. Ieşirea la lumină a început odată cu 1990. Astăzi, Biserica este în faza de a-şi recupera credincioşii şi lăcaşurile. Merge greu, dar nici Roma nu s-a construit în 3 zile.

OVIDIU ba erau pline puscariile comuniste de preoti,ce sfinteau piinea si faceau spovedanii.doar bine stii parintele Arsenie Boca a facut manastire din puscarie, dupa cum zicea un gardian ce isi facea treaba pe acolo.

Ortodocsii= dusmanii romanitatii dintotdeauna??? (ati vrut sa spuneti romanitații sau românității?)
ortodocsii= alarmati de slujbele in romana??? (aici nu mai este nici un dubiu, ca altfel ati fi spus latina)

prea de tot domnule!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Poate ungurii si austriecii, care au instalat greco-catolicismul, erau prietenii românității!!!????

Pe care pozitii? Pe acea de a nu renunta la ortodoxie!

Falsul iezuiţilor
O primă tentativă de trecere a românilor la catolicism s-a desfăşurat în anul 1697 când mitropolitul ardelean Teofil ar fi fost convin de cardinalul Kollonich să accepte unirea cu Biserica Romei. Curtea Imperială de la Viena a publicat pe 14 aprilie 1698 un decret prin care preoţilor români care trec la catolicism li se recunosc privilegiile preoţilor catolici. Însă moartea lui Teofil a întrerupt acest proces. Noul mitropolit ardelean a fost ales Atanasie Anghel – hirotonit de Patriarhul Ierusalimului şi de mitropolitul Ţării Româneşti în 1698. Pe 7 octombrie 1698 un număr de 38 de protopopi români semnează un prim act de unire cu Biserica de la Roma: “ŞI aşa ne unim aceşti ce-s scrişi mai sus cum toată legea noastră, slujba besearicii şi carindariul, leturghia şi posturile şi darul nostru să stea pre loc, iară de n-ar sta pre loc aceale, nici aceste peceţi să n-aibă tărie asupra noastră”. În mod semnificativ mitropolitul Atanasie Anghel nu semnează acest prim act de unire. Versiunea latină a acestui act scrisă de iezuiţii austrieci diferă fundamental de actul semnat de protopopi susţinând că aceştia: “primesc, mărturisesc şi cred ceea ce primeşte, mărturiseşte şi crede Biserica Romană şi mai ales cele patru puncte în care ne-am deosebit până acum” (supremaţia papală, purcederea Sfântului Duh de la Fiul, împărtăşirea cu azimă, existenţa Purgatoriului n.red.). Mai mult, traducerea iezuiţilor nu conţinea rezerva protopopilor ortodocşi.

***
Tari trebuie sa fi fost romanii la 1700 ca sa domine intr-o Dieta formata preponderent din unguri si sasi!!!!

Iata si pretul tradarii:

""Drept răsplată pentru acest gest Leopold I de Habsburg a semnat pe 16 februarie 1699 prima diplomă leopoldină care prevedea că preoţii uniţi se vor bucura de aceleaşi privilegii cu preoţii catolici: nu vor putea fi trataţi ca iobagi, nu vor mai fi puşi la munci, nu vor fi supuşi unor taxe suplimentare şi nu vor putea fi mutaţi din parohiile lor. Însă această diplomă leopoldină nu a fost făcută publică, iar Dieta transilvană controlată de saşi şi de maghiari a refuzat să o pună în aplicare.""

Cum? la 1700? Din ce directie priviti? Mergeti putin prin Bistrita, si nu numai, si priviti de acolo!
Cine-i oprimau pe romani ca sa renunte la unire (!!!!, suntem cam pe la 1700, oare nu ca sa renunte la ortodoxie?) atunci cand Arh Atanasie era la Viena?

Comparativ cu greco-catolicii, da.

domnule mihnea dumneata cred ca faci glume cu ardelenii.
vennind cu variante papistase,las-o mai usor domnule ca nu tii conferinte la gradinita.

Cu parere de rau spun: se vede treaba ca dansul are o istorie personala.......

Dar de ce ?

Cărţile în limba română sunt primite cu rezervă atât de credincioşi cât şi de preoţi, temători ca ele să nu cuprindă erezii. Se ştia că numai cărţile luterane şi calvine se tipăreau româneşte, pentru propagandă şi, conform tradiţiei împământenite, cărţile dreptei credinţe ortodoxe nu puteau fi tipărite decât în limba slavă.

Ghiciti din ce sursa provine informatia de mai sus, catolica sau ortodoxa ?

Totusi, in cursul pastoririi lui Andrei Saguna (1845-1873), au revenit la Ortodoxie mai multe parohii unite din toata Transilvania, desi aproape in toate cazurile autoritatile de stat au incercat sa le impiedice, fapt mentionat de Saguna insusi in memoriile sale. In primul deceniu al secolului nostru se inregistreaza revenirea la Ortodoxie a unor parohii din Maramures.
In 1912, cand s-a infiintat Episcopia greco-catolica maghiara de la Hajdudorog in Ungaria, cu credinciosi romani si ruteni, urmarindu-se
maghiarizarea acestora, au avut loc mai multe adunari de protest ale romanilor uniti. La adunarea de la Alba Iulia din 16 mai 1912, insusi avocatul Mitropoliei din Blaj, Iuliu Maniu, a declarat ca “rup pecetile” unirii cu Roma, in cazul cand se confirma incercarile de deznationalizare a romanilor. Un moment favorabil pentru refacerea unitatii bisericesti la constituit anul 1918. Refacerea unitatii trebuia sa fie urmata si de cea bisericeasca. Din nefericire, propunerea facuta atunci vicarului Vasile Suciu de la Blaj – ales mitropolit, dar inca neconfirmat – de a deveni mitropolit al tuturor romanilor transilvaneni (scaunul de la Sibiu fiind vacant), n-a fost acceptata. S-au facut, in schimb, numeroase propuneri de refacere a unitatii bisericesti, in presa vremii. De pilda, la 21 martie 1931 ziarul “Unirea” de la Blaj propunea ierarhilor si teologilor ortodocsi si uniti sa se intruneasca intr-un congres si sa discute problema unificarii bisericesti. A raspuns episcopul Nicolae Ivan de la Cluj, declarandu-se de acord cu convocarea unui “sobor” al tuturor ierarhilor romani din Ardeal si cu reinfiintarea vechii Mitropolii de la Alba Iulia, cu 10 eparhii sufragane.

Parohii unite in totalitatea lor, in frunte cu preotii lor, s-au intors “acasa”, in Maramures, in partile Bihorului si Clujului, in Arhiepiscopia Blajului. Notam, intre acestea, parohiile Ucea de Sus si Dragus, in partile Fagarasului, Cheile Cibului, Poiana si Bucuresci in judetul Hunedoara, Hamba si Metis in judetul Sibiu, Bagaciu si Valea Lunga pe Tarnave, Remeti, Virismort (azi Tisa), Sarasau, Valea Stejarului, Feresti etc. in Maramures, Cherelus, Nadas, Bodesti in judetul Arad, Ohaba Lunga in Banat si altele. Intre preotii reveniti notam doar pe Dr. Stefan Pop din Izvin in Banat, un apreciat istoric,devenit profesor la Academia teologica din Caransebes si pe Dr. Ioan Pasca, profesor la Academia teologica unita din Gherla, numit apoi la cea ortodoxa din Cluj, unde a functionat peste doua decenii. Treceri individuale s-au semnalat in numeroase alte parohii din Transilvania, Banat, Crisana si
Maramures.

O incercare “oficiala” de refacere a unitatii bisericesti a avut loc in anul 1939. La chemarea-manifest semnata de mitropolitii Nicolae Balan de la Sibiu si Alexandru Nicolaescu de la Blaj (cu data de 18 februarie 1939), a avut loc o mare adunare national-bisericeasca la Alba Iulia, in ziua de 27
februarie 1939, la care au participat aproximativ 50.000 de romani. Au luat cuvantul cei doi mitropoliti, profesorul universitar Onisifor Ghibu de la Cluj si alti reprezentanti ai vietii culturale si bisericesti, toti cerand realizarea cat mai grabnica a unitatii de credinta a romanilor transilvaneni. La receptia care a avut loc dupa adunare, in sala Unirii, s-a redactat un act, care rezuma cele discutate, cu propuneri concrete, in vederea realizarii acelei mult dorite unitati. Actul a fost semnat de ierarhii celor doua Biserici, de reprezentantii autoritatilor, de diferiti preoti si carturari mireni. Din pacate, cele discutate la Alba Iulia, la 27 februarie 1939, in care clerul si credinciosii si-au pus mari sperante, nu s-au putut transpune in fapta, pentru ca in curand a izbucnit cel de al doilea razboi mondial.

Revenirea din 1948

Unitatea de credinta a romanilor transilvaneni s-a ralizat la scurt timp dupa incheierea celui de al doilea razboi mondial. Pentru ca actul respectiv s-a
incheiat in regimul comunist, multi l-au prezentat drept opera autoritatilor de atunci. Se afirma in multe articole aparute in presa de azi ca insusi
patriarhul Alexei al Moscovei ar fi dat dispozitii in acest sens patriarhului Nicodim al Romaniei (+1948). Suntem in fata unor simple fabulatii, pentru ca Patriarhia Moscovei – chiar in conditiile de atunci – nu s-a amestecat niciodata in problemele interne ale Bisericii Ortodoxe romanesti, aceasta
pastrandu-si deplina autocefalie si autonomie.

Din cele expuse mai sus, rezulta ca la data respectiva erau pregatite conditiile pentru o asemenea reunificare, prin multele propuneri care s-au
facut pana atunci si chiar si prin revenirile locale, pe care le-am mentionat mai sus. In afara de aceasta, la 18 iulie 1948, prin Decretul nr. 151/1948, Statul roman a denuntat Concordatul incheiat la 10 mai 1927 intre Romania si Sfantul Scaun. Trebuie precizat ca prin Concordatul respectiv (art. 2) Biserica greco-catolica sau unita din Transilvania – considerata ca autonoma in Constitutia Romaniei din 1923 – devenise un simplu “rit” al Bisericii Catolice (alaturi de riturile latin si armean); din aceasta rezulta clar intentia de catolicizare a Bisericii romanesti unite. Denuntandu-se Concordatul, aceasta Biserica inceta sa mai constituie un rit la Bisericii romano-catolice, redevenind o Biserica romana autonoma.

Mai notam si faptul ca in prima jumatate a anului 1948 au fost adresate preotilor si credinciosilor uniti doua chemari in vederea realizarii unitatii de credinta. Prima era adresata de mitropolitul Nicolae Balan de la Sibiu (1920-1955), in cuvantarea rostita la Blaj, la sarbatorirea a 100 de ani de la Adunarea nationala de pe Campia Libertatii, iar a doua de catre patriarhul Justinian Marina (1948–1977), cu ocazia inscaunarii sale, la 6 iunie 1948. Tinand seama de redobandirea autonomiei prin denuntarea Concordatului si dand urmare celor doua apeluri, numerosi protopopi, preoti si credinciosi apartinand Bisericii romanesti unite au tinut mai multe consfatuiri in cursul lunilor iunieo-ctombrie 1948, in cadrul carora au hotarat sa revina la Biserica stramoseasca. Asa se face ca la 1 octombrie 1948, un numar de 36 protopopi si preoti uniti – in frunte cu protopopul Traian Belascu –delegati de 430 colegi ai lor, s-au intrunit la Cluj, hotarand revenirea la Biserica Ortodoxa, din care s-au desprins unii din stramosii lor, cu 250 de ani in urma. La 3 octombrie toti acesti 36 de preoti au fost primiti la Bucuresti de patriarhul Justinian si de ceilalti membri ai Sf. Sinod, aducandu-le la cunostinta hotararile luate la Cluj. Exemplul lor a fost urmat, in cursul aceleiasi luni si a celor urmatoare, de sute de alti preoti, care au indemnat si pe credinciosii lor sa revina la Biserica ortodoxa-mama. La 21
octombrie 1948 s-a intrunit o mare Adunare nationala bisericeasca in catedrala ortodoxa din Alba Iulia, in prezenta patriarhului Justinian si a celorlalti membri ai Sf. Sinod, prin care s-a consfintit actul reintregirii Bisericii Ortodoxe Romane. Biserica greco-catolica sau unita, prin revenirea, in cursul aceluiasi an 1948, a celor mai multi dintre clericii si credinciosii ei la Biserica Ortodoxa Romana, a fost practic desfiintata. Ierarhii Bisericii
romanesti unite, precum si o parte infima a clerului si credinciosilor – mai ales intelectuali – in pofida chemarilor staruitoare la unitate care le-au
fost adresate – au refuzat sa adere la Biserica Ortodoxa (episcopul Iuliu Hossu de la Cluj a excomunicat pe cei 36 de preoti prezenti la adunarea de la Cluj). Nerecunoscand valabilitatea denuntarii Concordatului si nesolicitand un cadru legal pentru desfasurarea activitatii lor, ei s-au considerat integrati in cadrul Bisericii romano-catolice maghiare din Transilvania. Ca urmare a revenirii majoritatii clerului si credinciosilor uniti la Ortodoxie, autoritatea de Stat a promulgat Decretul nr. 358, publicat in Monitorul Oficial nr. 281 din 2 decembrie 1948: Art. 1. “In urma revenirii comunitatilor locale (parohii) ale cultului greco-catolic la cultul ortodox roman si in conformitate cu art. 13 din Decretul nr. 177 din 1948, organizatiile centrale si statutare ale acestui cult, ca Mitropolia, Episcopiile, Capitlurile, ordinele, congregatiunile, protopopiatele, manastirile, fundatiunile, asociatiunile, cum si orice alte institutii si organizatiuni, sub orice denumire, inceteaza de a mai exista”. Art. 2 “Averea mobila si imobila apartinand organizatiunilor si institutiilor aratate la art.1 din prezentul Decret, cu exceptia expresa a averii fostelor parohii, revine statului roman, care le va lua imediat in primire”. Retinem ca art. 1 constata si nicidecum nu dispune desfiintarea cultului greco-catolic, asa cum incearca unii sa prezinta lucrarile. In legatura cu art. 2, retinem ca prin reintregirea din 1948, preotii si credinciosii reveniti la Ortodoxie s-au integrat cu totul in parohiile ortodoxe, aducand cu ei intregul patrimoniu al parohiilor lor (biserici, case parohiale, terenuri, etc.), acestea fiind proprietatea comunitatilor parohiale. Restul bunurilor au fost preluate de stat.

sursa: Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu: Pagini din istoria Bisericii romanesti,
Consideratii in legatura cu uniatia in Transilvania
alta sursa despre unitatia din Transilvania :
Preot Profesor DUMITRU STANILOAE UNIATISMUL DIN TRANSILVANIA INCERCARE DE DEZBINARE A POPORULUI ROMAN

Asta spuneam și eu că BO a fost prigonită de comuniști.

Conducătorii închisorii spueau: ”Trebuie să-l mutăm pe popa ăsta, că ne-a transformat închisoarea în mănăstire și ne iau aștia serviciul”
Aici am vorbit de aspectul acesta.

detii cumva o statistica in directia aceasta sau vorghesti gratuitati?.

Cati episcopi ortodocsi au murit in inchisoare ?

uite caci flavius zice altceva,lipsindu-i informatia vorgheste gratuit.

Asta era la 1570 si ceva. Coresi.
Suntem dupa 1700.
Dar sa afirmi ca ortodocsii erau dusmanii românității si a slujbelor in limba română!!!!! Cand in Ardeal romanii/ortodocsii erau majoritari! Chiar asa? Proprii lor dusmani?
Bine ca au venit austro-ungarii sa ne salveze de noi insine!!!!!:2:

Dacă erai ortodox nu mai susțineai acest punct de vedere. Tocami pentru că suntem subiectivi nu aș vrea să fac o comparație. Nu are sens să intrăm în dispute interminabile, noi oricum nu schimbăm cu nimic adevărul. Dumnezeu a văzut și știe mai bine. :1:

De ce statistici ai nevoie cata vreme bisericii greco-catolice i-a fost interzisa existenta? Tie ti-ar conveni ca de maine sa fii obligat sa devii adventist, de exemplu?

Românităţii. Cu â din a. Că au fost şi adversarii romAnităţii, adică a elementului latin, sunt absolut de acord.

Nu înţeleg ce anume vă miră ? Slujbele ortodoxe au fost ţinute în slavonă sau în greacă încă mult timp după 1700. Preoţii de ţară, care trecuseră prin seminarele patronate de vlădicii greci ai Fanarului precum gâsca prin apă, nu pricepeau o iotă din ce citeau. De aici, termenul, păstrat până azi, de "boscorodire", adică mimau slujba scoţând cuvinte neînţelese nici de ei, nici de alţii.

Elementele ungureşti, dedate schismei calvine, ca şi elementele sârbo-greceşti, dedate schismei cerulariene, nu prea au fost prietenii românităţii. Doar la "drăguţul de împărat", care îşi lua rolul de mediator în serios, a fost speranţa românilor: mai întâi cei din Şcoala Ardeleană, pe urmă Memorandiştii. Din păcate, până la Împăratul, era Dieta, unde maghiarii calvini aveau cuvânt greu.

Deci, iniţial românii catolici au fost persecutaţi de calvini. Persecuţia ortodoxă a venit pe urmă.


La ortodoxia credinţei, da. La data la care IPS Atanasie a fost la Viena, Unirea avusese loc.

[/quote]În mod semnificativ mitropolitul Atanasie Anghel nu semnează acest prim act de unire.
Desigur că l-a semnat, fiindcă altfel nu era valabil. Pentru Biserica Catolică, un act episcopal are pondere dacă e semnat de episcopul rânduit. Altfel, degeaba e semnat de zeci de protopi şi călugări, nu este valid.

[quote]Mai mult, traducerea iezuiţilor nu conţinea rezerva protopopilor ortodocşi.

Îmi face impresia că vorbiţi de pagina a doua a aceluiaşi act. De unde "traducerea iezuiţilor" ? Scrie undeva "traducere" ? Scrie undeva "Concordat cum originale" ? Este vreun iezuit care semnează, sau aţi citit prea mult din Dan Brown ?

Hehe, deci, "preţul trădării" iată că nu a fost ridicat.

Dar am tot spus: calvinii şi ortodocşii.

dupa cit ai fost de cianurat pe alt topic, cu tine nu mai fac corespondenta.punct,virgula,liniuta,a mare de tipar.

mie credinta nu mi-o poate schimba nimeni nici chear eu.
eu stiu ce sa intimplat si 'nainte si dupa :generalul bucow de i-am scris numele bine nu stiu, ca nu era neam cu mine, a tras cu tunurile in bisericile de piatra respectiv caramida si manastiri,incendiind bisericile din lemn[si americanii au ceva exemplare de lemn construite de ardeleni]
preotii ortodocsi fiind obligati sa ii duca in spate prin sat pe cei de tip papistas.plus multe crime ce s-au facut,pe care ardelenii de si poate le iarta, nu le uita[sa nu uiti darie]sti tu vorba ceia.

Deci recunosti sincer ca punctul tau de vedere nu depinde de dovezi, statistici sau documente, ci de religia pe care o practici. In acest caz, ceea ce sustii tu nu mai are decat statutul de propaganda, cu nimic superioara din punctul de vedere al obiectivitatii unor documente emise de propaganda PCR.

Asa este Alin !Ai spus asta la mesajul 777 , si iata ca nimic nu este intamplator . . .
Doamne ajuta !:1: