![]() |
Citat:
apoi s-a dat un Sabat al ieshirii din Sodoma shi Gomora shi Egipet pe Muntele Sinai care presupunea shi intrarea in Pamantul Fagaduintzei shi in Binecuvantare shi care era asemenea Sabatului dat in gradina Edenului, dar in care Israel n-a mai intrat din pricina cartelilor shi nemultzumirile shi minciunilor shi rautatzilor shi a trebuit sa rabde 40 de ani de invartiri prin pustie, ci abea prin smerenia sf Maria, pururea fecioara la duh, suflet shi trup shi prin Domnul Hristsos au intrat dreptzii VT shi urmashii poporului credincios shi creshtin impreuna cu Hristos in Sabatul cel Nou care se tzine cum ne invatza Cuvantul lui Dumnezeu, precum in Cer asha shi pe Pamant de sambata seara shi pana luni dimineatza, caci shi pe pamantul cel Nou se tzine Sabatul, Canaanul cel nou, Noului Ierusalim care este Romania se tzine Sabatul cel Nou asha cum este scris prin prooroci shi sfintzi de la Dumnezeu. |
Citat:
imi pare rau sa aud ca tu ai auzit de D-zeu din gura unui sectar... dar preotul de la biserica pe care o frecventai despre ce vorbea?? acum nu ti-a zis...dar sa mai revii in viitor si sa ne spui... daca nu era el tu nu citeai Biblia...de ce???sau nu stiai ca exista o asemenea carte? vrei sa fii aproape de D-zeu??? ai auzit de SFINTELE TAINE ? fa-te vrednica de ele si apoi ai sa-L simti cu adevarat!!!! |
Citat:
Citeste Biblia dar sa ai mare grija cu ea , ca nu vezi cate SECTE AU APARUT datorita neintelegerii Bibliei...sunt unele lucruri cu anevoie de inteles pe care cei nestiutori de carte le rastalmacesc spre a lor pierzare!!! |
re-re-postare stearsa fara motiv
Citat:
Postat de tricesimussecundus la 8.05.2009 ora 16:54 (postare stearsa) Citat:
Facerea 2,3 "[COLOR=red]Și a binecuvântat Dumnezeu ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că într-însa S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut și le-a pus în rânduială. [/COLOR]" (versiunea ortodoxa) Verbul subliniat, in originalul ebraic este qadash [a sfinti, a consacra, a dedica, a pune deoparte]. Iata cum a sfintit Dumnezeu sabatul inca de la inceputul lumii: - l-a consacrat unui scop precis, nu ca sa fie neglijat de oameni - l-a dedicat odihnei si intalnirii cu El, nu pentru a fi abandonat de oameni - l-a pus deoparte fata de celelalte zile ale saptamanii, nu pentru ca oamenii sa faca din el o zi obisnuita. Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Postat de tricesimusquartus la 9.05.09 ora 9:44 Repostat de tricesimustertius la 9.05.09 ora 14:19 |
Citat:
Insa ceea ce era lege ceremoniala (sarbatorile evreiesti, ritualurile) a fost desfiintate. Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Daca eu as spune unui popor in mijlocul caruia ma aflu si are o anumita traditie, de a purta palarie: "palaria a fost creata pentru om nu omul pentru palarie" asta nu inseamna ca si altii musai trebuie sa poarte palarii. Greutatea afirmatiei cade pe cea de a doua parte, ca palaria trebuie facuta dupa masura omului si nu omul dupa masura palariei. Asta este ceea ce Domnul Hristos a vrut sa scoata in evidenta, ceea ce adventistii ignora incercand sa faca apologetica palariei. Citat:
|
Citat:
Sfintirea celei de a saptea zi si pazirea Sabth -ului, chiar daca este in memoriaacelei zile sunt doua lucruri diferite si independente una de alta. Doar adventistii amesteca una cu alta ca sa le iasa pasienta. Citat:
Duminica nu este 'Sabath' este ziua care ne aduce aminte de Inviere. Citat:
Citat:
Sau pentru voi reperul asta este fara importanta? |
Citat:
Si totusi, cele zece porunci existau de la inceput. Cum putea sa fie pedepsit Cain pentru crima daca nu ar fi existat porunca "sa nu ucizi" (Porunca a sasea)? Alt exemplu: Avraam. "Pentru ca Avraam a ascultat de porunca Mea, si a pazit ce i-am cerut, a pazit poruncile Mele, oranduirile Mele, si Legile Mele."(Facerea 26:5) Ce fel de Legi , porunci si oranduiri a pazit Avraam? Raspunsul este foarte simplu. Cartea Facerea nu are ca tema poruncile, ci creatia si planul de mantuire. Fiecare carte din Sfanta Scriptura are rolul si mesajul ei. Sfanta Scriptura nu este scrisa dupa placul nostru. Sunt si alte carti ale Bibliei unde nu se pomeneste despre Sabatul zilei a saptea, dar nimeni nu poate contesta faptul ca personajele din acele carti au pazit Sabatul. Cautati in urmatoarele carti (consecutive): Iosua, Judecatori, Rut, 1Regi, 2 Regi, 3 Regi - Biblia Sinodala. In aceste carti este vorba despre poporul evreu, patriarhii si profetii sai (Iosua, Samuel, David, Solomon, etc.). Cititile cu atentie. Nu veti gasi nici o referire la pazirea Sabatului. Este vorba despre 6 carti in care se vorbeste despre evrei, pazitori incontestabili ai Sabatului zilei a saptea. Cred ca ar trebui sa uitati argumente de genul "nu se vorbeste despre Sabat inainte de iesirea din Egipt". Fiecare parte a Sfintei Scripturi isi are rostul ei. |
Citat:În prealabil postat de vsovi http://www.crestinortodox.ro/forum/i...s/viewpost.gif
[COLOR=seagreen](asha a fost stabilta, la Creatzie, asha cum a fost stabilit ca omul sa nu manance din pomul cunoashterii binelui shi raului shi tot atunci a fost pus in gradina Edenului pentru a o lucra shi pazi, dar dinpacate din neascultare au cazut ... deci pierdusera randuiala, pierdusera binecuvantarea, pierdusera Sabatul shi astfel Sabat pentru ei nu mai exista caci pentru ca sa traiasca trebuiau ca in chinuri sa nasca copii shi in sudoarea fruntzii sa-shi munceasca pamantul shi sa-shi manance painea din pamant pana ..... Cam lunga paranteza.)[/COLOR] În prealabil postat de vsovi http://www.crestinortodox.ro/forum/i...s/viewpost.gif [COLOR=teal](asha a fost stabilta, la Creatzie, asha cum a fost stabilit ca omul sa nu manance din pomul cunoashterii binelui shi raului shi tot atunci a fost pus in gradina Edenului pentru a o lucra shi pazi, dar dinpacate din neascultare au cazut ... deci pierdusera randuiala, pierdusera binecuvantarea, pierdusera Sabatul shi astfel Sabat pentru ei nu mai exista caci pentru ca sa traiasca trebuiau ca in chinuri sa nasca copii shi in sudoarea fruntzii sa-shi munceasca pamantul shi sa-shi manance painea din pamant pana ..... Cam lunga paranteza.)[/COLOR] Intr-adevar cam lunga paranteza... In esenta, cei de care vorbiti nu aveau cum sa piarda binecuvantarea sabatului, deoarece nu omul a binecuvantat sabatul, ci Dumnezeu. Si ce binecuvanteaza Dumnezeu ramane binecuvantat pe vecie, nu se pierde! [COLOR=seagreen](aici sustzinetzi exact sofismul sharpelui catre Eva shi Adam care a tacut: "daca vetzi pacatui shi vetzi calca porunca sigur nu vetzi muri pentru ca Dumnezeu a zis ca vetzi muri in clipa in care vetzi manca din pomul cunoshtiintzei binelui sau a raului numai ca sa nu fitzi ca El, caci el cunoashte Binele shi Raul, deci nu, sigur nu vetzi muri"... vezi? asha sustzinetzi shi voi, ca atat Adam shi Eva au ramas nemuritori shi binecuvantatzi dupa ce au mancat cat shi ziua Sabatului a ramas sfanta, zi care a fost data pentru ei, zicetzi za a ramas binecuvantata. Poi pentru draci nu a fost dat nici un Sabat, iar cum Adam shi Eva se indracisera, caci se unisera cu voia satanei, pentru ei nu se mai daduse nicio zi de Odihna, nici un Sabat, caci cazusera de la Pacea cu Dumnezeu. Iar dumneata sustzi ca s-a tzinut Sabatul in continuare... cine il tzinea? Cain shi urmashii lui? cine il tzinea Sabatul? cand abea pe Muntele Sinai s-a promis un Sabat in care poporul condus de Moisi shi Ioshua n-au reushit sa intre din pricina cartelilor shi minciunii ca pamantul nu era binecuvantat shi sfant atunci cand au fost trimishi spre cercetare dintre israelitzi. Deci neintrand ei, li s-a promis lor o alta zi de Sabat de la Domnul prin proorocul Sau regele David, prin care a intrat Hristos shi a fost Daruita Pacea Cereasca in Duminica Invierii cu indemn ingersc spre bucurie: Bucuratzi-va! Deci iata Sabatul cel nou care se tzine de sambata seara pana luni dimineatza, pe pamantul cel Nou al Canaanului cel Nou care este Romania caci este scris ca shi pe pamantul cel Nou se va tzine Sabatul, precum in Cer asha shi pe Pamant, dar nu asha cum il tzineau israelitzii ci precum se tzinea in imperiu din porunca sf Imparatzi Constantin shi Maica sa Elena, cand binele de sus nu era oprit a se face, asha dupa cum a invatzat Hristos cum se tzinea Sabatul pentru Israel shi cel Nou pentru Creshtini care era shi este shi mai mare)[/COLOR] Mergand pe aceeasi logica (a consistentei paranteze), omul ar fi trebuit sa piarda si celelalte doua institutii divine: casatoria si munca. Toate trei au fost primite ca binecuvantare in Eden, in conditiile in care omul inca nu pacatuise. Ar fi absurd si anarhic sa gandim asa (ca nu mai sunt valabile nici casatoria, nici munca). [COLOR=seagreen](poi alea din Eden le pierdusera, caci sfanta Lucrare din Eden se transformase in munca nesfarshita shi chinul iadului pentru care sa daduse canon de indreptare shi ridicare potrivit cu starea fiecaruia femeii: in chinuri vei nashte prunci shi vei fi atrasa de barbatul tau shi el te va supune iar barbatului: in sudoarea fruntzii va vei manca painea din pamant shi spini shi palamida sa va dea pamantul... ceva de genul asta, citez din memorie deci nu este prea corect. Deci daca Pierdusera Edenul, cu tote ce erau in ele, cu ziua a 7-a shi cu toate cele binecuvantate shi sfintzite, despre ce institutzii divine pastrate de atunci vorbeshti dumneata? caci Abea prin Hristos au fost rascumparate shi ridicate din pierzare toate cate le-a tras Tatal spre Domnul ca sa le mantuiasca din pacat shi din moarte)[/COLOR] Postat de tricesimussecundus la 8.05.2009 ora 16:54 (postare stearsa) Citat: În prealabil postat de vsovi http://www.crestinortodox.ro/forum/i...s/viewpost.gif (aici faci afirmatzii neacoperite scripturistic deci pure speculatzii caci nu shtii dumneata cum a sfintzit Dumnezeu shi cum sfintzeste...) În prealabil postat de vsovi http://www.crestinortodox.ro/forum/i...s/viewpost.gif (aici faci afirmatzii neacoperite scripturistic deci pure speculatzii caci nu shtii dumneata cum a sfintzit Dumnezeu shi cum sfintzeste...) Iata acoperirea scripturistica: Facerea 2,3 "[COLOR=red]Și a binecuvântat Dumnezeu ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că într-însa S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut și le-a pus în rânduială. [/COLOR]" (versiunea ortodoxa) [COLOR=seagreen](poi a binecuvantat shi a sfintzit toata lucrarea Sa, deci pe om inclusiv iar omul n-a ramas in binecuvantare, iar Ziua care era facuta pentru om, nici ea n-a ramas in binecuvantare caci a stricat-o omul prin pacatul sau deci despre ce Pace, ce Odihna mai putea fi vorba? dar Odihna a fost promisa atunci: "Cel ce se va nashte din Femeie v-a strivi capul sharpelui, iar sharpele ii va mushca calcaiul" deci vezi dumneata? ca de atunci a fost promis un Sabat caci pe cel vechi il pierdusera... shi astfel nu aveau cum sa-l tzina urmashii lui Adam shi Eva...)[/COLOR] Verbul subliniat, in originalul ebraic este qadash [a sfinti, a consacra, a dedica, a pune deoparte]. Iata cum a sfintit Dumnezeu sabatul inca de la inceputul lumii: - l-a consacrat unui scop precis, nu ca sa fie neglijat de oameni - l-a dedicat odihnei si intalnirii cu El, nu pentru a fi abandonat de oameni - l-a pus deoparte fata de celelalte zile ale saptamanii, nu pentru ca oamenii sa faca din el o zi obisnuita. [COLOR=teal]continuarea mai jos[/COLOR] |
Citat:În prealabil postat de vsovi
[COLOR=seagreen](poi vezi ca sfanta Duminica nu este doar o terminare a lucrului shi a vietzii din saptamana ci shi un nou inceput, ca se sarbatoreshte ca zi mare shi sfanta de luni seara pana luni dimineatza)[/COLOR] În prealabil postat de vsovi (poi vezi ca sfanta Duminica nu este doar o terminare a lucrului shi a vietzii din saptamana ci shi un nou inceput, ca se sarbatoreshte ca zi mare shi sfanta de luni seara pana luni dimineatza) Dvs. chiar faceti afirmatii neacoperite scripturistic. Puteti citi Scriptura din scoarta-n scoarta si nu veti gasi scris nimic despre “sfintirea duminicii”, despre binecuvantarea ei, sau despre faptul ca Dumnezeu S-ar fi odihnit in ea. Iar chestia cu “de luni seara pana luni dimineatza” chiar n-am inteles-o. Puteti fi mai explicit? ([COLOR=seagreen]NU)[/COLOR] Citat:În prealabil postat de vsovi [COLOR=seagreen](poi voi tzinetzi sambata, noi tzinem dupa cum ne-a invatzat Hristos…)[/COLOR] În prealabil postat de vsovi [COLOR=blue](poi voi tzinetzi sambata, noi tzinem dupa cum ne-a invatzat Hristos…)[/COLOR] Noi am aratat biblic de ce tinem sambata, pentru ca asa ne-a poruncit Dumnezeu (vezi porunca a IV-a); dvs. unde v-a poruncit si invatat Hristos sa tineti duminica (indicati porunca si invatatura in Biblie)? [COLOR=seagreen](Pace Voua! rostit in Duminica Invierii shi dupa 8 zile cu dedicatzie speciala pentru sf. ap. Toma)[/COLOR] Citat:În prealabil postat de vsovi [COLOR=blue][COLOR=seagreen](… iar voi mereu insistatzi sa o tzinem noi asha ca shi voi…)[/COLOR] [/COLOR] În prealabil postat de vsovi [COLOR=blue](… iar voi mereu insistatzi sa o tzinem noi asha ca shi voi…) [/COLOR] Nu “ca si noi”, ci ca si Hristos. [COLOR=seagreen](poi ca shi Hristos o tzinem noi, de sambata seara pana luni dimineatza)[/COLOR] Citat:În prealabil postat de vsovi [COLOR=seagreen](poi vezi, ea era singura care intrase in Sabatul dat de Dumnezeu pe Muntele Sinai asemenea celui din Eden, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, shi de aceea se numeshte Prodromita, caci ea prin credintza neindoielnica shi ascultare shi smerenie desavarshita a fost singura care a intrat shi astfel rascumparand pacatul Evei care ieshise din el, shi astfel Sabatul Cel Nou shi Veshnic precum in Cer asha shi pe Pamant se incepe de Sambata Seara dar se sfarsheshte tot pentru ea luni dimineatza caci ea este Luna cea plina shi fara de pata a Sfantului Soare Dumnezeiesc pentru totzi fiii shi fratzii Duhovniceshti ai Domnului)[/COLOR] În prealabil postat de vsovi [COLOR=green](poi vezi, ea era singura care intrase in Sabatul dat de Dumnezeu pe Muntele Sinai asemenea celui din Eden, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, shi de aceea se numeshte Prodromita, caci ea prin credintza neindoielnica shi ascultare shi smerenie desavarshita a fost singura care a intrat shi astfel rascumparand pacatul Evei care ieshise din el, shi astfel Sabatul Cel Nou shi Veshnic precum in Cer asha shi pe Pamant se incepe de Sambata Seara dar se sfarsheshte tot pentru ea luni dimineatza caci ea este Luna cea plina shi fara de pata a Sfantului Soare Dumnezeiesc pentru totzi fiii shi fratzii Duhovniceshti ai Domnului)[/COLOR] Alambicata si intortocheata teorie… Faptele insa raman fapte: maica Domnului a pazit sambata si a lucrat duminica. Luca 23,56-24,1 [COLOR=seagreen](pana dupa Inviere)[/COLOR] Citat:În prealabil postat de vsovi [COLOR=seagreen](Iar ingerul a poruncit de la Dumnezeu: "Bucuratzi-va!" iar Domnul a zis Duminica Dimineatza in foishorul apostolilor: "Pace voua". binecuvantand adunarea stransa spre rugaciuni shi frangerea painii)[/COLOR] În prealabil postat de vsovi [COLOR=green](Iar ingerul a poruncit de la Dumnezeu: "Bucuratzi-va!" iar Domnul a zis Duminica Dimineatza in foishorul apostolilor: "Pace voua". binecuvantand adunarea stransa spre rugaciuni shi frangerea painii)[/COLOR] Daca ingerul ar fi poruncit “tineti de acum duminica” [COLOR=seagreen](ingerul n-a poruncit sa se tzina Duminica ci a indemnat de la Dumnezeu, a poruncit "Bucuratzi-va!" ca o porunca, ca un indemn, ca o coparticipare la randuiala Cereasca)[/COLOR] (si chiar de ar fi zis asa ceva, mai era o problema:2 Cor.11,4)… dar el n-a cerut asa ceva. [COLOR=seagreen](poi nici eu n-am zis ca a poruncit sa se tzina Duminica ci asta a poruncit Cuvantul lui Dumnezeu)[/COLOR] Si apoi, noi ne bucuram, ne salutam cu “Pace”, ne rugam si frangem painea zilnic, nu doar o zi pe saptamana… [COLOR=seagreen](noi 6 zile ar trebui sa lucram/slujim lui Dumnezeu shi aproapelui facant voia lui Dumnezeu, ca sa avem pace Duminica shi sa frangem painea)[/COLOR] Postat de tricesimusquartus la 9.05.09 ora 9:44 Repostat de tricesimustertius la 9.05.09 ora 14:19 [COLOR=green]deci de sambata seara pana luni dimineatza se tzine Sabatul cel Nou, macar atunci, caci defapt toate sarbatorile shi praznicele imparateshti trebuiesc tzinute asemenea Sabatului... ca zile Mari de Sarbatoare Sfanta.[/COLOR] |
Citat:
|
Citat:
poi ea nu era cu sfintzii Apostoli in Duminica invieri cand li s-a aratat Domnul ucenicilor shi a zis Pace Voua? adica daruindu-le pacea de sus a impacarii cu Dumnezeu, adica Tocmai Sabatul cel Veshnic... shi dupa 8 zile adica martzea pe vremea aia ori lunea pe vremea noastra nu s-a aratat din nou cu dedicatzie speciala pentru Toma shi a zis din nou Pace Voua shi a aratat ochilor lui Toma shi a luat mana lui Toma shi a pus-o in semnul cuielor shi in coasta Sa shi a marturisit Toma: Domnul meu shi Dumnezeul meu... deci iata Sabatul cel nou de Sambata Seara pana Luni Dimineatza, a fost o seara shi a fost o dimineatza, Ziua Intai cea Noua, caci "Noi le facem pe Toate", caci asha este scris ca Hristos sa biruie toate shi sa faca Cer Nou shi Pamant Nou caci cele vechi trecusera/vor trece... iar dumneata ai tupeul sa spui ca Maica Domnului nu a ascultat de Dumnezeu? ai tupeul sa spui ca ea nu tzinea sf Duminica shi Sabatul cel Nou daruit pentru rugaciunile ei shi prin ea? eshti culmea greshitei priceperi shi asta o patzim totzi oridecateori vrem sa ne autoindreptatzim pentru patima flatarii cu propriilor minterese42eu ascunse... deci nu eshti singurul ci marturisesc ca shi eu am nenorocirea aprinderii ei... a falsei vrednicii sulimenizante interioare a sectantului eretic creshtin ortodox interior ca un lup imbracat in haine de oi... deci domnule tricesimusquintus, incercatzi mai oameni "buni" ca sa pricepetzi ce este scris shi nu ceea ce va spun injurashii lui antichrist ca este scris, ca aia mint pentru voirea duhului minciunii maririi de sine ca sa capatatzi nebunia de pe urma a iubirii nebune shi patimashe de sine ca facand pacatele, alea in voi, fara sa va datzi seama, pe nepregatite sa il urasca pe Hristos shi sa va taiatzi afara prin sabia cuvantului scripturii, caci "daca nu raman in Mine, mladitzele se usuca shi sunt aruncate afara shi sunt stranse shi aruncate in foc shi ele ard"... ceva de genul asta... deci fii domnule serios shi nu mai afirma ca preasfanta pururea fecioara Maria nu pazea sf Duminica cand in fiecare Sarbatoare se Hranea prin ucenicul shi fiul ei duhovnicesc Ioan cu sfintele shi infricoshatoarele Taine, cu Trupul shi cu Sangele Domnului pana a fost ridicata la Ceruri... cand iata ca sf ap Toma a recidivat shi iarashi s-a indoit. Shi poate ca a vazut shi a pipait de data asta nu semnele sfintelor patimi pe trupul Domnului ci insushi sicriul gol, chivotul, ca o poarta minunata de trecere spre Veshnica Fericire din Ceruri, intru Dumnezeu, intru sfanta Treime. (ma iarta Doamne pentru inca o marturisire in deshert, caci eu n-am altceva decat ingamfare ci repet doar ca o placa stricata, cu cuvintele mele caci sunt uituc, ca un papagal, ceea ce este scris shi ceea ce ne-ai spus Tu prin sf Biserica a ta, prin Cuvantul lui Dumnezeu) |
Iata ce spun Sfintii de dupa Apostoli:
-Sf Ignatie, ucenic al Sf Ap. Ioan Evanghelistul, martirizat la 107 spune:,, Cei ce traiau in lucrurile cele vechi au ajuns la o noua credinta, nemaitinanad sambata, ci traind dupa Duminica, in care a rasarit si viata noastra prin moartea si invierea lui Iisus Hristos.,, -Sf Varnava-96: ,,Serbam ziua Domnului cu bucurie fiindca acesta e ziua in care a inviat Iisus din morti." -Pliniu cel Tanar-113-scrie Imp. Traian ca ,,crestinii se aduna in ziua soarelui si canta lui Hristos si se feresc de orice lucru.,, - Sf Iusin Martirul-153- scrie:In ziua numita a soarelui, cand Hristos a inviat din morti, toti crestinii de prin sate si orase si campii se aduna si serbeaza ziua Domnului.,, -Sf Clement al Alexandriei-194-zice:,,Vechea zi a saptea n-a ajuns decat o zi de lucru si in locul ei serbam ziua Domnului cu totii.,, -Tertulian din Cartagina-200- zice : ,,Duminicile noi ne bucuram si tinem invierea Domnului.,, Toate acestea arata minciuna adventista cu privire la faptul ca Imparatul Constantin ar fi impus Duminica ca zi de odihna cand iata, ucenici si urmasi ai Apostolilor vorbesc de ziua Domnului-Duminica cu sute de ani inainte de el. |
Citat:
Sfintii Parinti, care au trait in primele doua secole, nu aveau cum sa foloseasca denumirea de "duminica". Postarea dvs. suna a fals (nu este mare lucru; a fost falsificata si Biblia-vezi Apocalipsa 1:10, verset scris in sec. I). |
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
|
Citat:
În prealabil postat de vsovi [COLOR=red]shi dupa 8 zile adica martzea pe vremea aia ori lunea pe vremea noastra[/COLOR] Domnule, eu te mai rog doar o data sa-mi explici de unde teoria asta stranie cu saptamana intortocheata, dupa care te las in pace cu a dumitale teorie nebiblica, necrestina si chiar neortodoxa. [COLOR=blue]de la Cuvantul lui Dumnezeu care marturiseshte shi vindeca shi lumineaza ochi noshtrii ca sa pricepem Scripturile[/COLOR] Citat: În prealabil postat de vsovi [COLOR=red]iar dumneata ai tupeul sa spui ca Maica Domnului nu a ascultat de Dumnezeu?[/COLOR] M-ai inteles gresit [COLOR=blue](nicivorba).[/COLOR] Eu spun (de fapt evanghelistul Luca o spune) ca a ascultat de Dumnezeu si a lui Porunca, odihnindu-se in ziua de sambata. Luca 23,56. [SIZE=4][COLOR=darkorange]"54.Și ziua aceea era vineri, și se lumina spre sâmbătă. [/COLOR][/SIZE] [SIZE=4][COLOR=darkorange]55.Și urmându-I femeile, care veniseră cu El din Galileea, au privit mormântul și cum a fost pus trupul Lui. [/COLOR][/SIZE] [SIZE=4][COLOR=darkorange]56.Și, întorcându-se, au pregătit miresme și miruri; iar sâmbătă s-au odihnit, după Lege."[/COLOR][/SIZE] [SIZE=4][COLOR=#ff8c00][/COLOR][/SIZE] [COLOR=#0000ff]poi era sambata dezlegata atunci in holda de grane shi nu desfintzata dinaintea invierii cand s-au odihnit, caci dupa inviere au tzinut Sabatul cel nou vestit prin cuvintele Bucuratzi-va! de la ingerul Domnului shi daruit prin cuvintele Pace Voua! de la "Domnul meu si Dumnezeul Meu" afirmat shi marturisit de catre Toma dupa 8 zile.[/COLOR] Citat: În prealabil postat de vsovi [COLOR=red]ai tupeul sa spui ca ea nu tzinea sf Duminica[/COLOR] Acelasi evanghelist Luca are "tupeul" sa spuna ca maica Domnului muncea duminica. Luca 24,1. [SIZE=4][COLOR=darkorange]"1.Iar în prima zi după sâmbătă, foarte de dimineață, au venit ele la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră."[/COLOR][/SIZE] [SIZE=4][/SIZE] [SIZE=4][SIZE=2][COLOR=blue]poi ele inca nu primisera Sabatul cel Nou shi Pacea shi Bucuria caci ele veneau in Duminica Invierii, dis de dimineatza la un mort shi tzineau randuiala care era pana atunci, dar mirarea le-a fost mare, caci in loc sa poata sa lucreze, sa stea la priveghi shi sa aranjeze mormantul shi sa planga mortul ele s-au trezit ca n-au mai avut pentru Cine lucra in ziua aceea... caci Domnul s-a sculat din mortzi. [/COLOR][/SIZE] [/SIZE] Citat: În prealabil postat de vsovi [COLOR=red]eu n-am altceva decat ingamfare ci repet doar ca o placa stricata, cu cuvintele mele caci sunt uituc, ca un papagal, ceea ce este scris[/COLOR] Fara comentarii... [COLOR=blue]bine ca insinuezi dumneata ceva shi cand nu faci comentarii...[/COLOR] [COLOR=#0000ff][/COLOR] [COLOR=#0000ff]("colorat"-vsovi, asha ca harap-alb)[/COLOR] |
demn de stiut
Citat:
"El, Hristos a fost numit Domn al Sambetei pentru ca El a sustinut sambata ca pe ceva al Sau. Hristos n-a desfiintat sambata pe care El o tinea". (Tertulian - Contra lui Marcion, cartea a IV-a, cap.XII) "Sambata este odihna Domnului... ziua a saptea este sambatã" (Chiril al Alexandriei - Sc rieri; Inchinarea si slujirea in duh si adevar, traducere de Pr.Prof.Dr. Dumitru Staniloae, Ed. IBM al BOR, Bucuresti 1991, pag.236) "La asiro-babilonieni, a saptea zi era zi de odihna" (Civilizatia Asiro-Babiloniana de Constantin Daniel, Bucuresti 1981, pag.309) "Ziua a saptea a facut-o El zi sfanta, si a poruncit sa inceteze orice munca. Atunci s-a ridicat la orizont soarele intru slava" (Document accadian - "Istoria Biblica, Vechiul Testament de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.I, Bucuresti 1944, pag.108) "PALADIE: Asadar Sambata ne vom opri, dupa vointa Celui ce a dat Legea, de la orice lucru. CHIRIL: Nu simplu de la oricare, Paladie. Caci oprirea de la a cugeta si a face cele care plac lui Dumnezeu si aduc un folos mare, nu invredniceste de lauda. De aceea nu in zadar a adaugat, socotesc, Sfanta Scriptura, ca ziua Sambetei trebuie sa fie sfintita de noi. 'Adu-ti aminte, zice, de ziua Sambetei ca sa o sfintesti pe ea'." (Sfantul Chiril al Alexandriei - Scrieri. Inchinarea si slujirea in duh si adevar. Traducere de Pr.Prof.Dr. Dumitru Staniloae, Ed. IBM sl BOR, Bucuresti 1991,pag.232) "Ca adorator al lui Sol invictus, Constantin era adeptul monoteismului solar de tendinta filozofica si considera ca aceasta nu este incompatibila cu credinta crestina, deoarece suprema Divinitas, din aceasta religie, nu-i parea deosebita de Dumnezeul crestinilor. Constantin n-a repudiat dintr-o data toata mostenirea paganismului si, la fel ca tatal sau, care fusese monoteist, el considera soarele ca mediator vizibilintre Dumnezeul suprem si oameni." (Eusebiu de cezareea. Scrieri, partea a doua. Viata lui Constantin cel Mare.- stdiu introductiv de Prof. Dr. Emilian Popescu , traducere si note de Radu Alexandrescu. Ed. IBM al BOR, Bucuresti 1991, pag.31) |
Citat:
|
domnule litanu shi tricesimusquintus, am impresia ca trebuie sa va trimit la profesorul Dogaru ca sa va puna o doaga la ciuciuBarul vostru cam spart:
poi nu e clar ca se tzinea ziua inveirii Domnului de catre creshtinii ce au continuat randuiala statornicita prin sfintzii Apostoli? deci ce sa verifice Iustin? poi nu vi se pare ca a verificat? sau ce credetzi ca citatele sunt mincinoase sau inventate? mai degraba sa va verificatzi voi daca nu cumva nu va tzin doagele puse de profesorul Dogaru daca atzi fost ca sa va trateze... de mitomanie robotica asha ca traditzia voastra invatzata shi bine studiata cu intrebari shi raspunsuri pentru tantalai... deci harbilor nu mai radetzi de nishte biete oale sparte avand impresia ca citatele voastre v-ar indreptatzi crezul vostru ascuns, caci Iustin ne-a dat sustzinerea scripturistica a Adevarului ca Sabatul cel nou se tzine de Sambata seara pana luni dimineatza... dar altfel decat ala vechi, asha cum ne-a invatzat Hristos, adica binele de sus pentru aproape sau pentru tine niciodata nu este oprit de a-l lucra, caci impotriva bunatatzii shi dragostei shi modestiei shi smereniei shi veseliei duhovniceshti sfinte nu este lege. Iata ce spun Sfintii de dupa Apostoli: -Sf Ignatie, ucenic al Sf Ap. Ioan Evanghelistul, martirizat la 107 spune:,, Cei ce traiau in lucrurile cele vechi au ajuns la o noua credinta, nemaitinanad sambata, ci traind dupa Duminica, in care a rasarit si viata noastra prin moartea si invierea lui Iisus Hristos.,, -Sf Varnava-96: ,,Serbam ziua Domnului cu bucurie fiindca acesta e ziua in care a inviat Iisus din morti." -Pliniu cel Tanar-113-scrie Imp. Traian ca ,,crestinii se aduna in ziua soarelui si canta lui Hristos si se feresc de orice lucru.,, - Sf Iusin Martirul-153- scrie:In ziua numita a soarelui, cand Hristos a inviat din morti, toti crestinii de prin sate si orase si campii se aduna si serbeaza ziua Domnului.,, -Sf Clement al Alexandriei-194-zice:,,Vechea zi a saptea n-a ajuns decat o zi de lucru si in locul ei serbam ziua Domnului cu totii.,, -Tertulian din Cartagina-200- zice : ,,Duminicile noi ne bucuram si tinem invierea Domnului.,, Toate acestea arata minciuna adventista cu privire la faptul ca Imparatul Constantin ar fi impus Duminica ca zi de odihna cand iata, ucenici si urmasi ai Apostolilor vorbesc de ziua Domnului-Duminica cu sute de ani inainte de el. |
Citat:
ramane dara odihna sambetei pentru norodul lui D-zeu...Evrei 4.9 http://www.sfantascriptura.com/biblia_1688.php http://blog.360.yahoo.com/blog-u_tzf...AJ2AD6i?p=1219 |
Citat:
Te stresezi degeaba cu acesti oameni....spune-le sa intelega ca ei sarbatoresc Sabatul ca in ea s-a "odihnit D-zeu" dupa ce a terminat de facut lumea iar aceasta porunca a transmis-o lui Moise si poporului evreu.... Noi ORTODOCSII si alte culte (chiar si SECTARE) sarbatorim DUMNICA ca zi de bucurie ca in ea a INVIAT Iisus din morti....Nu trebuie sa ne poticnim la o ZI in care Il cinstim pe D-zeu, conteaza cum Il cinstim si cum ne comportam cu semenii nostri...sa ne ferim a-i smintii pe sarmanii oameni venind cu noi doctrine (nu de alta dar sarmanii nu or credea ca-s mai multii dumnezei).... Apoi cine a merge in RAI sau in IAD ramane pt. Judecata lui D-zeu. |
Citat:
Serbatorirea Invierii Domnului doar in ziua intaia a saptamanii (ziuan in care ,intr-adevar a inviat) este un fel de minimalizare a importantei INVIERII. Sfantul Apostol Pavel scoate in evidenta importanta capitala in credinta INVIERII (1 Corintei cap. 15:12-34). Ar fi bine sa ne amintim zilnic de Invierea princ care si noi vom fi inviati, si in acelasi timp sa respectam ziua pe care a ales-o Dumnezeu pentru odihna sfanta (ziua a saptea). Asta, numai daca considerati ca mai este importanta alegerea facuta de Dumnezeu ( o singura alegere facuta de la crearea lumii si neschimbata pana azi). |
Citat:
|
Citat:
|
Domnilor, poi vechiul sabat, ziua a 7-a era sfanta pentru veshnicie, Dumnezeu se odihnea in creatzie shi in om, shi sfanta a ramas shi istoriceshte vorbind dar ce sa facem noi urmashii primului om, trupeshte vorbind daca primul om a cazut, caci omul cazand printr-o singura greshala a intrat sub timp shi a ieshit din Eden, scos de Dumnezeu ca sa lucreze pamantul din care a fost luat shi facut, dar ce Sabat putea el sa mai tzina? putea sa tzina ceva sigur ca da, putea sa tzina in continuare sabatul nadejdii mantuirii, caci Dumnezeu de atunci a promis omului ca daca-shi va face canonul dat omului de Dumnezeu shi apoi prin prooroci, ingeri ori sfintzi, atunci va fi cineva care se va nashte din femeie, shi care va strivi al sharpelui cap cu al sau rece ochi de mort galben ca ceara topeasca-se insetat shi calea lui de vicleshug ca prin ispita a ravnit ca sa-l tarasca pe om in pacat, asa cum de mult ori sa intamplat, omul a ascultat shi s-a lepadat de Dumnezeu, deci pare-se ca omul chiar daca nu este scris ca sa-l tzina l-o fi tzinut Sabatul vechi, pe mai departe a tzinut aceasta sarbatoare sfanta a nadejdii, prin vechii patriarhi, prin Abel, Enoh, Set, prin Noe, ori altzii pana la Avraam, caci iata ca Dreptului shi iubitorului de Dumnezeu, Avraam, i s-a promis ca din el va ieshi un neam prea binecuvantat pe care Domnul il va inmultzi shi il va duce in pamantul sfant shi binecuvantat, caci tatal lui Avraam n-a reushit s-ajunga in Canaan ci s-a oprit in pe terra, in Terah... Deci Domnul i-a promis shi i-a aratat lui Avraam shi Sarra, ca astfel va shtii, ca i-a implinit promisiunea, ca fiii vor intra in Canaan.
Prin Lot i-a scos pe cei deatunci din Gomora shi Sodoma iar apoi prin Moise din gLume i-a scos Domnul, marele legiuitor implinitor cu profetzia legii Domnului scrisa pe proorocul cel de piatra, cu semne mari shi cu minuni mari, atat de mari ca la creatzie, Domnul i-a cerut lui Moise pentru ca insushi Moise ii cerea, sa mearga shi sa scoata pe poporul Sau din Egipet, din casa robiei, casa lui faraon, shi asha vor shtii ca i-a scos pentru ca se vor inchina Domnului in muntele Sinai... Dar iata ca s-au innecat ca tziganul la mâl, shi ajunshi in munte ei shi-au amintit de carne, shi au facut un vitzel de aur 'dat cu var', in jurul caruia au dantzui shi s-au destrabalat, mâniind pe Domnul shi pe Moise care a spart proorocul cel de piatra, caci jidovii nu-l meritau. Apoi pentru ca sa nu fie dat de rushine Domnul inainte oamenilor răi, Moise a imbunat pe Dumnezeu caci era bland ca shi o mama, shi bun ca shi un pui de capra sau de orishicare animal... curat, shi pentru asta Domnul le-a promis ca daca s-or supune Domnului deci legii, ei iarashi vor intr-n Sabat, shi de aceea le-a dat sa tzie ca un Pashte Veshnic ce va fi dat candva... nu prin Ilie ori Enoh ci prin Cel caruia Dumnezeu i-a aratat in munte doar lui Moisi spatele pitit in crapatura muntelui, Spatele Lui Mesia, adica pe cel ce se va nashte din Iuda (la semintzie ma refer, din patriarh). Deci iata cum i-a aratat, ca ajunshi pe pamantul fagadintzei ei mult mai tarziu, prin Cineva, printr-un Mantuitor, ei vor fi mantuitzi de moarte shi pacat intrand definitiv in ziua Sfanta prin El in Veshnicul Sabat. Dar iata ca jidovii s-au razvratit shi nici macar in Canaan ei n-au intrat, nu au voit de frica sau pentru carne, caci au mintzit poporul ca pamantul acela nu-i binecuvantat shi pentru asta, pentru cartire, razvratire shi minciuna inca 40 de ani au perindat prin pustie, in invartire, shi oasele-ntre sherpi shi le-au lasat, fiind hranitzi cu mana, cu carne, caci aia, carnea era tot binele, tot "harul" cel pe care ei nu l-au lasat ci juintuind mereu l-au tot visat, o mantuire care sa le dea lor liber burdelochiului mishel shi dreptul de a desfrana chiar sub Adevaratul Har. Deci n-au intrat in Sabat shi nici in pamantul sfant decat mult mai tarziu prin Ioshua, prin care Domnul alte minuni mari shi semne multe a aratat, la fel ca la creatzie shi tocmai ca prin Marea Roshie i+a trecut prin Iordan, pe care prin mijloc le departat in doua... prin Taria Cerului, pierzand agoniseala lui satan... caci asha cum despartzise in doua la creatzie in sus shi jos apele de ape, atunci le-a despartzit de doua ori in doua, in stanga shi in dreapta, iar azi a treia oara le Desparte caci alte Mare Roshie ne trece pe noi, creshtinii-israelii, cei de azi. Astfel ca jidovii de sub Ioshua shi Moisi deshi aproape-o zi intreaga s-au tot luptat, caci erau gata sa intre in Sabat, cand soarele pe ceruri s-a oprit, a stat, totushi ei iata ca iarashi s-au innecat ca shi tziganul iar la mâl. Dar de data asta in Canaan ei sigur au intrat caci Ioshua avea credintza mare shi duh curat shi insushi Voievodul Cerului cand a intrat l-a descaltzat. Dar in Sabatul Sfant tot n-au intrat. Apoi, in timp, vechiul Israil, jidovii, dar shi evreii, au dat proorocii cei mai mari, shi fiecare-a dat o carte sfanta, proorocitoare spre indreptarea care canta de la Domnul cel inalt. Dar cu toate astea shi deshi tzineau sabatul legii, ei il tzineau de parc-ar fi intrat defapt in sfantul sabat cand colo mereu mereu s-au autoinshelat, deci n-au intrat caci nu se lepadasera ei de pacat iar pe Mesia+Domnul n-au primit shi in pacate au murit. Abea tarziu de tot, din Iuda a rasarit din vitza regelui iubit, din David care de Saul a fost aspru shi pe nedrept din pisma haituit, o preacurata fata, o fecioara sfanta, care a nascut un prunc, in trup, dat spre jertfa de la Tatal Dumnezeu, care a fost bineslavit, strigat din gura mare asha cum proorocise Isaia ca va veni Mesia, ca inainte il va vesti Ilie, shi-asha asha a fost precum e scris, asha Ioan L-a aratat lui Israil pe Mielul cel desavarshit, pe Domnul Sfant care se va da noua cu sfinte patimi torturat Fiul shi apoi junghiat, din dragoste pentru Dumnezeu Tatal, Duhul shi aproape. Dara se pare ca deshi asha ceva s+a intamplat, totushi putzin L-au ascultat shi L+au urmat pana ce din mortzi a inviat, deshi cu totzii au vazut atatea semne shi minuni sub ochii lor, in fatza lor, caci a facut in taina multe dar shi pe catzi a vindecat ori chiar din moarte a ridicat in plina zi intre talhari shi farisei, intre jidani shi saduchei, shi intre canaaneeni shi alti straini... deci prea putzini cu credntza mare l+au iubit, cand a cazut intre straini, intre straini de Dumnezeu pe-al Capatzânei mit... de lut. Shi astfel Sabatul lor, al mortzii mortzilor, a 7-a zi, caci numai Domnul cum ar fi trebuit doar El insushi il tzinea shi doar prin El fusese tzinut de la inceput pan la sfarshit shi de la sfarshit pana la inceput. Shi-n el, in sfantul drept sabat, in ziua 7-a doar preasfanta Nascatoare shi pururea Fecioara+Maica a Intrat, mai dinainte de rasaritul intaiei Zile, rasarit Dumninical in care din mormant a inviat Pacea cea Noua, Mai Marele Sabat, al Harului cel Binecuvantat shi+Adevarat. Deci ieshirea din gLume shi din pacat prin lege, doar ea, Fecioara cu Dumnezeu a realizat, doar ea, Femeia, daruind lui Dumnezeu un trup curat din Marele al sau Talant, o Casa Sfanta, iubitoare, shi l-a- mbracat pana la varsta cand Acesta s-a pus spre lucrat ascultare, ascultarea spre care venise de la Tatal trimis in lume, asha cum Tatal promise de la+nceput, caci atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, caci l-a dorit in Rai pe fiecare om ridicat... prin Mesia, caci pentru asta noua ni l-a dat pe unul nascut Fiu al Sau mai inainte de totii vecii shi-apoi pe Duhul Sfant ce tot prin Fiul ni L+a dat purces din El, din Tatal, mai inainte de totzi vecii, ca sa ne fie noua Carma, Cale, spre Nunta din Palat. Deci iata ca Harul a venit prin Hristos chiar daca legea a fost data prin Moisi, pentru ca Domnul crucea pana la moarte shi inviere shi-a purtat, din lume shi din iad ieshind dupa tot chinul pe care in dragoste de om ni l-a rabdat, caci noi I l-am dat, caci crucea de la om e data dar e sfintzita prin sangele cel sfant ce+a curs pe Ea, pe Crucea Ridicata. Shi-apoi dupa 8 zile, iubitul lui ucenic, al Domnului, Toma, s-a lamurit, deci iata ca shi el a intrat in Noul Sfant Sabat, ce doar Duminica se tzine, in Sfantul Soare, Sfanta Luna, de sambata seara pana luni dimineatza shi in care n+ai voie sa faci niciun pacat shi nici o munca, vre-o robie, pentru trup ori pentru gLume, ca nu cumva sa cazi blestemat sub blestemul legii lui Dumnezeu care te va considera potrivnic ori ateu. acuma sper c-atzi intzeles, ca daca nu, va mai repet mereu... tot... Eu. (nu va ganditzi la mine, caci Eu e Domnul shi nu al sau poet, care a pus in slove un lung shi greu trasEu) |
Citat:
deci el a muncit, eu am furat... asha ca m-ai laudat dejeaba, ca nu eu ci Domnu-i Imparat, dar nu asha gLumeshte... ci duhovniceshte... Domnul graieshte... deci iata ca nu m-am lasat in deshert flatat de insuhsi eu, cel iubitor de slava desharta, ca sa primesc ce altul a Lucrat... sper ca nu te-ai suparat ca doara fireshte ca nu pe dumneata te-am facut vinovat... deci te rog ma iarta shi nu fi suparat. |
Citat:
"Caci dupa cum cerurile cele noi si pamantul cel nou, pe care le voi face, zice Domnul,... in fiecare sabat va veni orice faptura sa se inchine inaintea Mea, zice Domnul" (Isaia 66:22,23). Acelasi sabat (nu spune "noul sabat") si pe "noul pamant". |
Litanul:
Cum adica "vechiul sabat (odihna)"? Se borbeste undeva despre "noul sabat"? Daca cercetezi Sfanta Scriptura de la un capat la altul, vei gasi vorbindu-se despre "un pamant nou" si un "cer nou", dar sabatul ramane acelasi de la facerea lumii. "Caci dupa cum cerurile cele noi si pamantul cel nou, pe care le voi face, zice Domnul,... in fiecare sabat va veni orice faptura sa se inchine inaintea Mea, zice Domnul" (Isaia 66:22,23). Acelasi sabat (nu spune "noul sabat") si pe "noul pamant". poi domnule, sectantu-le "drag" shi pacatosule drag, shi omule bun, poi ce sens avea toata intrarea asta in Sabat, in impacarea cu Dumnezeu, toate chinurile shi lungul drum shi toata legea shi toata Mantuirea, daca nu trebuia pentru om decat o serbare a zilei sfinte, ca shi cum ar fi impacatzi, deci nefiind impacatzi pentru ce atunci o tzinere a sabatului? de la inceput pana la sfarsit? caci ei defapt dihovniceshte murisera, primul om, primii oameni, chiar in ziua in care au greshit, atunci cand au mancat din poama pomului binelui shi raului din mijlocul gradinii Edenului? deci asha zici tu ca trebuia ca omul in ziua aia sa stea ca mortzii cu ochi umblator shi barfitori, sa se adune ca la shedintza shi sa mai discute intre ei despre Dumnezeu mandrindu-se care e mai vshmecher shi mai plin de vicleshugurile burdelochiulului, shi gata, aveau asigurat un loc in rai. Poi nu ai vazut ca nici macar legea respectiva scrisa pe piatra nu au priceput-o? caci legea a fost data prin Moise dar Harul a venit prin Hristos, deci ei nu shtiau cum trebuie priceput shi lucrat Cuvantul scris pe piatra la legea cu nr 4, pentru ca nu primisera Darul shi Harul din pricina impietririi inimilor lor. Deci iata, ei tzineau o zi, dar ce sens avea daca ei greshisera, shi traiau in pacat shi in ea, caci invartoashatzi fiind ei sarbatoreau defapt oprirea binelui de la Dumnezeu shi astfel sarbatoreau biruirea mortzii asupra omului, asupra vietzii. astfel ca Sabatul s-a pastrat, cel Vechi, dar a fost dezlegat dar atat Cel nou cat shi cel Vechi cat shi cel Veshnic toate trei impreuna formeaza un singur shi mare Sabat ce se sarbatoreshte precum in Cer asha shi pe Pamant : de Sambata seara pana Luni Dimineatza ca o Cale spre Imparatzie iar in Mijlocul Ei, in sfanta Dumnenica ori Duminica ori Ziua Soarelui, Domnul desparte apele de ape, shi Lumineaza pentru ca in intunericul noptzii sa se arate Pamantul Fagaduintzei luminat ca de o faclie mare... Gradina Sfanta peste care Dumnezeu sufla Duhul Pacii de sus, darul milei iubirii, harul bunatatzii shi impacarii dintre Dumnezeu shi om... intr-o continua lupta cu cel rau shi viclean in Biserica Luptatoare, ca ducand omul credincios lupta cea buna sa poata nadajdui ca prin Hristos va avea parte de Biruintza ca sa fie dus shi daruit Bisericii Cereassti Biruitoare, caci este scris ca Domnul Iisus Hristos ca sa biruieasca... dar pentru asta omul trebuie sa-L creada, sa-L iubeasca, sa se lepede de sine insushi shi de toate cele rele ca smerindu-se in rabdarea umilintzelor shi ocarilor sa ramana fidel, copil, fiu, frate, credincios cu credintza tare iubitoare ca sa-shi duca Crucea fara cartiri, tzinand-o ca pe-un steag oricat de nebun va parea pentru asta inaintea gLumii. deci daca nu eshti multzumt ca tzi-am deslushit sfanta Taina... asha cum vad eu, shi cum m-am priceput, sper ca de la Duhul, de la Domnul, atunci ramane sa faci asha cum pricepi tu din scripturi, asha cum vezi dumneata ca este scris. |
rectificare:
in scrierea "ca prin Hristos va avea parte de Biruintza ca sa fie dus shi daruit Bisericii Cereassti Biruitoare," se va inlocui Cereassti (adica cere as sti) cu Ceresti citit Cereshti... |
Ora este GMT +3. Ora este acum 16:59:52. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.