Tovarase Vasilescu, eu unul nu ma consider la o sedinta de partid si, ca urmare nu am sa-mi fac autocritica. Si, din pacate, timpul ma roaga sa nu-ti dau curs provocarilor de toata jena.

Totusi, o intrebare ma chinuie: la voi pe sectie cam cat mai costa un halat? (Cred ca a ajuns politica de partid la sambetisti sa scrie TOTI Numele Iisus cu doi de "i", asa, ca stil de propaganda).

Cuvantul lui Dumnezeu nu e tot una cu ce zice confesiunea ta, cu toate ca tuturor neoprotestantilor le place sa crezi asta.
Macar daca s-ar pune, dogmatic, de acord in toate privintele.

Inca o data: exista Biserica si exista secte.
Nicaieri in Sf. Scriptura nu se vorbeste de "confesiuni religioase".

De unde le mai scoti?

Deci vezi ca esti incoerent, da?

Sau tu in viata de apoi nici macar la nivelul lui Adam nu te vei plasa?

Oh da.
Dar sa nu uitam ca mai erau doua categorii f. preocupate cu studiul Scripturii.
Te las pe tine sa ghicesti care sunt alea.

Serios? Asa va pacaleste pe voi pastorul vizavi de credinta altora?
Asta de ce, ca sa va umflati in pene ca sunteti "dupa Scriptura" si sa nu va prindeti ca de fapt urmati traditia lui Luther & Co?

Te poti sminti cand o citesti cu fudulie ca esti om invatat si pricepi tot (sau cea mai mare parte) din ea fara greseala.

Unele invataturi da, dar cele pe care se bazeaza ideile de genul ca sunteti "confesiune crestina" nu exista in Scriptura.
Cred ca asta spune destule.

Automat?
Garantat?
Fara nici un efort personal?

Conditie necesara dar nu zice ca suficienta.

Pe iudei da, dar cum ramane cu neamurile? Ei nu aveau nici o treaba cu vreo Scriptura.
Si astia erau majoritatea.

Dar tu te poti raporta la bunul simt?

Cum dovedesti ca apartii de Biserica?
Doar ca frunzaresti Scriptura si ii dai niste interpretari pe placul tau?

Vezi ca stai greu cu priceprea?

Nu este singua invatatura pe care o poti deforma pentru a construi o secta.

Ai aceeasi boala ca amicul adventist mai nou disparut de buna voie de pe forum.

I se explica o chestie, i se arata ca judecata ii e falimentara (ce aplica la altii nu aplica si la el), bolboroseste ceva dar in principiu se face ca nu observa, o da cotita si zece postari mai incolo revine cu aceeasi obsesie.

Se pare ca e un narav tipic neoprotestant.

Si te pomenesti ca omul in nevoi esti tu?
Ce fel de nevoi ai?
Din cum vorbesti se pare ca ai doar certitudini.

Nu spune ca este conditie singulara si suficienta.

Inca o data: automat si garantat?
Si daca nu?

Ce tot vorbeşti acolo?
Ai citit ce s-a scris aici pe topic, până acum?

Sau vi şi arunci cu rebuturi ale satanei din protestantism?

Nu au folosit Sfinţii Apostoli obiecte de cult? Păi felonul ce-i, mânca-te-ar Raiul ? :) Ia spune ! Ce-i felonul ?

Ia uite aici:

II Timotei 4, 13: Când vei veni, adu-mi felonul pe care l-am lăsat în Troada, la Carp, precum şi cărţile, mai ales pergamentele.

Cu un singur verset se demontează ÎNTREG protestantismul, cu FALSA lor urmare a Apostolilor.

Ce-i felonul? De ce l-a folosit Pavel, când a slujit cu Carp la Troada? Şi a lujit şi cu cărţile şi pergamentele. Acolo erau scrise rugăciunile. Că altfel, nu le-ar fi cerut Pavel de prost, nu?

Nu? Hopaaa ! ;) Ai grijă frate, ca-i să mergi în iad, ţi-o spun cu durere şi iubire, dacă nu eşti în singura Biserică Creştină care mai există pe pământ: Ortodoxia, ai să sfârşeşti în iadul cel veşnic ! Ai grijă mare de tot !

Iar dacă stăruieşti în în întunericul şi nebunia satanei, vai ţie şi celor pe care îi urmezi. VAI în ziua judecăţii.

Da? Te încrezi în jertfa lui Hristos? Dar uite că Hristos te depărtează de la El, dacă nu eşti creştin cu adevărat, chiar dacă te încrezi în jertfa Lui:

Matei 7, 21-23:
21. Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.
22. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?
23. Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea.

Îţi dai seama ce înseamnă să faci minuni în numele Domnului Iisus şi totuşi să nu te mântuieşti ? Mă cuprind fiorii de fiecare dată când citesc acele rânduri.

Şi mai spune-mi că ne-am dovedit acuma că APOSTOLII foloseau cu adevărat obiecte de cult şi veşminte preoţeşti de slujire, spune-mi, de ce mai avem Vechiul Testament?

Dacă ne luăm după "cum făceau apostolii", ce treabă mai avem cu cele 10 porunci din Vechiul Testament? Şi dacă luăm cele 10 porunci, ce facem restul Vechiului Testament? Sau luăm doar ce ne place? :)

Nu, nu-i voie. :) Luăm BIBLIA ! Amin. Numai aşa ne mântuim. Apostolii, s-au ghidat şi eu după ceva, nu? Că pe timpul lor, nu exista Biblia ! Ghici după ce s-au ghidat! După două lucruri: după Sfânta Tradiţie a Noului Testament (adică transmis prin viu grai, de la unii la alţii) şi desigur, prin Vechiul Testament scris. Sfânta Tradiţie care exista înaintea Bibliei, a Noului Testament. Sfânta Tradiţie care a fixat şi practicile din Biserică, cu veşmintele preoţeşti, cu obiectele de cult şi cu Dumnezeu prezent în obiecte, cum ar fi toiagul lui Moise, a lui Aaron, în mantia lui Hristos, în umbra Apostolilor, în părul lui Samson, în Chivotul Legii ! DOVEDIT ! CU BIBLIA ! Nu pe ghicite ! Nu ! Cu Biblia !

Deci opreşte-te din hulit. Citeşte cu atenţie tot topicul, să vezi că tu NU eşti pe calea Apostolilor.
Şi nici nu vei fi niciodată, până nu devi ortodox.

Toţi protestanţii mint, frăţior drag. Sau mai la obiect şi mai exact spus, toţi cei care nu sunt creştini, toţi care nu sunt ortodocşi, mint. Şi vor minţi până la venirea lui Hristos la Judeţ, la Judecată. Când sfinţii vor judeca lumea, conform Bibliei.

Deci dacă nu vrei să-L întristezi pe Tatăl Ceresc, pune mâna şi CAUTĂ ! Caută Adevărul cu lacrimi în ochi, roagă-te şi strigă înăuntrul tău: Doamne, unde eşti? Ajută-mă să te găsesc. Aşa m-am rugat şi eu. Şi Hristos îţi va spune: Aici sunt, vino la Mine. Şi vei deveni ortodox. Adică creştin. Şi te vei mântui.

Foarte frumos ai scris :) Aşa da ! Amin.

Important este să luăm aminte la învăţăturile lui Hristos, foarte bine spui. Hristos, care este Cuvântul Tatălui ! Hristos care este prezent, dar nedescoperit, în Vechiul Testament, la Crearea lumii, apoi când a venit în trup, apoi când S-a înălţat la Ceruri, dar care ne-a spus, că:

Matei 28, 20: Învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.

Să păzim ce anume ne-a poruncit EL, HRISTOS? Uite ce:

II Tesaloniceni 3, 16: Fraţilor, vă poruncim în numele Domnului nostru Iisus Hristos, să vă feriţi de orice frate care umblă fără rânduială şi nu după predania pe care aţi primit-o de la noi.
I Corinteni 11, 2: Fraţilor, vă laud că în toate vă aduceţi aminte de mine şi ţineţi predaniile cum vi le-am dat.
II Tesaloniceni 2, 15: Deci, dar, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile pe care le-aţi învăţat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră. (poftim Sfânta Tradiţie, anume predaniile)

De ce să facem astfel? Păi uite de ce:

Luca 10, 16: Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă, şi cel ce se leapădă de voi se leapădă de Mine; iar cine se leapădă de Mine se leapădă de Cel ce M-a trimis pe Mine.
Luca 16, 31: Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morţi.

Poftim, trebuie să ascultăm de Moise şi de prooroci. Au avut ei Altar? Avut! Au avut veşminte preoţeşti? Avut! Avut Sfânt Altar de slujire? Avut! Au avut cădelniţă, tămâie, lumânări, catapeteasmă, iconostas, Chivot, toiag, table, năstrapă? Avut, avut! :) Şi multe altele, ce sunt azi, doar în Ortodoxie, nu? Culmea Ortodoxia asta... :) Tot ce are ea, e în Biblie !

Uite ce le spun la toţi protestanţii, şi toţi dinafara Ortodoxiei:

Ioan 8, 47: Cel care este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultaţi pentru că nu sunteţi de la Dumnezeu.
Ioan 9, 31: Şi noi ştim că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi; dar de este cineva cinstitor de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acesta îl ascultă.
Ioan 10, 27: Oile Mele ascultă de glasul Meu şi Eu le cunosc pe ele, şi ele vin după Mine.

Deci trebuie exact ca în ORTODOXIE, cu îmbrăcarea FELONULUI, la slujire, că dacă nu:

II Tesaloniceni 3, 14: Şi dacă vreunul nu ascultă de cuvântul nostru prin epistolă, pe acela să-l însemnaţi şi să nu mai aveţi cu el nici un amestec, ca să-i fie ruşine.

Iar ceilalţi, care nu sunt ortodocşi, nu sunt din Dumnezeu, uite:

I Ioan 4, 5: Aceia sunt din lume, de aceea grăiesc ca din lume şi lumea îi ascultă.
I Ioan 4, 6: Noi suntem din Dumnezeu; cine cunoaşte pe Dumnezeu ascultă de noi; cine nu este din Dumnezeu nu ascultă de noi. Din aceasta cunoaştem Duhul adevărului şi duhul rătăcirii.

Vasilescu, frate, ascultă ce spune Domnul:

Apocalipsa 1, 3: Fericit este cel ce citeşte şi cei ce ascultă cuvintele proorociei şi păstrează cele scrise în aceasta! Căci vremea este aproape.

Ascultă deci şi citind, vei găsi Adevărul ! Amin.

Oare?
Oare chiar ai tu grijă să nu fi amăgit?

Şi cum ai tu grijă să nu fi amăgit? Cu rugăciune? Şi hinduşii se roagă. La 33 de milioane de zei. Se mântuiesc? Nu... Ţie milă de ei? Ooo ! Că mi-aş da şi viaţa pentru măcar 3 hinduşi care să devină creştini. Ortodocşi mă refer.

Dar spui că te rogi la Hristos? Nu, frăţior, îţi garantez cu jurământ pe însăşi viaţa mea dacă trebuie, că tu nu te rogi la Hristos, ci te rogi la dracu. La hristos, cu h mic, adică dracu-hristos, hristos-demonul, ceartă-i Dumnezeu să-i certe ! Lor te rogi. Care au luat chip de înger de lumină şi aduc "duhu" peste penticostali, aduc predestinaţia peste calvinişti, etc...

Ţi-am mai spus că nu oricine îmi spune: "Doamne Doamne", intră în Împărăţia Cerurilor. Ci cel ce face voia Tatălui. Care-i voia Tatălui? Crezi sau nu, voia Tatălui e să fi ortodox. ORTODOX, înţelegi? Adică creştin fără erezie. Singurii creştini mai sunt ortodocşii. Restul erezii care mai de care mai colorate ! Şi mai însiropate cu arome, ca pe prăjituri, numai bune de mâncat, aşa dulci şi frumoase sunt ! Aranjate, parfumate, ca o "pocăită" ce merge joi seara la "adunare". Scumpa de ea, dacă ar ştii unde merge...

Dar Ortodoxia? E acră. E amară ! Ca pelinul şi oţetul ! E chin şi suferinţă. Metanii, post, tăierea voii, rugăciune cu orele, acatiste, paraclise, catisme, slujbe, Liturghie, haine negre, de doliu pentru omenirea tot mai depărtată de Hristos, tăierea voii, ascultarea de preot, de duhovnic, e Golgota, Ortodoxia, asta e, Golgota ! Că nu poţi să învii cu Hristos, dacă nu te răstigneşti cu Hristos ! Fuste lungi, nu până la genunchi, ca "pocăitele" de duminică, poate adesea cu lacrimi în ochi, femeile din Ortodoxie plâng. Plâng în hohote, când nu le vede nimeni mai ales, plâng de aspră şi amară suferinţă. Pentru că asta-i viaţa asta, numai plâns. Aduna-te per total, e prea puţin zâmbet, şi râset poate deloc. Hristos nu a râs. Dar spune că a plâns, în 3 locuri. Nu cu zâmbetul plin şi larg pe chipul lor, "pocăitele", care merg la "casa Domnului", de parcă casa Domnului nu e peste tot pământul şi nu întâmplător Biserica, unde preoţii şi creştinii slujesc Domnului, e doar în anumite locuri. Ortodoxia nu se machiază, e mama care plânge după oile pierdute, că ştie că nu are motive să se bucure, când diavolul seceră fără milă capete după capete, unu după altu. Ortodoxia nu se parfumează, că ştie că nu vrea să atragă, nu obligă, nu impune, nu manipulează, nu hipnotizează, nu! Ortodoxia e Hristos ! Tainica chemare la poarta inimii: deschide-mi, sunt Eu, Hristos! Asta-i Ortodoxia! Blândă, suavă, tăcută, gingaşă, atentă, zâmbitoare, strivită de iubirea pentru aproapele, şi plină de răni pe suflet şi lacrimi, pentru toţi. Cea mai iubitoare mamă din câte a existat vreodată şi vor exista, aşa e Ortodoxia ! Ce nume ! Ce bucurie a limbii să pronunţi acest cuvânt: Ortodoxia ! Ce mângâiere, ce odihnă ! Ce viaţă şi ce bucurie ! La pronunţarea numelui ortodox, parcă vezi miile de sfinţi, cum îţi zâmbesc tainic şi îţi spun, prin cuvintele Domnului: răbdare, răbdare cu putere şi har de la Domnul, căci "cel ce va răbda până în sfârşit, acela se va mântui." (Matei 10, 22) Amin.

Da, bine, dar vezi ia aminte, că sunt două tipuri de învieri: una spre slavă şi alta spre osândă. Că de înviat, vor învia toţi. Fie că vor sau nu vor. Zeci de miliarde de oameni, câţi au locuit pe pământ, câţi Dumnezeu le-a dat şansa de a redobândi starea primordială a lui Adam, mai ales de după Hristos, toţi vor învia. Iar iadul lor, va începe din momentul când vor învia. Îi va arde dragostea cea mare a lui Dumnezeu. Îi va arde, că nu erau obişnuiţi cu ea, nu au dorito, nu au plăcuto. Nu au iubit pe oamenii cei mici, de lângă ei, din viaţa aceasta, în care era Hristos, care căutau prin gunoaie, prin tomberoanele de pe stradă, o bucată de pâine, să-şi sature pântecele, ros de ulcer şi alte boli. Hristos care le întindea mâna prin cerşetorul de la uşa Bisericii. Acea iubire îi va arde, pentru că nu o cunosc şi nu pot trăi veşnic cu ea. Nu se pot umple de ea, pentru că de aici, de pe pământul căzut, nu au dorito, nu au plâns după ea, nu au dato şi altora, necondiţionat şi nepărtinitor, fără să aştepte nimic în schimb, doar pentru bucuria care o vede şi o simte, la cel care primeşte.

În Rai, nu mai citeşte nimeni. Cititul e aici, pe pământ, ca să-L descoperi pe Dumnezeu. Din Biblie, din scrierile Sfinţilor Părinţi. Dar în Împărăţia Cerurilor, nu mai citeşti. Crede-mă, nu mai ai nevoie. :) Când Îl vezi pe Dumnezeu, când stai cu El de vorbă, când respiri slava Lui, şi iubirea Lui, te poartă prin tot Universul şi mii de taine şi necunoscute ascunse şi mistere în toate galaxiile şi în toate milimetrele de pământ, pe care noi nu le cunoaştem şi nu le ştim, cu toată ştiinţa şi avansarea, atunci nu vei mai avea de citit. Râsetele de bucurie, de odihnă, de uimire, a trupului înviat, care, transfigurat, trece prin materie, ca Hristos, la ucenici, prin porţile casei încuiate, şi dialogurile cu miile de sfinţi, şi ooo, împreuna slăvire a Domnului Dumnezeu, din Psalmi, din Liturghiile care se slujesc încă de aici de pe pământ cu îngerii, dar care acolo, faţă către faţă cu toţi... ce fior... Imensitatea evenimentului, care nu se mai termină, bucuria "care nimeni, niciodată nu o va lua de la noi", cum spune Biblia, de a fi cu Hristos ! De a sluji Sfintei Treimi... Doamne ! Oare să mă laşi pe mine să îţi slujesc? Doamne, când eu nu sunt vrednic să respir, dar mai să intru în Biserică, duminica la Liturghie, să privesc Sfântul Tău Iconostas, şi Sfinţiţi Tăi Slujitori preaînfrumuseţaţi de slava Ta, nu o să fiu vreodată vrednic să privesc un fir de iarbă, Doamne ! Ai milă şi mântuieşte-mă, ai milă de mine, ai milă Doamne, şi lasă-mă ca să-ţi slujesc Ţie veşnic... Doamne, în cel mai mic colţişor de Rai, posibil, din câte există, Doamne, tu cercetezi inimile şi rărunchii şi ştiu că ştii ticăloşia mea, faptele mele stricate, cu care te supăr, mândria mea cu care, împreună cu dracii, sunt vrednic să sufăr, vezi cât sunt de pătimaş şi de îndărătnic, de mic şi de rău, tu vindecă-mă, Dumnezeule a lui Avraam, Isaac şi Iacob, Hristoase, preadulce, ajută-mă să reuşesc, să biruiesc, să mă mântuiesc. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi a tuturor Sfinţilor Tăi, Amin.

Iar la "PRECUM ESTE SCRIS", se referă în Noul Testament, la citate şi trimiteri la Vechiul Testament.
Iar "crede şi nu cerceta", nu este în Biblie, deci nu e creştinesc, fiindcă nu e ortodox.

Igor (sau Daniel?), chill a little ca prea esti sigur de tot; prea sti cine se mantuieste si cine nu. Hindusii fac parte din neamuri si se judeca dupa alte considerente decat ortodocsii, asa ca nu zi tu ca nu se mantuiesc ca poate o vor face inaintea ta.

Dupa postarea ortodoxie=suferinta nici nu ma mir ca unii fug de ortodoxie; si eu s face-o daca te-as baga in seama si as crede ce debitezi. De ce ortodoxia inseamna taierea voii cand Dumnezeu ne-a creat liberi; e ca si cum ai zice "esti liber in acesti 2 mp;mai departe nu este nimic ca esti inchis".
Asa afirmatii sigure faci Igor, e parca ai fi fost in vizita in Rai si sti deja cum e acolo; sti ca nu se citeste (si daca oamenii vor putea citit in Rai cete faci?), sti si care este Voia Tatalui...de parca ti-ar fi vorbit El insusi. Mai, mai... zau, chill si ia ceva pastile, ca exagerezi omule.
Oricat ai crede ca sti cine se mantuieste s cin nu, tot nu o sa sti lucrul acesta. Nu esti Dumnezeu, nu sti cum judeca Dumnezeu si n-o sa afi decat la Judecata, atunci cand aflam toti.
Smintesti Igor, smintesti ...
De la discutia desre icoane s-a ajuns la afirmatii despre mantuire si descrierea ortodoxiei ca fiind suferinta...

Chestia asta e tipic slava, mai exact ruseasca si sarba. Sunt eu filo-rus, din motive politice, dar credinta lor prea ardenta si fanatica, asa-numitul "suflet rus in credinta", imi produce scarba. La fel cum imi produce scarba lipsa de respect pentru ce este viu, fiind vazuta Creatia si insisi oamenii doar ca resurse economice si eventual militare, tipica Occidentului.
Devize precum "ortodoxia e suferinta" suna a masochism. Astfel incit sa indeparteze oamenii de credinta, Necuratul prezentind, prin slujitorii sai, intreaga credinta crestina ca un masochism bolnav. Evident, urmatorul pas ar fi "veniti la mINE, in Iad, nu vedeti ca ortodoxia crestina produce si propune suferinta?" (intentionat am scris mINE, in opozitie cu "Mine", cum ar fi vorbi Dumnezeu despre Sine, te-ai prins tu).

Iartă-mă "barsaumas", dacă te-am smintit, şi Corinuşa la fel, iertaţi-mă, sunt doar un om care suferă mult, pentru nebunia tot mai mare în care văd că se scaldă lumea. Pentru că îmi pasă. Şi mă doare cumplit. Aşa văd eu lucrurile. Nu putem gândi la fel şi nu putem simţi la fel. Şi desigur, nu putem fi toţi de acord, pentru că nu putem mulţumi pe toţi.

Sunt român, nu rus, dar politica, ţările, timpurile, toate trec ca apa de râu, şi oamenii sunt tot mai departe de Dumnezeu.
Astăzi se produce "reeducarea de la Piteşti", pe plan mondial, dar soft, foarte soft. Iar asta-i cea mai periculoasă.
Iartă-mă din nou, frate. Ai grijă de tine,nu sta în prejudecăţi, în aparenţe, ci aleargă pe virtuţi, fă comerţ cu virtuţile, cum spunea Sfântul Ioan de Kronstadt.

Roagă-te cât de mult poţi.

Cât mai mult posibil.

Sună a masochism, dar nu este.
Masochismul este o boală cu etiologie inconştientă. Nu este o asumare liberă şi conştientă, ci o supunere obţinută prin constrângere internă, percepută ca misterioasă şi implacabilă. Masochistul alege durerea pentru că trebuie, nu pentru că vrea. El vede în durere o necesitate imperioasă, nu o valoare demnă de a fi cultivată peren.
Suferinţa creştină este calea tămăduirii şi salvării omului. Biserica este bolniţă. În bolniţe oamenii nu se distrează, nu cultivă plăceri, ci suferă pentru a se înzdrăveni. Pentru a trăi.
Suferinţa asumată şi cultivată liber de către omul creştin este răsplătită, ici-colo, cu momente de sănătate - bucuria duhovnicească. Simpla bucurie neîntinată de vreun gând străin. În astfel de clipe, fulguiri ale Vieţii în oameni, creştinul capătă dovada că efortul lui de a se lecui în mod dureros de patimi, de moarte, are sens şi şansă de rodire. Mângâierea harului îmbărbătează şi încununează suferinţele deja asumate. Învinsul devine, treptat, învingător.

Când fugim de suferinţa jertfelnică, individul egoist din sămânţa persoanei noastre îşi afirmă rezistenţa. Nu pe sufletul cel dăruit cu viaţă de Dumnezeu îl doare jertfa, ci pe omul vechi, pe individul căzut din comuniunea cu Viaţa.
Mintea noastră lumească, pervertită la toate relele, suferă când i se iau dulceţurile. Uitînd că după plăcere, urmează durere. Sau resemnîndu-se, prea uşor, cu aceasta.
Acest cerc vicios continuu al omului trupesc, plăcere-durere, este nimbul morţii asupra noastră. Semnul şi cununa deşertăciunii. El poate fi străbătut şi depăşit numai prin saltul eroic, cu adevărat bărbătesc, al asumării suferinţei izbăvitoare. Scopul ascezei creştine este transfigurarea unei fiinţe care suferă pentru vanitatea ei lezată, într-o persoană, într-o conştiinţă vie care tânjeşte după bucurie şi Viaţă.

Biserica ajută pe om să se elibereze din văicăreala putrejunii pentru a înainta şi dura în bucuria Vieţii. Acum, prin ocean de tristeţe şi picături de bucurie dăruite de Doctor, apoi prin nesfârşita pace şi bucurie a celor vii în Hristos.

Dumnezeu să ne ţină şi să ne mângâie inimile!

Cum sa nu fie lumea plina de atei, cand le prezinti un astfel de crestinism? In plus, o astfel de afirmatie este o insulta adusa lui Hristos. Suferinta si jertfa lui au fost incomplete, pentru mantuirea noastra?

De suferinta avem parte pentru ca traim in lumea aceasta, plina de necaz si suferinta. " In lume veti avea necazuri; dar indrazniti, Eu am biruit lumea"(Ioan 16:33).
Dar, nu suferim pentru a fi mantuiti. Mantuirea este capatata prin credinta in jertfa mantuitoare a Domnului Iisus Hristos.

"Pentru ca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat a dat pe Fiul Lui, pentru ca oricine crede in El sa nu piara ci sa aiba viata vesnica" (Ioan 3:16)

Mantuirea prin suferinta este amagirea diavolului ca sa ratezi mantuirea.

Dumnezeu ne spune:
"Bucurati-va in nadejde" (Romani 12:12)
"Tot asa si voi, bucurati-va si bucurati-va impreuna cu mine" (Filipeni 2:18)
"Bucurati-va totdeuna in Domnul; iarasi zic bucurati-va"(Filipeni 4:4)
"Bucurati-va intotdeauna" (1 Tesaloniceni 5:16)

Crestinismul este caracterizat de increderea in Dumnezeu si bucuria pentru ceea ce El a facut pentru noi si a fagaduit ca va mai face.

Toate la vremea lor, prietene.
Şi fiecare să vorbească întemeiat în experienţa proprie, mai întâi.

În primul rând, "lui" se scrie "Lui", atunci când vorbeşti de Dumnezeu.
Apoi, dacă El s-a jertfit, tu ai impresia că tre' s-o huzureşti? :39:

Gafa strică treaba ;)

dar de fapte nu este nevoie? Apostolul Iacob te contrazice! Si demonii au credinta (poate chiar mai mare decat are omul) dar nu se mantuiesc

Ai dreptate. A fost o greseala.

Credinta se vede din faptele credintei. Unde vezi ca sunt contrazis de Apostolul Iacov?


Credinta demonilor este o simpla recunoastere a existentei si puterii lui Dumnezeu, ceea ce-i face sa se infioare. Credinta crestina este o deplina incredere, plina de nadejde, in fagaduintele lui Dumnezeu. Tu, unde te incadrezi? Crezi in fagaduintele lui Hristos (revenirea Sa, invierea mortilor si mostenirea vietii vesnice)? Sau, crezi in altfel de fagaduinte (ceva despre "loc cu verdeata" si altele asemanatoare)?

pentru ca ai pomenit doar de credinta, de fapte NIMIC


bineinteles ca eu cred in Dumnezeu si in fagaduintele Lui.Chestia cu "loc de verdeata""....la ce ai vrut sa te referi?

Sună absurd pentru neortodocşi, dar lumea e plină de atei, datorită "romano-catolicilor". Din ei au ieşit protestanţii, neo-protestanţii, din scolastica şi teoria lor goală. Din ei au ieşit iluminaţii, franc-masoneria, din franco-latini, sau "romano-catolici" a ieşit globalizarea, va ieşi noua ordine mondială, şi guvernul mondial, şi antihristul. Nu e teorie a conspiraţiei. Fiindcă nu e teorie, e practică începută spre instalare demult, şi nu e conspiraţie, ci e demonstraţie, în societatea actuală, sclavă tehnologiei şi banilor. Totul e ţinut în normalitate cât de cât, de oamenii care se mai roagă ortodox, care sunt tot mai puţini şi tot mai nesuferiţi de ceilalţi oameni, preoţii sunt tot mai slabi, omanirea e tot mai legată de întuneric...

Apocalipsa nu are o dată fixă când se va petrece, pentru că profeţie fiind, data ei, se poate amâna la infinit, dar proorocia se va împlini, mai devreme sau mai târziu, doar că timpul este unitatea de măsură, după un set de criterii care o grăbesc sau o amână. Unul din criterii, sunt rugăciunile Bisericii, ale Ortodoxiei, chiar făcute mecanic, sunt făcute drept(!) plăcut lui Dumnezeu, rugăciunile şi trăirea adevăratului creştinism, ţine lumea. Pustnicii ţin lumea şi călugării, ei îndepărtează Apocalipsa, şi o trimit tot mai departe în timp, "ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii, şi în munţi, şi în peşteri, şi în crăpăturile pământului." (Evrei 11, 38). Unde e asta la penticostali, baptişti, adventişti şi alţii? Unde-i călugăria? Ioan Botezătorul a fost călugăr, Ilie Tesviteanul a fost călugăr. Nu trebuie să fie scris cuvântul "călugăr" în Biblie. Cum nu este scris cuvântul "creştin" în Biblie.

Credinţa creştină, vie şi adevărată, e un alt criteriu, o altă unitate de măsură. Cât timp mai sunt drept-credincioşi pe pământ, Dumnezeu nu aduce sfârşitul lumii. E ca Lot, în cetatea Sodomei. Pentru Lot şi familia lui, Dumnezeu nu vroia să distrugă păcatul dintre oameni, să treacă Sodoma prin foc. Abea doar când Lot a avut dialogul cu Dumnezeu, şi a fost trimis Lot afară din cetate, cu ai lui, atunci a venit sfârşitul pentru Sodoma. Şi ce-i spune Lot lui Dumnezeu? Doamne, dacă mai sunt 50, 40, 30, 20, 10 drepţi în cetate cruţi cetatea? "Da, Lot, o cruţ", spune Dumnezeu, "dar nu mai sunteţi decât voi". Iubirea lui Lot, pentru cei din Sodoma, era fără margini.
Ontologic, se petrece la nivel mondial, ceea ce s-a petrecut simbolic, în Sodoma, unde au fost ucişi de Dumnezeu câteva sute de oameni, locuitori ai Sodomei şi Gomorei, dreptul Lui de Creator fiind, să facă ce vrea cu creaţia Lui, că El a spus că prin păcat vine moartea: adică prin neascultarea de El (păcatul), te depărtezi de El, Îl uiţi, Îl alungi, respingi nemurirea, viaţa şi bucuria veşnică de a sta în şi cu Creatorul Universului, nemurirea care El ţi-o dă, (deci aşa vine moartea).
Creştinii de azi (adevăraţii creştini, ortodocşi, turma mică), sunt ca Lot cu familia lui, în Sodoma şi Gomora. Când vor fi un număr foarte mic, pe care Dumnezeu va trebui să-l scoată, ca să pună capăt cetăţii, anume pământului căzut, atunci, va fi sfârşitul lumii. Până atunci, cele din Apocalipsă, grăbite sau întârziate. E foarte mult de scris. Mă opresc aici.

Deci, prin credinţa în jertfa Domnului Hristos, poţi să faci minuni, să învii chiar şi morţii şi totuşi să te duci în iad, cu tot cu credinţa ta în jertfa Domnului Hristos. Pentru că credinţa nu e în Hristos, e în hristos, cu h mic.
Matei 7, 22: Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?
Matei 7, 23: Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea.
Deci ce observăm din Matei 7, 22-23? Că ÎN NUMELE DOMNULUI poţi să faci minuni, dar credinţa ta să fie stricată (neo-protestantă, azi, secolul 21, ariană în secolul 4, iconoclastă secolul 7, romano-catolică secolul 11, şi etc). Deci în numele Domnului, SE POT FACE MINUNI, şi totuşi să mergi în iad ! Culmea? Spun Sfinţii Părinţi, că nu numele Domnului te mântuieşte. Şi un ateu îl poate rosti, şi să nu creadă în el, sau şi numele Domnului poate fi hulit. Dar odată rostit, elementele, natura, stihiile, Îl recunosc, şi se pleacă. Şi minunea se întâmplă, chiar dacă credinţa ta este stricată. Trebuie să fi ortodox, ca să te mântuieşti. Dar poţi să fi orice credinţă, ca să faci minuni, în numele jertfei lui Iisus Hristos. Dar nu minunile te mântuiesc. Spune Isaac Sirul, că "mai mare decât învierea unui mort, este să îţi vezi păcatele tale".

Iar insultele faţă de Hristos... sunt când omul nu e creştin ortodox. Şi prigonirea creştinilor (ortodocşi), acestea şi altele asemenea, sunt insultele faţă de Iubire.

Suferinţa? Numai suferinţa aduce bucurie!

Exact! De suferinţă avem parte că trăim în lumea asta, ca să ne mântuim. Deci mai sus spuneai că e insultă faţă de Hristos. Unde-i insulta? Te contrazici pe tine însuţi. Suferinţa şi jertfa TREBUIE să fie pentru creştini, cum a TREBUIT să fie pentru Hristos, ca să ne mântuiască. Poftim suferinţa. Fără suferinţă, NIMENI, NICIODATĂ nu se poate mântui. Ţi-am mai spus: "nu poţi să învii cu Hristos, dacă nu te răstigneşti cu Hristos."

Serios? Ba invers. Diavolul îţi dă toate bucuriile, toate cele materiale. Când l-a ispitit pe Hristos ce-i spune? De pe vârful piscului de munte, îi arată diavolul la Hristos toate neamurile şi toată lumea şi tot confortul şi desfătarea şi luxul, frumuseţile lumii, ce privelişte minunată şi preafrumoasă, îi arăta diavolul lui Hristos şi îi spune: acestea toate ţi le voi da Ţie, dacă te închini mie.

Deci e exact invers ce ai spus.
Suferinţa o urăşte diavolul, căci nu îl mai poate ţine legat pe om de cele materiale, trecătoare şi căzute, ca să-i piardă sufletul.
Adevărata lume este când materia stă în nematerie, în duh, şi nemateria stă cu materia, cu trupul, şi se văd una pe alta, se înţeleg, se ascultă, se întregesc, ca şi cum era în Rai, Adam, înainte de cădere.
Odată omul căzut, numai suferinţa îi mai poate aduce mântuirea. Şi cum va fi iar, după înviere. "în spini şi pălămidă şi sudoarea frunţii îţi vei câştiga pâinea", spune Dumnezeu la Adam, când îl alungă din Rai. Ce spune Hristos? "Eu sunt Pâinea Vieţii". Poftim! Poţi vedea? E calea! "calea strâmtă şi îngustă şi grea, care duce la viaţă", spune la Matei.

Vrăjmaşul cunoaşte Biblia pe de rost, toată, o crede şi se cutremură, spune Scriptura. Doar că nu o împlineşte. Iar care vor să o împlinească, el se luptă cât de bine poate el, să îi piardă pe aceia, să nu mai împlinească Biblia.

Exact asta faci faci şi tu, Vasilescule. Te pierde diavolul. Fiindcă nu poţi reţine decât versete scurte, şi pierzi esenţialul. Te pierzi (te pierde) în aparent.

Când a spus Pavel acele cuvinte, care le-ai dat tu citate, cu "bucuria"? Când a suferit. Mult de tot a suferit. Şi când el spunea celorlalţi, să se bucure, nu cred că el se bucura. Sau nu bucuria care o visezi tu. Bucuria diavolească, luciferică, a egoismului. Căci uite ce spune Pavel:

II Corinteni 11, 9: în lipsuri aflându-mă, n-am făcut supărare nimănui. Şi în toate m-am păzit şi mă voi păzi să nu vă fiu povară.
II Corinteni 11, 12-14: Dar ceea ce fac, voi face şi în viitor, ca să tai pricina celor ce poftesc pricină, pentru a se afla ca şi noi în ceea ce se laudă. Pentru că unii ca aceştia sunt apostoli mincinoşi, lucrători vicleni, care iau chip de apostoli ai lui Hristos. Nu este de mirare, deoarece însuşi satana se preface în înger al luminii.

II Corinteni 11, 20: Căci de vă robeşte cineva, de vă mănâncă cineva, de vă ia ce e al vostru, de vă priveşte cineva cu mândrie, de vă loveşte cineva peste obraz, răbdaţi.

II Corinteni 11, 23-28: În osteneli mai mult, în închisori mai mult, în bătăi peste măsură, la moarte adeseori.
24 De la iudei, de cinci ori am luat patruzeci de lovituri de bici fără una.
25 De trei ori am fost bătut cu vergi; o dată am fost bătut cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am petrecut în largul mării.
26 În călătorii adeseori, în primejdii de râuri, în primejdii de la tâlhari, în primejdii de la neamul meu, în primejdii de la păgâni; în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii cei mincinoşi;
27 În osteneală şi în trudă, în privegheri adeseori, în foame şi în sete, în posturi de multe ori, în frig şi în lipsă de haine.
28 Pe lângă cele din afară, ceea ce mă împresoară în toate zilele este grija de toate Bisericile.

Poftim! Suferinţă! Să-ţi intre bine în cap asta, frăţior iubit. Când intră asta, acceptarea suferinţei, pentru binele celuilalt, iasă dracu, care vrea egoism, pasiune, binele tău nu al celuilalt, iar binele tău devine "bine" aparent, căci adevăratul bine, e binele de comuniune, e binele din Biserică.
Tu crezi că versetele care le-ai pus, cu bucuria, denotă aşa o stare efervescentă ? Bucuria ta, e un fel de Coca-Cola, agitată bine, şi deschizi sticla apoi, te umpli de suc pe haine şi pe mâini, şi devi lipicios. Mamă, ce bucurie, nu?
Doar avem coca-cola, trebuie să fie bucurie, nu?
Doamne fereşte !
Suferinţa adevărată şi bucuria adevărată, a lui Hristos, a lui Pavel, a martirilor, a sfinţilor, este cea care aduce adevărata bucurie, bucuria în Domnul, cum spune Pavel.
Adevărata bucurie, vorbeşti foarte greu despre ea. Orice cuvinte de ai arăta frumuseţea, sunt neputincioase. Cuvintele, sunt tipice materiei. Sunt... grele... Sunt incomplete. Orice cuvinte să definească indefinitul, o vor face "ca din topor". Oricât de ascuţit şi înalat ai vorbi, despre bucurie, despre iubire, despre virtuţi, vei eşua lamentabil.

Bucuria adevărată, venită din suferinţă, gustul bucuriei, atunci când tu nu ai, ca celălalt să aibe, e fără cuvinte, nu poate fi vorbită, frumuseţea şi simţirea ei se trăieşte, se simte, se pipăie. Jertfa cea fără de sânge, e omului pentru semenul său, aceea e adevărata bucurie... Of, aş mai scrie aşa de mult...
Ştiţi ce e adevărata bucurie? Atunci când îţi dedici timpul tău, orice ai face, îl dedici, lui Dumnezeu. Să-ţi "pierzi timpul pentru Dumnezeu": "cine-şi pierde sufletul lui pentru Mine îl va găsi." (Matei 10, 39) Când mănânci, să citeşti ceva, carte sau să citeşti pe laptop, ceva ce e legat de Dumnezeu. Tot timpul. Timpul e cea mai de preţ comoară materială pe care o are omenirea căzută. "ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceţi." (I Corinteni 10, 31) Deci cu această cea mai de preţ comoară, timpul, omul are numai două opţiuni, de la naştere până la moarte: să se mântuiască sau nu.

Afirm şi închei, cu dragoste vă spun: să vă fie clar la toţi, clar ca apa de izvor: FĂRĂ SUFERINŢĂ, NU EXISTĂ MÂNTUIRE. AMIN!

Iertare, nu vream să mă impun în cuvinte, vreau să mărturisesc Adevărul, cu A mare. Să vă vorbesc măcar despre simţirea adevărată, pe care şi eu o simt foarte rar şi după care alerg cu bucurie.

Crezi in invierea mortilor, la venirea Domnului Iisus, pentru a mosteni viata vesnica? Sau, crezi in teoria sufletului nemuritor, care spune ca cel mort (fara trup, dar constient si plin de simtiri - la fel ca ingerii) se duce la Domnul ("la loc cu verdeata" - in unele interpretari)?

Ce reprezinta pentru tine fagaduintele Domnului Iisus (revenirea Sa, invierea mortilor si mostenirea vietii vesnice)? Reprezinta singura nadejde sau sunt fagaduinte de umplutura (nu sunt necesare - oricum cei morti ajung la Domnul, trimisi de biserica)?

Aceleasi AZS-isme repetate ad infinitum. E clar ca azeseul este stultocratia perfecta. Cum poate cineva, capabil de logica, sa nu inteleaga cat de incoerenta e teoria anihilationista, e peste puterile mele de intelegere.
D-le Vasilescu, toate religiile lumii, de la samanism la iudaism, sustin si chiar demonstreaza existenta si imortalitatea sufletului. Toate. Cu exceptia voastra si a martorilor lui Ebola, din turnul de hartie al lui Russell.

Emilian, cuvantul "crestin" ESTE scris in Biblie.

Prefer Igor, mulţumesc pentru înţelegere.

Aşa e. În două locuri. Mulţumesc şi iertare.

Recomand însă a fi înţeleasă idea mântuitoare a mesajului, per ansamblu.

"Diabolismul stă în detalii", spune Denis de Rougemont. Nu e sfânt, dar d.p.d.v. lumesc, analizând puternic, spune bine.

Nu stiu exact ce este "mantuitor" intr-un mesaj care musteste de ura la adresa altei biserici crestine.

Ooo... alt adventist. Să vă dea Domnul minte-n cap, că v-o luato urâtorul de oameni, pe toată.

Normal că sufletul e nemuritor, conştient, plin de simţiri. Îţi dau versete? Am câteva duzini.

Dar să le şi crezi, păcătosule :)

"La loc cu verdeaţă", e o exprimare simbolică, cum şi Dumnezeu a ales Sfintele Icoanele ca în mod simbolic să-L reprezinte pe El, dar El e viu în ele. Cum "loc cu verdeaţă şi loc cu odihnă", e viu şi adevărat acel loc. Cum în toiagul lui Moise şi a lui Aaron, Dumnezeu a fost viu şi adevărat. Cum în părul lui Samson, Dumnezeu a fost viu şi adevărat. Cum în Chivotul Legii şi între cei doi heruvimi de aur, Dumnezeu a fost viu şi adevărat acolo. Cum în hainele Mântuitorului, întreaga Sfântă Treime era vie şi adevărată, şi deşi mulţi se atingeau de ea, de haină, doar femeia cu scurgere de 14 ani, s-a vindecat, fiindcă avea credinţă, dar culmea în cei 14 ani cât se tot ruga, nu s-a vindecat, doar când s-a atins de haina Mântuitorului. În umbra Sfinţilor Apostoli, era Dumnezeu viu şi adevărat, şi umbra lor când trecea vindeca pe mulţi, pe cei care credeau. Da, era Dumnezeu în umbră. Păi nu era şi lângă umbră? Ei, uite că nu era lângă umbră, doar în umbră. Culmea şi Dumnezeu, nu? Vrea numai prin obiecte şi simboluri, să facă treabă, nu? Prin cele care aparţin cuiva, sfinţilor Lui. Doamne iartă-mă.

De aceea Sfintele Icoane sunt făcătoare de minuni.

Oh, vai de voi de toţi rătăciţii. Mânca-v-ar Raiul, de fii risipitori... Ce milă mi-e de voi, dar înafară de rugăciune şi cuvânt, altceva n-am ce să fac...

Iertare dacă am smintit.

Nu-i urăsc pe eretici. Greşeşti. Iar alte "biserici" şi alţi "creştini", nu mai există, îmi pare rău. Biserica e Una.

Există doar Biserica şi restul, care se numeşte erezia. Adevărul şi minciuna. Hristos şi mamona. Domnul şi dracii.

Nu există 5 Biserici. Nu există 5 Adevăruri. Doar Un Adevăr, restul sunt minciuni.

Doar Una, o Biserică, aduce şi oferă mântuirea, şi spune Adevărul, restul mint.

Doar Un Hristos aduce şi oferă mântuirea, restul sunt hristoşi mincinoşi. Şi am fost avertizaţi că vor veni. Şi au venit. Demult. Rămâne să descoperi tu, care şi cum.

Tu eşti catolic şi eu sunt ortodox, unu din noi doi minte! Şi clar, unu din noi doi, nu se va mântui! Ori eu şi neamul meu de ortodocşi, ori tu şi neamul tău de catolici, însă îţi spun viu, şi cu putere, că unu din astea două neamuri de pe pământ, neamul catolicilor şi neamul ortodocşilor, nu se va mântui. Asta-i sigur şi limpede ca apa de izvor. Pentru că se închină la un hristos mincinos, la un drac. Nu vreau să te sperii, vreau să te trezesc.

Rămâne ca tu, dacă nu devii ortodox, să te convingi tu singur, la Judecată, care neam nu se va mântui şi care se va mântui.

Ai grijă ! Mare grijă... Daca-ş' putea, te-aş mântui, dar nu depinde de mine.

Şi Hristos vrea ca: "toţi(!) oamenii să se mântuiască şi la cunoştiinţa adevărului să vină" (I Timotei 2, 4)

Dar foarte puţini se vor mântui. Foarte puţini... Turma e mică, calea e strâmtă şi îngustă şi grea şi puţini o află...

Deci unu din noi doi minte, ai mare grijă...

Deci pentru ortodocşi spun acum: când spune în Biblie, că Dumnezeu, va judeca neamurile, nu se referă la germani, la ruşi, etc, nu! Ci neamurile de credinţe! Pentru că la Dumnezeu nu mai este rus, bulgar, croat, român, chinez, american, polonez, la Dumnezeu "nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus." Galateni 3, 28.

Pentru că doar poporul lui Israel, se va mântui. Păi cine e Israel, azi? Evreii? Nu. Evreii nu vor să audă de Hristos. Noi, ortodocşii, noi suntem Israel, şi doar noi ne vom mântui. Restul neamurilor vor fi judecate de Hristos şi de sfinţi, de noi.

Staţi tari şi cu putere, nu vă fie teamă ! Pentru că stăm pe Hristos Domnul Savaot Biruitor !

Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu; iar cel ce va răbda până în sfârşit, acela se va mântui. Matei 10, 22

E limpede, fraţi ortodocşi? Să luăm aminte. "Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi."

Pomeniţi-mă.

Dar nu am inteles, unde anume mint eu ?! Care cuvinte ale mele le consideri minciuna ?

Toate, in afara de crestinismul biblic.

In Sfanta Scriptura nu exista expresia "suflet nemuritor".

Scriptura spune deslusit (cu subiect si predicat) ca sufletul moare (ex: Ezechiel 18: 4 si 20).

P.S. Cum se potriveste teoria sufeltului nemuritor (adica, omul aproape in intregime - fara ambalaj) care merge la Domnul, cu fagaduinta Domnului ca se va intoarce sa-i invie pe cei morti si sa-i ia cu El? Nu se potrivesc deloc. Trebuie sa alegi: ori Il crezi pe Domnul si Scriptura, ori crezi in filozofiile lumesti si invataturi pagane.


Vezi Ioan 14:1-3 si 1 Tesaloniceni 4:13-18 - unde apostolul Pavel explica limpede cum este cu cei morti.

Credinţa ta este mincinoasă, Mihai ! Trezeşte-te ! Unu din noi doi minte, anume credinţa. Una din astea două credinţe, mint ! Ori a ta, ori a mea. Ghici care ? :)

Înţelegi, acuma ? Nădăjduiesc :)

Nenea Vasilescu, iertare, aştept răspuns, dacă vrei versete din Biblie, din care reiese că sufletul e nemuritor, fără să fie exclusiv sintagma "suflet nemuritor", că nu eşti tu chiar atât de încuiat la cap, să nu-ţi dai seama. Sper... Nădăjduiesc... :)

Am câteva duzini, şi le şi explic un picuţ, dacă vrei, dar hai mai bine să facem un alt topic separat, că aici vorbim despre Sfintele Icoane, vrei, frăţia ta?

Iartă-mă dacă te supăr, îmi eşti tare drag.

Nu. Nu inteleg cum si de unde iti imaginezi tu ca stii care este credinta mea, Emiliane.

Iar daca te referi la credinta Sfintei Biserici Romano-Catolice, aceasta nu invata ca BO nu ar fi mantuitoare. BC nu sustine ca BO "minte", si de altfel, nici reciproca nu este valabila. Deci, nu vad unde este reductionismul de care te agati tu.

Astept macar un singur verset in care sa se spuna ca sufletul este nemuritor. Eu am gasit numai versete care spun ca sufletul moare.

P.S. Astept verset (macar unul), nu interpretari ale versetelor.

Prefer Igor, mulţumesc. Păi scrie acolo sus în drapta colţ, că eşti catolic. Dacă eşti ortodox, pune că eşti ortodox.

Iertare.