În perioada 3 – 6 mai 2017, la Iași, se desfășoară a cincea ediție a Simpozionului Internațional Dumitru Stăniloae, cu tema Martiriu și Memorie din România comunistă.

Primul eveniment din programul simpozionului este Dezbaterea publică Comunismul în memoria Bisericii. Dezbaterea va avea loc în această seară de la ora 18:00 în Sala Mare a Teatrului Național Vasile Alecsandri din Iași.

Invitați la această manifestare sunt Teodor Baconschi, Matei Cazacu, Adrian Opre și Radu Preda, care va modera dezbaterea.

Dezbaterea își propune să deschidă calea înțelegerii în profunzime a unui capitol de istorie recentă întins pe aproape jumătate de secol, bogat în evenimente, presărat de trădări evidente, dar și de numeroase, majoritatea încă necunoscute, forme de rezistență spirituală, care a costat viețile a mii de oameni și a condiționat devenirea altor câtorva milioane, până azi, notează site-ul simpozionului.

Teodor Baconschi va oferi o sinteză a antropologiei proiectului comunist «omul nou», o caricatură dramatică a idealului prezentat de Sfântul Apostol Pavel.

Matei Cazacu va face o incursiune în subteranele procesului istoric de comunizare a unei societăți prin anihilarea elitelor, schimbarea brutală a ierarhiei valorilor și falsificarea reperelor identitare.

Adrian Opre va prezenta câteva mecanisme psihologice de confruntare cu oroarea, descifrând astfel o parte din înțelesurile paradoxului sistemului represiv comunist care a «filtrat» involuntar caractere, unele ajungând să se învecineze cu sfințenia.

Mâine, 4 mai, va avea loc Ceremonia de deschidere a Simpozionului, la care va participa și Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Ceremonia va avea loc în Sala Iustin Moisescu a Centrului Eparhial Iași.

Asociația Părinți pentru Ora de Religie (A.P.O.R.) organizează evenimentul „Gala Olimpicilor APOR” în cadrul căruia va avea loc premierea elevilor olimpici la Religie (cultul ortodox) și Chimie, informează Cristinel Rusu, Sectorul învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Manifestarea se va desfăşura la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, sâmbătă, 6 mai 2017, în prezenţa Preasfinţitului Părinte Timotei Prahoveanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Gala Olimpicilor APOR se va desfășura după următorul program:

17.30 – Accesul invitaților în sală;

18.00 – Deschiderea evenimentului, cuvântul doamnei Liana Stanciu și al Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor;

18.15 – Recital de muzică clasică susținut de un grup de copii talentați;

18.45 – Premierea elevilor participanți la Olimpiada Națională de Religie și Chimie;

19.15 – Recital trupa Byron;

20.00 – Premierea elevilor participanți și distinși la etapa municipală a Olimpiadei de Religie și Chimie.

În organizarea acestui eveniment şi-au adus aportul sponsori privați (Fundația Pasteur), structuri de la nivelul Ministerului Educației Naționale, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Sectorul Învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Asociația Profesorilor de Chimie București, precum și personalități din diferite domenii.

Asociația Părinți pentru Ora de Religie, prin acţiunile şi evenimentele sale, se adresează familiilor în general şi copiilor în mod special, punând un accent puternic pe promovarea valorilor şi principiilor de viaţă creştine, a tradiţiilor, culturii şi spiritualităţii româneşti.

A.P.O.R. își propune ca în fiecare an premierea olimpicilor la Religie-cultul ortodox să se facă împreună cu cea a elevilor de la o altă materie de studiu din învățământul gimnazial și liceal. Astfel, se urmărește atât evidențierea elevilor care excelează în studiul valorilor spirituale românești și a credinței creștin ortodoxe, cât și promovarea, în aceeași măsură, a interesului elevilor pentru domeniul științific, literar și artistic.

Editat******

La Mănăstirea bucureșteană Radu Vodă a început din după amiaza zilei de 4 mai 2017 sărbătorirea Sfântului Efrem cel Nou. Slujba de Priveghere a fost oficiată de un sobor de clerici, slujitori ai Mănăstirii.







Locașul de cult păstrează spre închinare un fragment din moaștele sale. Mâine, în ziua propriu-zisă a sărbătorii, va avea loc o procesiune în jurul lăcașului de cult. Evenimentul va culmina cu oficierea Sfintei Liturghii.

La Muzeul Satului va avea loc duminica aceasta un atelier cultural dedicat copiilor având în prim plan teatrul de umbre, informează site-ul oficial al instituţiei.

Copiii vor participa la un ghidaj tematic şi apoi la desfăşurarea unor poveşti inspirate din patrimoniul muzeului, dar şi din vieţile sfinţilor din calendarul creştin ortodox, folosind jocul de umbre şi lumini, precum şi un scenariu adaptat de specialiştii muzeului categoriilor de vârstă 6 – 12 ani.

Folosind teatrul ca metodă de educaţie, la sfârşitul atelierului, copii vor fi capabili să îşi canalizeze atenţia asupra poveştii, să îşi stăpânească emoţiile, să folosească diferite intonaţii specifice personajelor şi să respecte rolul fiecăruia din echipă.

Teatrul de umbre este o formă de exprimare artistică ce utilizează atât umbre, cât si păpuşi. Îşi are originea în spaţiul asiatic şi a pătruns în Europa prin Turcia (teatru Karagöz).

Ca şi în teatrul tradiţional sunt prezente funcţia de divertisment şi cea educativă. Acţiunea petrecută în spatele unui paravan, povestită de un narator şi redată prin siluete, lasă mult loc imaginaţiei şi creaţiei spectatorilor.

Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad organizează, în perioada 8-9 mai 2017, Simpozionul Naţional Studenţesc sub genericul Teologia icoanei în contextul mediatic actual.

Scopul organizării simpozionului este întâlnirea studenţilor din cadrul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă, împărtăşirea de idei, exprimarea temelor teologice, dialogul şi aprofundarea problematicii teologic-istorice pe care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a propus-o spre reflecţie în Patriarhia Română, în anul 2017, a declarat Pr. Prof. Cristinel Ioja, Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad.

La acest eveniment academic participă 29 de studenţi de la Facultăţile de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, Sibiu, Cluj, Iaşi, Craiova, Oradea, Târgovişte, Alba Iulia şi Arad, precum şi de la Departamentele de Teologie Ortodoxă din Timişoara şi Caransebeş. Contribuţiile studenţilor vor fi publicate într-un volum de studii.

Sub genericul „Resacralizarea relației medic-pacient” va avea loc, în sala de conferințe a Hotelului Metropolis din Bistrița, cel de-al XVI-lea Seminar Internațional de Medicină și Teologie. Evenimentul se va desfăşura în perioada 8-9 mai 2017, informează Radio Renaşterea.

Pe ordinea de zi a seminarului se află următoarele teme: Prelevarea și transplantul de organ; Mărturisirea creștină în practica medicală; Consilierea duhovnicească, în dialog cu psihologia; Pledoarie pentru întoarcerea la sfințenia vieții.

În cadrul evenimentului vor fi vernisate două expoziții de pictură: Petru Damir – „Grădinile Agapiei”; studenții Secției de Artă Sacră, UBB Cluj-Napoca – „Identitate și național în arta și iconografia românească” (icoane pe sticlă).

Printre conferențiari îi regăsim pe: Acad. Felix Unger (Austria), Daniel Benjamin Hinshaw (SUA), Ioan Ștefan Florian (Cluj-Napoca), Ioan Chirilă (Cluj-Napoca), Alex. Ștefănescu (București), Vasile Sebastian Dâncu (Cluj-Napoca), Gheorghe Borcean (București), Vasile Astărăstoae (Iași), Adrian Opre (Cluj-Napoca), Ovidiu Gavrilovici (Iași) etc.

În ziua de marți, 9 mai, ora 10.00, Corala „Armonia” din Arhiepiscopia Tomisului va susține un concert de muzică psaltică.

Sunt invitați să participe toți cei interesați de programul Seminarului, intrarea fiind liberă.

În cadrul Seminarului de Medicină și Teologie, în ziua de marți, 9 mai 2017, ora 9.30, în saloanele Hotelului Metropolis va avea loc conferința „Sciences and Theology”, susținută de Acad. Felix Unger, Președintele Academiei Europene pentru Ştiinte și Arte din Salzburg, Austria.

Acesta s-a născut la 2 martie 1946 în orașul austriac Klagenfurt și face parte din elita mondială a specialiștilor în boli cardiovasculare. A studiat medicina la Viena, unde a absolvit în anul 1971 ca elev al Prof. Dr. Fritz Kaindl. După absolvire, a practicat medicina la Clinica de chirurgie cardio-vasculară din capitala Austriei, dedicându-se studiului transplantului cardiac.

În anul 1986, Felix Unger a efectuat primul transplant de inimă artificială din Europa, fiind vorba de un substitut cu durată de functionare limitată, până la găsirea unui donator pentru transplant cardiac.

În anul 1990, a fost ales Președintele Academiei Europene pentru Ştiinte și Arte (Academia Scientiarum et Artium Europaea), care este o societate de savanți și artiști cu 1700 de membri, din care 29 sunt laureați ai premiului Nobel.

Programul Simpozionului

Luni, 8 mai 2017

SALA A

Orele 900 – 1100 – Conferinţe (partea I)

Secțiunea de Artă Sacră: Identitate și național în arta şi iconografia românească
Moderatori: Marcel Muntean, Marcel Lupșe, Constantin Măruțoiu

SALA B

Orele 900 – 1100 – Conferinţe

Prelevarea și transplantul de organ
Moderatori: Pavel Chirilă, Gheorghe Borcean, Dan Perju-Dumbravă

Orele 1100 –1130 – Petru Damir: „Grădinile Agapiei” Vernisaj în Foaierul Hotelului Metropolis

SALA A

Orele 1130 – 1300 – Conferinţe (partea a II-a)

III. Secțiunea de Artă Sacră: Identitate şi naţional în arta şi iconografia românească

Moderatori: Marcel Muntean, Marius Dan Ghenescu, Claudia-Cosmina Trif

SALA B

Orele 1130 – 1300 – Conferinţe

Comunicarea în medicină
Moderatori: Beatrice Gabriela Ioan, Nicolae Miu, Gabriel Gârdan

Orele 1300 – 1330 – Icoane pe sticlă, Secția de Artă Sacră,

Fac. de Teologie Ortodoxă, UBB Cluj-Napoca

Vernisaj în Foaierul Hotelului Metropolis

Orele 1330 – 1430 – Pauză

SALA A

Orele 1430 – 1645 – Conferinţe (partea I)

Mărturisirea creștină în practica medicală
Moderatori: Ioan Gherghina, Radu Munteanu, Ioan-Vasile Leb, Silviu Morar

SALA B

Orele 1430 – 1645 – Conferinţe

Consilierea duhovnicească, în dialog cu psihologia
Moderatori: Adrian Opre, Ovidiu Gavrilovici, Teofil Tia, Sebastian Moldovan

Orele 1700 – 1900 – Conferinţe (partea a II-a)

VII. Mărturisirea creștină în practica medicală

Moderatori: Carmen Corina Radu, Ștefan Iloaie, Ioan C. Teșu

Marţi, 9 mai 2017

Orele 0900 – 0930 – Te Deum

Orele 0930 – 1045 – Conferinţe (partea I)

VIII. Pledoarie pentru întoarcerea la sfințenia vieții

Moderatori: ÎPS Andrei Andreicuţ, Ioan Chirilă, Felix Unger, Vasile Sebastian Dâncu

Orele 1100 – 1130 – Microconcert

Corala „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului

Orele 1130 – 1330 – Conferinţe (partea a II-a)

Pledoarie pentru întoarcerea la sfințenia vieții
Moderatori: ÎPS Andrei Andreicuţ, Ioan Chirilă, Vasile Sebastian Dâncu, Mircea Gelu Buta

Orele 1330 – 1400 – Discuţii finale

Un fragment din moaştele Sfântului Stelian, ocrotitorul copiilor, şi Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenia (Mitropolia Volos, Grecia) vor fi aduse spre cinstire credincioşilor din Protoieria Ilfov Nord.

Cu binecuvântarea Patriarhului Daniel, odoarele vor fi aşezate spre închinare în orașul Voluntari, la Biserica parohiei Sfânta Cuvioasă Parascheva, în perioada 9-15 mai.

Programul liturgic din această perioadă este următorul:

Marţi, 9 mai

orele 1000 : întâmpinarea delegaţiei din Grecia care va însoţi raclele cu sfintele odoare, la catedrala din oraşul Voluntari;
orele 1700 : Slujba Vecerniei şi a Acatistului Maicii Domnului.
Miercuri, 10 mai 2017

orele 900 : Sfânta Liturghie în paraclisul catedralei din Voluntari;
orele 1700 : Slujba Vecerniei şi a Acatistului;
Joi, 11 mai 2017

orele 900 : Sfânta Liturghie în paraclisul catedralei din Voluntari;
orele 1700 : Slujba Vecerniei şi a Acatistului;
Vineri, 12 mai 2017

orele 900 : Sfânta Liturghie în paraclisul catedralei din Voluntari;
orele 1700 : Slujba Vecerniei şi a Acatistului;
Sâmbătă, 13 mai 2017

orele 900 : Sfânta Liturghie în paraclisul catedralei din Voluntari;
orele 1700 : Slujba Vecerniei şi a Acatistului;
Duminica, 14 mai 2017

orele 930 : Sfânta Liturghie, oficiată pe un podium amenajat în pridvorul catedralei din Voluntari;
orele 1700 : Slujba Vecerniei şi a Paraclisului Maicii Domnului;
Luni, 15 mai 2017

orele 900 : Sfânta Liturghie în paraclisul catedralei din Voluntari;
orele 1700 : Slujba Vecerniei şi a Acatistului;

Ediția a cincea a Simpozionului Internațional Dumitru Stăniloae s-a încheiat astăzi, cu oficierea Sfintei Liturghii și a slujbei de pomenire a martirilor și apărătorilor Ortodoxiei din timpul comunismului în Catedrala Mitropolitană din Iași.

Slujba din 6 mai 2017 a fost oficiată de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu IPS Luca, Mitropolit de Zaporozhye și Melitopol, Ucraina, aflat în pelerinaj în România, notează doxologia.ro.

Episcopul ucrainean a amintit de stările de conflict existente în lumea creștină și a spus că acestea sunt urmările depărtării omului de Dumnezeu, la fel cum s-a întâmplat și în trecut, perioada comunistă, atunci când creștinii au avut de suferit.

După Sfânta Liturghie, IPS Teofan a oficiat slujba de pomenire pentru martirii și apărătorii Ortodoxiei în timpul comunismului.

Mitropolitul Moldovei a spus că acești mărturisitori constituie bogăția Bisericii și a neamului.

Nădăjduiesc ca ceva din duhul lor în vremea noastră să fie preluat de cei care au responsabilități mari sau mici în viața Bisericii, a societății, sau afiecărui segment uman.

La slujba de pomenire au participat și invitații care au conferențiat în aceste zile în cadrul Simpozionului Dumitru Stăniloae.

Tema de anul acesta, Martiriu și Memorie din România comunistă a fost propusă spre dezbatere în contextul Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.

Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români, Filiala Timișoara, a organizat joi, 5 mai, în Amfiteatrul I al Universității de Medicină II din Timișoara, conferința Marii duhovnici ai perioadei comuniste.

Prelegerea a fost susținută de Conf. Dr. Adrian Lemeni de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, ne-a transmis Răzvan Fibișan de la Biroul de presă al Arhiepiscopiei Timișoarei.

La acest eveniment meditativ au fost prezenți clerici, numeroși tineri îmbrăcați în straie populare, dar și timișoreni dornici de a cunoaște cât mai multe informații despre viața și experiența martirilor și a marilor păstori de suflete din temnițele comunismului. De la Centrul eparhial a fost prezent părintele Zaharia Pereș, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei.

Prelegerea teologului Adrian Lemeni a evidenţiat jertfelnicia unor preoţi şi mireni români care au mărturisit şi apărat credinţa creştină ortodoxă (prin înţelepciune şi tact pastoral, prin curaj şi fermitate în transmiterea credinţei, prin mărturisire jertfelnică) în timpul prigoanei regimului comunist. Discursul a fost structurat pe trei coordonate: 1. aspecte ale asumării memoriei identității și demnității mărturisitoare; 2. Hristos, paradigma martirajului autentic; 3. rezistența și biruința în închisorile comuniste, prin viața spirituală trăită în duh și adevăr.

Dincolo de o investigație arhivistică și de o simplă prezentare a tertipurilor sclavagismului din societatea consumeristă de astăzi, în care mentalitatea este structurată pe diferite tipare ideologice, profesorul conferențiar a scos în relief atât sensul conștiinței creștine mărturisitoare, cât și importanța asumării adevărului, ca prezență eliberatoare a existenței noastre.

Nu este o temă oarecare, ci una care ne obligă la mult mai mult decât de a face o simplă investigație asupra a ceea ce a însemnat experiența din universul concentraționar al închisorilor comuniste. Nu este ușor să vorbim astăzi despre libertatea în duh și adevăr, trăită de acești mărturisitori în închisoare, întrucât este greu să vorbești despre libertate astăzi, când putem alege libertatea de a nu fi liberi, a menționat conf. dr. Adrian Lemeni.

Nu în ultimul rând a fost evidențiată și dimensiunea spirituală și interioară a libertății trăite în duh și adevăr.

Deși vorbim cu multă ușurință despre libertate, conștientizăm, cu o anumită dificultate, că nu suntem atât de liberi pe cât invocăm libertatea și că libertatea nu înseamnă o sumă de posibilități exterioare. Libertatea este o taină profundă, ce presupune o interioritate mult mai adâncă decât ceea ce înseamnă exterioritatea unor posibilități. Libertatea este structural legată de adevăr. Nu există libertate autentică în afara adevărului. Ea este consecutivă adevărului, a afirmat teologul Adrian Lemeni.

În continuare, membrii ASCOR Timișoara au susținut un recital de cântări religioase românești, prin care au fost elogiați mărturisitorii credinței creștine, care au suferit în timpul regimului comunist. Ultima parte a conferinței a fost dedicată întrebărilor.

Conferința Marii duhovnici ai perioadei comuniste face parte din seria de manifestări dedicată anului 2017, declarat de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române drept Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

Douăzeci și doi voluntari de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului au desfășurat astăzi o nouă ediție a Campaniei Sănătate pentru sate în comuna prahoveană Albești Paleologu.

Acțiunea din 6 mai 2017 reprezintă cea de-a 45-a ediție a acestei campanii, în cadrul căreia au primit consultații medicale gratuite peste o sută de persoane, informează Dan Prună, voluntar coordonator la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.

Zece dintre voluntarii implicați sunt cadre medicale specializate in: medicină generală, medicină internă, stomatologie, dermatologie, diabet și boli de nutriție, kinetoterapie, imagistică, psihiatrie pediatrică și de adulți. De asemenea, au participat trei asistenți medicali și personal auxiliar.

Elevii bucureşteni care au participat în acest an școlar la etapa națională a olimpia*delor școlare de chimie și religie-cultul ortodox au fost premiați sâmbătă, 6 mai, în cadrul Galei Olimpicilor. Evenimentul a avut loc la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Capitală și a fost organizat de Asociația Părinți pentru Ora de Religie în colaborare cu Fundația Pasteur, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Asociația Profesorilor de Chimie din București și Sectorul Învățământ și activități cu tineretul din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Elevii au fost premiaţi de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, care a apreciat iniţiativa Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie (APOR), „oameni care, deşi nu sunt slujitorii ai Biserici la Sfântul Altar, au o altfel de slujire frumoasă prin iniţiative inspirate şi prin atenţia deosebită faţă de aceşti tineri şi faţă de ora de religie. Participarea la olimpiada de religie reprezintă pentru elevi o ocazie de a-şi mărturisi credinţa.”
Premierea simultană a elevilor care excelează în studiul valorilor credinţei creştin-ortodoxe, dar şi a celor care sunt interesaţi de domeniul ştiinţific nu a fost întâmplătoare, pentru că „noi toţi suntem un amestec de chimie, fizică şi, sper din suflet, credinţă”, după cum a declarat Liana Stanciu, preşedintele APOR.
Invitat la festivitate, inspectorul școlar general al municipiului Bucureşti, Ionel Florian Lixandru, a afirmat că „religia conduce la credinţă şi prin credinţă se vindecă sufletele, în vreme ce chimia pregăteşte viitorii medici, care vor vindeca trupurile. Iată că putem găsi o legătură şi nimic nu este întâmplător. Doresc să vă felicit pe toţi cei care aţi participat în acest an şcolar la olimpiadele de religie şi chimie. Vreau să vă spun că acest an şcolar a fost pentru Bucureşti unul cu rezultate deosebite, avem premii la etapa naţională la aproape toate disciplinele.”
Toţi elevii au primit premii în cărţi, oferite de Arhiepiscopia Bucureştilor, respectiv de Asociaţia Profesorilor de Chimie din Bucureşti, dar şi în bani, sume oferite de Fundaţia Pasteur. În cadrul galei au fost premiaţi şi elevii care au obţinut rezultate foarte bune la etapa pe municipiu a olimpiadelor de religie şi de chimie, numărul acestora depășind 250. APOR şi-a propus ca în fiecare an premierea olimpicilor de la disciplina religie, cultul ortodox, să se facă alături de elevii de la o altă materie de studiu din învăţământul gimnazial şi liceal.
Gala olimpicilor la cele două discipline a inclus mai multe momente artistice susţinute de elevi din toate ciclurile de studiu. Aceștia au susţinut recitaluri de pian şi vocale care au încântat audienţa.

Metoda de calcul a mediei pentru admiterea la liceu se schimbă din acest an, ponderea mediilor din clasele gimnaziale scăzând la 20%, faţă de 25 % cât a fost până acum, restul de 80% fiind reprezentat de media de la Evaluarea Naţională, anunţă Ministerul Educaţiei Naţionale.
"Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere", se arată în ordinul de ministru publicat în Monitorul Oficial în luna august 2016.
Sesiunea de admitere din vara acestui an este prima în care se va aplica noua metodă de calcul.
Proba scrisă la limba română din cadrul Evaluării Naţionale urmează să aibă loc la data de 19 iunie, pe 21 iunie va avea loc proba scrisă la matematică, iar, la data de 22 iunie, elevii din clasa a VIII-a vor susţine proba scrisă la limba maternă.
Anul trecut, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Educaţiei, 44,05 la sută dintre elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea evaluării naţionale, au obţinut rezultate peste 5. Cele mai multe medii la simularea evaluării naţionale au fost între 5 şi 5.99 (22.422), între 6 şi 6,99 au fost 19.109 medii, 15.985 de medii între 7 şi 7,99, 11.989 de medii între 8 şi 8,99, 3.850 de medii între 9 şi 9,99, respectiv şapte medii de 10.

Advertisement
În ceea ce priveşte rezultalele la evaluare naţională de anul trecut, pe discipline, reprezentanţii ministerului Educaţiei au transmis "că procentul notelor peste 5 a fost de 60,54% (prezenţă - 90,71%) la proba de Limba şi literatura română, respectiv 32,60% (prezenţă - 90,20%) la matematică. La proba de Limba şi literatura maternă, din 10.170 de elevi prezenţi, circa 76% au reuşit să obţină note peste 5". Potrivit rezultatelor transmise, cele mai multe note peste 5 s-au înregistrat în Capitală - 60,57% (rată prezenţă - 90,10%), urmată de Brăila - 58,50% (rată prezenţă - 76,61%) şi Cluj - 55,33% (rată prezenţă - 91,37%). Cele mai mici note s-au înregistrat în judeţele Vaslui - 31,22%, Tulcea - 32,67%, şi Călăraşi - 33,47%. În aceste judeţe prezenţa a fost, în medie, de aproximativ 90%. La nivel naţional, 73.342 de elevi (44,05%) au obţinut medii peste 5 la simularea probelor din cadrul Evaluării Naţionale.

Comisarul European Corina Crețu a efectuat astăzi, 8 mai 2017, o vizită la Ansamblul Patriarhal din București, unde a avut o întrevedere cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Corina Crețu a vizitat Palatul Patriarhiei, edificiu care a fost consolidat și restaurat din fonduri europene. Cele 19 milioane de euro au reprezentat 98 la sută din valoarea totală lucrărilor.

Palatul Patriarhiei Române din București, clădire inclusă în prezent în circuitul turistic, este un proiect de restaurare de succes, cea mai mare lucrare din Sud – Estul Europei, realizată din fonduri europene, a spus Corina Crețu, Comisarul European pentru Politici Regionale, conform Radio Trinitas.

În această vizită, Corina Crețu a fost însoțită de Victor Opaschi, Secretarul de stat pentru culte. Demnitarii au fost întâmpinați de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, și de Vasile Bănescu, Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

După ce a vizitat Palatul Patriarhiei, Comisarul european s-a întâlnit cu Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Cei doi au vorbit despre nevoia simplificării legislației pentru accesarea mai rapidă a banilor comunitari destinați conservării și consolidării patrimoniului cultural.

Comisarul european și Patriarhul României au discutat despre proiectele majore de conservare a patrimoniului cultural care pot fi implementate până în anul 2020, majoritatea în Moldova, biserici vechi de pe vremea Sfântului Ștefan cel Mare care trebuie consolidate.

Au fost aduse în discuție și bisericile din mediul rural. Referitor la acestea, Corina Crețu a spus că este necesară o colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale.

Voi vorbi cu doamna ministru Shhaideh să ia în considerare punctul de vedere al Patriarhiei, ca acestea să poată fi consolidate nu din fonduri de Dezvoltare rurală, ci din Programul Operațional Regional.







Palatul Patriarhiei găzduiește în prezent un muzeu și spații destinate organizării de conferințe și evenimente culturale.

Pentru a marca împlinirea celor 40 de ani de la demolarea Bisericii Ienii și pentru a readuce în memoria colectivă imaginea acestui important locaș din centrul istoric al Capitalei, Parohiile Boteanu-Ienii și Sf. Nicolae – Dintr-o zi au inițiat organizarea unei serii de evenimente culturale şi religioase. Manifestările se vor desfăşura în perioada 11-14 mai 2017.

A fost aleasă această perioadă deoarece este cea mai apropiată de momentul demolării Bisericii Ienii. Cele două comunități parohiale s-au unit pentru realizarea acestui eveniment comemorativ, afirmând astfel unitatea în credință, mărturisire și respectul față de valorile noastre cultural-istorice.

Acest demers al celor două parohii se înscrie și în tematica Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română deoarece scoate în evidență una din marile suferințe din acea perioadă pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru slujitorii și credincioșii ei: demolarea sfintelor locașuri.

Manifestările culturale şi religioase se vor desfăşura după următorul program transmis de parohia Boteanu – Ienii:

JOI 11 MAI

ora 19:00 – Biserica Parohiei Boteanu–Ienii: Seară de evocări și mărturii despre Biserica Ienii. În debutul prezentărilor va avea loc și un scurt concert de muzică bisericească.

VINERI 12 MAI

ora 19:00 – Biserica Parohiei Sf. Nicolae Dintr-o zi: Seară de mărturii despre Biserica Ienii și despre relațiile acesteia cu diversele personalități bisericești și culturale de la sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea; invitați: istorici și oameni de cultură.

SÂMBĂTĂ 13 MAI

ora 16:00 – Biserica Parohiei Boteanu-Ienii: Vecernia Mare și Litia

ora 18:00 – foaierul Bibliotecii Centrale Universitare Carol I: Vernisaj Expoziție de fotografie care surprinde etapele demolării Bisericii Ienii. Autor: arh. Radu Ștefănescu, student la Arhitectură în anul 1977. Va fi prezentat și un interviu filmat cu mărturia domniei sale;

ora 18:30 – Aula Bibliotecii: Sesiune de comunicări despre demolarea Bisericii Ienii. Discursuri: Preot Dr. Costel Hăbelea, paroh al Bisericii Boteanu-Ienii; Pr. Dr. Florin Şerbănescu, reprezentant al Patriarhiei Române; Victor Opaschi, secretar de stat; academician Razvan Teodorescu. La final, scurtă recepție în foaierul Bibliotecii Centrale Universitare.

DUMINICĂ 14 MAI

ora 09:30 – Sfânta Liturghie Arhierească în Biserica Parohiei Boteanu-Ienii

ora 12:00 – Procesiune spre locul unde s-a aflat Biserica Ienii.

Traseul cu pornire de la Biserica Boteanu-Ienii: Str. Boteanu – Str. C.A. Rosetti – Bdul Nicolae Bălcescu (pe trotuar) – Blocul Dunărea (zona Universitate).

Traseul cu pornire de la Biserica Sf. Nicolae – Dintr-o zi: Str. Academiei – Str. Biserica Enei – Blocul Dunărea.

ora 12:30 – Slujba de pomenire și dezvelirea unei plăci commemorative

ora 18.00 – foaierul Ateneului Român: Expoziția de fotografie semnată de arh. Radu Ștefănescu

ora 19.00 – Sala Mare a Ateneului Român: Concert vocal-simfonic susținut de Orchestra Metropolitană București, de Corul Accoustic și de solistele Ruxandra Urdăreanu-Hăbelea, soprană și Maria Jinga, mezzosoprană, sub bagheta maestrului Daniel Jinga.

Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români, filiala Iași, organizează sâmbătă, 13 mai 2017, a treia ediție a evenimentului Studentul ieșean.

Evenimentul adresat tinerilor are tema Tânărul între reușită și eșec în carieră și în familie.

Programul manifestărilor cuprinde o conferință cu actorul Dorel Vișan și zece ateliere de lucru desfășurate la centrul de evenimente Agora. În cadrul evenimentului va avea loc și Gala Voluntarilor ASCOR.

În deschidere va fi oficiată Sfânta Liturghie în Biserica Sfântul Proroc Daniel din municipiu.

În cadrul atelierelor de lucru vor fi dezbătute subiecte precum:

timpul personal și timpul pentru familie;
lucrul în echipă;
lider în carieră și părinte în familie;
comunicarea – esența unei relații.
Întâlnirea se va încheia cu o sesiune de concluzii, urmată de câteva momente artistice.

Accesul la eveniment se va face prin achiziționarea unui bilet în valoare de 25 lei.

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) celebrează patruzeci și cinci ani de existență printr-o serie de evenimente desfășurate în perioada 8-12 mai 2017.

Lunea aceasta, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, București, a avut loc vernisajul Expoziției MNIR 45, informează Agerpres.

Între obiectele de patrimoniu expuse se află și Biblia lui Șerban Cantacuzino din anul 1688 – prima traducere integrală a Bibliei în limba română.

Potrivit Dr. Cornel Ilie, directorul adjunct al MNIR, cei interesați pot admira obiecte de patrimoniu care nu au mai fost scoase de foarte mult timp din colecții. Între exponate se numără Gânditorul, emisiunea filatelică Cap de bour, o vioară a lui George Enescu, Carul de la Bujoru, ș.a.

Expoziția prezintă istoricul Palatului Poștelor – Sediul MNIR – constituirea, evoluția și colecțiile muzeului, publicațiile proprii, proiectele virtuale și planurile de viitor.

La vernisaj au participat Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, oficialități ale statului român, Acad. Dan Berindei, președintele de onoare al Secției de Științe Istorice a Academiei Române, și alte personalități.

La eveniment a fost prezent și PS Qais Sadiq, Episcop de Erzurum și vicar patriarhal antiohian, care a subliniat faptul că Muzeul Național de Istorie a fost prima fereastră prin care a privit dezvoltarea poporului român.

Expoziția MNIR 45 va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii mai.

Biblia de la București (1688) sau Biblia lui Șerban Cantacuzino este prima traducere integrală a Bibliei în limba română. Monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare, Biblia de la Bucureşti a devenit punct de referinţă pentru toate traducerile textului Sfintei Scripturi care i-au urmat.

În contextul împlinirii a 140 ani de la proclamarea independenței de stat a României, în Aula Academiei Române din București a avut loc marți, 9 mai 2017, o sesiune solemnă.

Între personalitățile care au susținut comunicări la evenimentul din Ziua Independenței României s-a numărat și istoricul Acad. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universității Babeş-Bolyai din Cluj – Napoca.

În continuare redăm textul Raporturile politice româno-otomane în trecut – scurte considerații, rostit de Acad. Ioan-Aurel Pop la Academia Română.

Astăzi, la 140 de ani de la proclamarea independenței României, o rememorare a relațiilor dintre Țările Române și Imperiul Otoman, de-a lungul timpului, este necesară nu doar pentru istorici.

Am văzut recent, scris cu litere de-o șchioapă – este drept, nu într-o revistă de istorie, ci într-un cotidian – un titlu care conținea o întreagă frază: „Am stat 400 de ani sub jugul otoman, iar tribut au plătit inclusiv marii voievozi”. Firește, după astfel de aserțiuni din mass-media, urmează întrebări „normale”, de genul: Ce procentaj dintre români s-au turcizat/ islamizat? Unde sunt moscheile istorice din București și Iași? Care pași/ bei au fost guvernatori ai Țărilor Române devenite provincii otomane? etc.

Aceasta se întâmplă mai ales în relație cu faptul că, în Occident, inclusiv în multe universități, țările creștine supuse Imperiului Otoman în Evul Mediu sunt prezentate „la pachet”, otova, iar hărțile nu fac nicio distincție între regimul otoman de la sudul Dunării de Jos și cel de la nordul fluviului.

Legăturile Țărilor Române cu Poarta Otomană în Evul Mediu și în Epoca Modernă timpurie au fost tratate de către istorici, dar mai ales de către amatorii de istorie în registre diferite, în funcție de sentimentele personale, de educația fiecăruia, de epocile în care au trăit, de comandamentele politice cărora le-au răspuns, de țările din care proveneau etc.

Astfel, istoricii turci din trecutul imperial, dar și din epoca renașterii naționale au scos în evidență gloria otomană și supunerea creștinilor sub „flamura verde a Profetului”, fără evidențierea prea multor nuanțe. La fel, istoricii din Europa Occidentală, de la specialiști până la autorii de manuale școlare, au privit lucrurile în mare, prezentând drept supuse Porții toate țările din Europa de Sud-Est și colorând hărțile în același fel peste tot.

Nici autorii din țările creștine dependente de otomani în Evul Mediu și în epoca modernă nu au fost mai obiectivi, mai ales în epoca formării statelor naționale independente. Aceștia au scos în evidență luptele antiotomane, desfășurate în numele Crucii, secole la rând, de către greci, bulgari, albanezi, sârbi, români, unguri, polonezi, croați etc., popoare ai căror lideri au avut conștiința reală de „porți ale Creștinătății”, pentru sine și țările lor.

Tipuri extreme de abordare a relațiilor bilaterale

Dincolo de aceste avataruri, firești până la un punct, au fost și sunt încă și exagerări voite, născute din ignoranță, din propagandă, din comandă socială, din teribilism, din interes etc. Astfel, de multe ori, în vremea regimului comunist, în etapa sa finală naționalist-comunistă (din anii 1980), se prezenta publicului un tablou triumfalist al rezistenței românești antiotomane, cu victorii neîntrerupte, obținute pe câmpurile de bătălie și în cabinetele diplomatice.

Ca reacție, după 1989, formatorii de opinie, analiștii politici, comentatorii istorici, eseiștii – sătui de atâta glorie contrafăcută – simțind aversiunea publicului pentru aceste minciuni pioase și patriotarde, au trecut în extrema cealaltă, punând sub semnul întrebării și contestând de-a dreptul orice victorie militară sau diplomatică a românilor contra puterii otomane, căreia Țările Române i-ar fi fost supuse necondiționat.

Astfel, s-a trecut de la o extremă la alta, în loc să se revină la necesarul echilibru. Dar ce este acest echilibru? El nu poate fi decât rezultatul studiului comparativ al izvoarelor de epocă și al istoriografiei de specialitate elaborate mai recent. Istoricul nu construiește trecutul din imaginația sa, precum literatul, ci îl reconstituie prin surse. Iar aceste spun destul pentru a ne ajuta să păstrăm măsura.

De ce nu au cucerit turcii Țările Române

Petre P. Panaitescu are un cunoscut studiu chiar cu acest titlu. În secolele XIV-XVI, alcătuirea politică a turcilor otomani, dintr-un mic principat asiatic, a ajuns imperiul dominant în sud-estul şi în centrul Europei, stăpânind până aproape de Viena. Au căzut rând pe rând Imperiul Bizantin, ţaratele bulgare, statul sârb, principatele albaneze, Bosnia, Ungaria etc. Dintre teritoriile româneşti sau locuite şi de români, au ajuns direct ocupate de otomani unele cetăţi de la Dunăre, precum Turnu (Măgurele) și Giurgiu (1417), apoi Dobrogea (după 1417), Brăila (1539-1540); părţi din sudul Moldovei şi de la Nistru, precum Chilia, Cetatea Albă (1484), Tighina (1538); regiunea de câmpie a Banatului (1552).

Însă Ţările Române, ca entităţi politice, deşi ajunse tributare otomanilor şi ciuntite prin ocuparea unora dintre teritoriile lor, şi-au păstrat fiinţa statală şi vechea organizare. Evident, de timpuriu, s-au căutat explicaţii pentru faptul că turcii nu au cucerit direct Ţările Române. Explicaţiile constau până la urmă într-un complex de factori care trebuie luaţi în bloc, împreună, fiindcă numai aşa au relevanţă.

Ţările Române şi-au atins apogeul dezvoltării lor medievale în secolele XIV-XV, adică tocmai când statul otoman supunea statele vechi ale Peninsulei Balcanice şi încerca să atace şi la nord de Dunăre. De fapt, în ciuda numeroaselor ameninţări şi zvonuri, au fost numai două tentative otomane efective de încorporare a Ţărilor Române în Imperiul Otoman: una a fost în 1522, când sangeacbeiul de Nicopole, Mehmed, a început să transforme bisericile în moschei şi să pună administraţie (cadii) şi forţe de ordine (subaşi) otomane (domnul Țării Românești, Teodosie, era minor şi nevrednic); alta a fost în 1595, când campania marelui-vizir Sinan viza deopotrivă Ţara Românească şi Moldova; fuseseră atunci numiţi şi beilerbeii (guvernatorii) viitoarelor provincii. Prima tentativă nici nu a fost a centrului, ci a fost una locală, a pomenitului Mehmed-Bei, sultanul dezavuând până la urmă acţiunea supusului său. Tentativele otomane din 1522-1526 şi 1595 nu au reuşit datorită reacţiei prompte şi dure a ţării şi datorită contextului internaţional.

Contextul internaţional de după căderea Belgradului până la marea campanie contra Ungariei (1521-1526) pregătea aparent transformarea Europei Central-Orientale în teritoriu otoman, dar determina şi reacţii creştine foarte hotărâte. În al doilea caz, Liga Sfântă desfăşura „Războiul cel Lung” (1593-1606), un conflict osmano-habsburgic, în care Polonia nu lua partea creştinilor. În atmosfera creată, marile puteri aveau interesul să aibă în zonă state-tampon între ele şi puterea otomană.

Unul dintre factorii care au contribuit la conservarea situaţiei de la nordul Dunării de Jos a fost şi capacitatea de rezistenţă a Ţărilor Române: după câteva victorii militare ale românilor, de teama unor complicaţii, otomanii au ajuns să trateze cu aceştia; drept rezultat, le-a fost înnoit acestor ţări statutul de ‘ahd (= jurământ), adică statutul de principate/ voievodate tributare (acceptat pentru Ţara Românească după 1420 şi accentuat în 1462; pentru Moldova în 1456, accentuat după 1484, iar pentru Transilvania, după 1541).

Cum s-a văzut, rezistenţa Ţărilor Române a fost o realitate care a traversat, cu intermitenţe, întreaga istorie medievală. Această rezistenţă s-a bazat pe câteva realităţi: putinţa de mobilizare a circa 40 000 de oameni în Moldova, 30 000 în Ţara Românească şi 50 000 în Transilvania; existenţa unei numeroase ţărănimi libere şi a unei mici boierimi, care aveau ce apăra (moșia, lotul liber de pământ şi libertatea personală), ceea ce nu fusese cazul în Balcani; apărându-și moşia mică, fiecăruia apăra moşia cea mare, ţara; marea mobilitate a oştii călare, cu echipament uşor, care aplica tactica retragerii simulate şi a atacului prin surprindere; toate acestea erau caracteristice şi armatei otomane (care găsea la români un „antidot”); această oaste era opusul armatelor parţial „grele” şi „imobile” cruciate, de model occidental, învinse la Nicopole, Varna, Mohács etc.

《 continuă 》

continuare
 

Un alt factor favorizant al conservării fiinţei statale a fost îmbinarea rezistenţei şi a concilierii (Florin Constantiniu), a luptelor cu tratativele, pentru a evita atât cucerirea directă, cât şi epuizarea economică şi umană; de aceea, românii au avut şi victorii, şi înfrângeri – niciodată decisive – în faţa turcilor; cei mai mulţi boieri ai ţării nu erau trădători decât în ochii domnilor, atunci când, după victorii epuizante pe câmpul de luptă, cădeau la învoială cu otomanii; tot boierii, atunci când presiunile Porţii erau peste măsură de mari, făceau corp comun cu domnia întru răzvrătire; fără boieri, victoriile militare, câte au fost, ar fi devenit imposibile.

În acelaşi cadru al explicării supravieţuirii statelor românilor se înscrie şi direcţia de dominaţie otomană, care era spre centrul Europei, dar şi spre întreg bazinul pontic. Chiar dacă „drumul imperial” era pe linia Sofia-Belgrad-Buda-Viena, Principatele Române au fost mereu vizate militar: se cunosc 7 campanii sultanale (conduse direct de sultani) – trei asupra Ţării Româneşti (1394/’95, Baiazid I; 1419/’20, Mehmed I; 1462, Mehmed al II-lea), trei asupra Moldovei (1476, Mehmed al II-lea; 1484, Baiazid al II-lea; 1538, Süleiman I), una asupra Transilvaniei (1438, Murad I), în afara celor la fel de importante, conduse de marele-vizir (1595) şi de beilerbeiul Rumeliei (1475).

În acelaşi sens, trebuie observat că regimul de dominaţie indirectă era mai avantajos decât cel de ocupaţie. Ţările Române aveau rolul esenţial în aprovizionarea cu carne de oaie şi de vită, brânză, seu, sare, orz, cai de tracţiune, lemn, cânepă, miere, ceară, şoimi etc. a capitalei imperiale, care avea, pe la 1500, peste 500 000 de locuitori. Însă avantajele acestui regim nu s-au putut vedea decât după anii 1538-1541, când dependenţa Ţărilor Române faţă de Istanbul devine reală, efectivă. Or, până la această dată trecuseră aproape două secole de relaţii româno-otomane, când statutul ţărilor noastre era deja fixat.

Prin urmare, otomanii nu au transformat Ţările Române în paşalâcuri deoarece, în prima etapă (până pe la 1540), s-au temut de complicaţii interne şi internaţionale (inclusiv de puterea de rezistenţă a românilor, combinată cu interesul marilor puteri creştine de a păstra state-tampon) şi, în a doua etapă, s-au convins de marile avantaje economice aduse Porţii de dominaţia indirectă.

《continuă 》

continuare
 

Statutul Principatelor Române faţă de Poartă

Raporturile medievale și moderne ale Țărilor Române cu Poarta au fost studiate în deceniile din urmă de specialiști de talie, de la Mihail Guboglu, Mustafa Mehmet sau Tasin Gemil până la Valeriu Veliman și Mihai Maxim. Din punct de vedere al dreptului islamic de rit hanefit, practicat de otomani, lumea era împărţită în două: dâr al-Islam („Casa Islamului” sau a mahomedanilor) şi dâr al-harb („Casa războiului” sau a duşmanilor Islamului). Ţările tributare intrau, pentru cei mai mulţi „teoreticieni”, într-o a treia secţiune, provizorie, anume dâr al-‘ahd („Casa păcii” sau „Casa pactului”). Existenţa acestei zone a devenit cu timpul o realitate stabilă şi a trebuit acceptată ca atare.

Primul ‘ahd sau act de legământ (tratat) a fost acordat, după tradiţie, de însuşi profetul Mahomed, în 632 d. Hr., micii republici creştine a Nadjiranului (azi provincie a Arabiei Saudite). Actul era ca o diplomă dată de profet şi prevedea: conservarea bunurilor proprii, a pământului şi statului; menţinerea neschimbată a organizării şi ierarhiei bisericii; neamestecul în treburile interne, în sistemul de judecată; păstrarea propriului sistem de dări şi impozite; interdicţia pentru musulmani de a trece (cu turmele) în teritoriul republicii; lipsa unor trupe de ocupaţie; posibilitatea de apel, în caz de nedreptate, la autoritatea musulmană etc.

Pentru oficialităţi, acordarea statutului de ‘ahd era doar o primă etapă în cadrul cuceririi graduale a unui teritoriu. Urma apoi cucerirea propriu-zisă, cum s-a întâmplat cu Bizanţul, ţaratele bulgare, Serbia, Ungaria. În zonele de contact între cele două lumi ajunse stabilizate nu s-a trecut totdeauna la cucerire. Asemenea zone pot fi considerate Transilvania, Moldova, Ţara Românească, Raguza, regatele georgiene Imereti, Kaheti, unele state musulmane etc.

Călătorii străini, intrând în Ţările Române dinspre sudul Dunării, remarcau imediat că au intrat în creştinătate, deoarece – spun ei – se înălţau cruci pe dealuri; clopotele bisericilor băteau liber; limba română şi obiceiurile locale nu erau stingherite, nu existau garnizoane şi administraţie otomane; supuşii otomani, ca să treacă Dunărea, aveau nevoie de firmane speciale de la sultan, prezentate domnului ţării sau reprezentanţilor săi; aceşti supuşi otomani erau obligaţi să plece din ţară imediat după terminarea afacerii pentru care veniseră; nu se puteau construi moschei, geamii, meceturi; musulmanii nu se puteau stabili definitiv între creştini. Cu alte cuvinte, toate instituţiile creştine şi structura social-economică şi politică locală funcţionau.

Acest statut de ‘ahd la care s-a ajuns era rezultatul unui echilibru între forţa de expansiune a Imperiului Otoman şi capacitatea de rezistenţă a Ţărilor Române, într-un context internaţional favorabil acestui statut. El era fixat în ‘ahdname sau cărţi de legământ (cărţi de pace), numite de creştini şi capitulaţii, datorită redactării pe articole (capitula).

De asemenea, ele erau fixate şi prin firmane şi porunci (hüküm) sau prin jurăminte orale. Prevederile lor principale erau: conducerea statelor de către un principe creştin, în locul unui guvernator otoman musulman; alegerea principelui de către „ţară”, dintre familiile princiare locale; confirmarea alesului şi învestirea sa de către sultan; păstrarea drepturilor şi privilegiilor ţării, a credinţei, conform vechilor obiceiuri (autoguvernare şi autoadministrare, fără intervenţie otomană în treburile interne); plata unui tribut şi a unor daruri oficiale către sultan şi înalţii demnitari; principele trebuia să fie „prietenul prietenilor şi duşmanul duşmanilor” padişahului; în schimb, Poarta se angaja să apere şi să protejeze Principatele de orice agresor; se prevedeau protecţia reciprocă a negustorilor, extrădarea fugarilor şi schimbul de prizonieri; se acceptau regim vamal obişnuit pentru mărfurile otomane şi tarife preferenţiale pentru produsele româneşti exportate la Poartă (3-4% din valoare, faţă de 5-5,5%, cât plăteau negustorii veniţi din „Casa războiului”).

Din punct de vedere otoman, s-a încercat aplicarea articolelor de mai sus în avantajul Porţii, prin agravarea obligaţiilor. Românii, dimpotrivă, au căutat să-şi mărească sau să-şi menţină gradul de libertate. Teoretic, principii nu aveau voie să întreţină relaţii externe decât prin intermediul Porţii, dar au făcut-o (au încheiat tratate, multe dintre ele chiar antiotomane). Sultanii şi-au arogat dreptul de a aproba căsătoriile domnilor români, dependenţa mitropoliilor româneşti (de patriarhia de Constantinopol sau de arhiepiscopia de Ohrida). „Alegerea” domnilor venea uneori după numirea de către sultan.

De la jumătatea secolului al XVI-lea, Ţările Române şi-au pierdut treptat capacitatea de subiecţi de drept internaţional, şi-au pierdut independenţa. Din anii ’50-’70 ai veacului al XVI-lea, dependenţa Ţărilor Române de otomani creşte sensibil, iar abuzurile sporesc. Se intră în perioada suzeranităţii efective sau reale, numită şi hegemonie otomană. Tributul (haraciul) sporeşte considerabil; chiar dacă ţinem seama de inflaţie, sumele de 155 000 de galbeni plătiţi de Ţara Românească, 65 000 de galbeni de Moldova şi 15 000 de galbeni de Transilvania, anual, înseamnă o mare apăsare; cresc darurile (peşcheşurile), la fel anumite obligaţii în muncă şi îndatorirea de a aproviziona Constantinopolul cu produse la preţuri preferenţiale, mai mici cu 15-20% decât cele de pe piaţa europeană.

Se instituie, conform unor specialiști, un adevărat monopol otoman asupra comerţului. Se plătesc sume uriaşe pentru cumpărarea domniilor şi chiar pentru confirmarea lor. Unii sultani şi, după ei, unele puteri occidentale încep să considere Ţările Române drept provincii otomane, ceea ce era inexact şi incorect. Acestea erau state creştine autonome, ajunse într-un anumit grad de dependenţă faţă de Imperiul Otoman.

Din punct de vedere românesc, relaţiile româno-otomane aveau alte semnificaţii decât cele voite de Istanbul. Plata tributului nu a însemnat iniţial nici un fel de supunere, ci răscumpărarea păcii. Otomanii erau puternici şi duri; prin tribut, ei erau plătiţi să lase Ţările Române în pace. De altfel, la început, tributul era pur simbolic. Creşterea lui accentuată se produce spre finalul secolului al XVI-lea. Românii au perceput dependenţa faţă de Poartă abia din acest secol al XVI-lea. Până atunci, ei nu considerau defel că s-au supus perpetuu turcilor.

Mărturie stau desele alianţe cu puteri creştine peste capul Porţii şi desele revolte antiotomane, atunci când presiunile erau prea mari. Totuşi, spre finalul veacului al XVI-lea, dependenţa Ţărilor Române era foarte gravă, nemaiatinsă anterior. Imperiul intrase într-o criză internă şi avea nevoie de bunuri, de bani, de produse. Domnii deveniseră instrumente docile în mâna Porţii şi nu mai căutau să facă binele public.

Trebuie remarcat că hegemonia otomană era inegală pentru cele trei ţări, deşi între statutul lor erau deosebiri de grad, nu de tip sau fond. În Transilvania, suzeranitatea era mai lejeră, din varii motive (depărtarea mare de centru şi apropierea de Occident; aservirea mai târzie; teama de Habsburgi, care pledau pentru „eliberarea” provinciei etc.); în Moldova, apăsarea era medie; cea mai grea situaţie o avea Ţara Românească, cea mai apropiată de turci, cea mai uşor de dominat. Capacitatea de plată era invers proporțională cu sumele pretinse de otomani: Transilvania avea cele mai mari posibilități de plată, dar plătea cel mai puțin, pe când Țara Românească, aproape secătuită de resurse, trebuia să dea de zece ori mai mult ca Transilvania.

În aceste condiţii ajunge în fruntea Ţării Româneşti Mihai Viteazul (1593-1601, cu întreruperi), care intră în Liga Sfântă, încheie alianță cu împăratul romano-german și dezlănțuie revolta antiotomană. Moștenirea lui Mihai Viteazul a ușurat regimul de apăsare otomană pentru câteva decenii, iar domnul a intrat în conștiința publică ca erou național unificator și apărător ale legii strămoșești, cu chipul său pictat în biserici, venerat, inclusiv în Transilvania, ca sfinții din icoane. Sub Mihai Viteazul, Țara Românească și-a asumat din nou – sub semnul înțelesului profund al denumirii sale – misiunea de reconstituire a unității politice a poporului al cărui numai îl purta (Nicolae Iorga, Șerban Papacostea).

Secolul al XVII-lea a fost unul de dominație a otomanilor, dar nu lipsit de revolte contra Porții și de alianțe ale domnilor români cu puterile creștine. Matei Basarab (1632-1654) era menit să ajungă „general al întregului Răsărit” în lupta contra Imperiului Otoman, iar Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir au intrat în legături ferme cu imperiile creștine europene, cu Imperiul Romano-German, respectiv cu Imperiul Rus, spre eliminarea dominației otomane. Sub aspect juridic, cea mai grea perioadă a fost cea fanariotă, care a durat un secol (1711/1716 – 1821), în vrema căreia principii de la București și Iași nu au mai fost români, ci greci, dar tot creștini, iar dominația otomană a sporit, fără însă să fie desființată autonomia. După revenirea domnilor pământeni, treptat, până la 1877, dependența Țărilor Române și apoi a României de Poartă a ajuns să fie pur formală.
《continuă 》

《ultima parte 》
 

Concluzii

Prin urmare, nu trebuie să fim decât realiști și să prezentăm faptele conform desfășurării lor. Nu avem de ce să ne punem cenușă în cap, inventând înfrângeri și umilințe care nu au fost și nici să ne transformăm în glorioși învingători permanenți ai turcilor.

Românii, în frunte monarhii lor și cu boierimea, au apărat aceste țări cum s-au priceput, cu înaintări și reculuri, fără acte de eroism gratuit, împins spre sinucidere, dar și fără lașități, trădări și închinări perpetue.

Spre a valoriza corect soarta românilor în raport cu Poarta otomană este absolut necesar să-i comparăm pe români cu vecinii lor direcți, cu bulgarii și cu sârbii (ortodocși ocupați complet de otomani și trăitori în provincii ale Imperiului), cu ungurii (catolici, intrați în rezistența occidentală, dar destrămați ca stat la 1526-1541, cu orașul-capitală devenit centru de pașalâc), cu polonezii (catolici, plătitori și ei de tribut sultanilor și aplecați spre compromisuri cu aceștia).

Vecinii mai îndepărtați vin și ei cu exemple inedite: Raguza ajungea stat tributar Porții, într-un regim similar țărilor noastre; împăratul romano-german accepta să plătească otomanilor subsidii (tribut mascat) ca să conserve pacea; Veneția făcea uneori la fel, iar Franța – „preacatolicul” Regat al Franței – încheia alianță cu sultanul tocmai când creștinii aveau mai mare nevoie de sprijinul său.

Independența nu este o caracteristică a Evului Mediu, ci a Epocii Moderne și Contemporane. Concepția medievală presupunea dependența oricui, ca persoană și ca entitate, de cineva sau de o instituție. În frunte era împăratul (supus și el Domnului), urmau regii (supuși împăratului), principii (supuși regilor), ducii/ conții (supuși principilor) etc.

Prin urmare, lumea premodernă trebuie înțeleasă în funcție de valorile sale și nu de cele ale contemporaneității.

Țările Române au împărtășit în Evul Mediu ideile de ierarhie, supunere, credință, privilegiu etc. și nu pe cele de libertate, egalitate, frăție, democrație, concurență etc., tipice timpurilor moderne. În cadrul acelor valori și idei s-au validat și românii, alături de alte popoare, cu rezultate mai bune sau mai rele, ca viața. Important este că au fost și că sunt încă pe acest pământ!

În aceste momente la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București are loc Conferința Poeți români în căutarea lui Dumnezeu.

Evenimentul din 10 mai 2017 este dedicat poeziei născute în închisoare și face parte din serile duhovnicești organizate de Pr. Conf. Gheorghe Holbea, în scopul comemorării mărturisitorilor credinței Ortodoxe din timpul regimului comunist.

Conferința va fi susținută de scriitoarea și poeta creștină Lidia Popița Stoicescu.

Poezia creștină, poezia religioasă românească prezintă toate fațetele posibile ale căutării lui Dumnezeu de un suflet care are nevoie să găsească în credință, o cale dreaptă și bună în viață, a spus poeta Lidia Popița Stoicescu, conform Radio Trinitas.

Toate aceste poeme adunate la un loc și puse într-o ordine logică nu fac decât să ducă la concluzia că omul are nevoie de acest suport pentru ca viața lui să aibă un sens, a adăugat Lidia Popița Stoicescu.

Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor prilejuite de Anul comemorativ al Patriarhului Justinian şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.

Noaptea muzeelor !
 

Noaptea Muzeelor a strâns sute de oameni la cozi pentru a vizita gratuit obiectivele culturale. Printre cele mai căutate muzee sunt Antipa, Muzeul Satului sau Muzeul de Istorie. Noapte Muzeelor este la a 13-a ediţie şi se desfăşoară în mai multe ţări simultan.
Şi anul acesta, Noaptea Muzeelor a scos mii de oameni din casă pentru a vizita gratuit cele mai impotante obiective culturale. La muzeul Antipa s-a aşteptat mai bine de o oră şi jumătate, coada având sute de oameni care aşteptau să vadă exponatele.
"După ce plecăm de la Antipa, ne ducema la Muzeul de Geologie, la Muzeul Ţăranului şi, în funcţie de timp, ne mai orientăm şi către altele. De o oră stăm la coadă, dar merită aşteptarea. Nu e vorba de bani, este pur şi simplu un eveniment, care se derulează, unde exită o colectivitate şi cred că cei mici ar trebui să fie familiarizaţi cu astfel de evenimente. Avem companie plăcută, rude, prieteni, ne simţim foarte bine", a spus Andreea, din Bucureşti.

Printre vizitatori sunt şi oameni care străbat sute de kilometri pentru a vizita muzeele cu ocazia acestui eveniment. Spun că nu îi deranjează statul la coadă, cu atât mai mult cu cât intrarea este gratuită.
"Am venit de la Câmpulung Muscel şi am venit special pentru Noaptea Muzeelor. De mai bine de 40 de minute stăm la coadă şi mai avem de aşteptat. Oarecum ne-am gândit şi la bani, că economisim banii pe bilete. Nu avem timp să vizităm în altă zi, mai ales că nu suntem din Bucureşti şi am profitat că fata noastră s-a mutat aici. Ar trebui să fie mai des câte o astfel de seară pentru că este multă lume care aşteaptă şi îşi doresc şi nu toţi au posilităţi", a explicat Laura din Câmpulung Muscel.

Alţii sunt apreciază evenimentul, însă nu şi statul la rând.

"Avem în program doar Antipa şi Muzeul de Artă. Nu ştiu dacă merită să stăm la coada asta, sinceră să fiu. Deja au trecut vreo 45 de mine şi cred că o să mai stăm încă pe atât. Am venit la insistenţele fiicei mele pentru că eu aş fi preferat să dau 20 de lei pe bilet decât să stau la coada asta. Fiind atâta lume, nici nu vezi exponatele cum trebuie. Stai mult şi nu vezi nimic", a povestit Ruxandra.
La Muzeul Antipa biletul costă 20 de lei pentru adulţi, 10 lei pentru pensionari, elevii şi studenţi plătesc un bilet redus de doar 5 lei, iar copiii au gratuitate.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" poate fi vizitat şi organizează activităţi până la ora 00.00. Printre acestea, interceptarea liliecilor din grădina muzeului, cu ajutorul detectorului de ultrasunete, sub coordonarea specialiştilor din muzeu. Muzeul Naţional de Artă al României va putea fi vizitat în intervalul 19.00-05.00.
Muzeul Naţional de Artă Contemporană – MNAC îşi va deschide porţile până la ora 02.00 pentru o seară de artă şi film din arhivele muzeului. Spaţiul din faţa muzeului va fi animat cu proiecţii de film de artă din arhivele muzeului, iar expoziţiile muzeului vor fi deschise publicului pentru vizitare.
Muzeul Naţional de Geologie va fi deschis până la ora 00.00. Inedit: cu această ocazie va putea fi vizitată, în premieră, expoziţia "Grădina Dinozaurilor" (curtea MNG, aripa S). Expoziţia tematică realizată în parteneriat cu Dino Parc Râşnov, cuprinde o serie de replici, în mărime naturală, ale unor dinozauri care au trăit acum sute de milioane de ani, realizate după ultimele descoperiri paleontologice.
Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" va organiza lansări de carte, expoziţii tematice, ateliere de meşteşuguri populare, spectacole de muzică şi dans popular din diferite regiuni ale ţării.
Cimitirul Bellu programează, până la ora 00.30, sub genericul "Centenar Titu Maiorescu", tururi ghidate, recitaluri de muzică clasică şi de jazz şi vizionarea filmului documentar "Titu Maiorescu şi apogeul literaturii române".
Noaptea Muzeelor este un eveniment european desfăşurat la nivel internaţional şi aflat anul acesta la a 13-a ediţie. Peste 3.000 de muzee şi instituţii culturale din 30 de ţări europene îşi deschid porţile în aceeaşi noapte.

Sute de evenimente - lansări de carte, activități pentru copii, spectacole, piese de teatru și concerte - vor avea loc, până duminică, la Salonul Internațional de Carte Bookfest, desfășurat la Romexpo.
Peste un milion de titluri vor fi prezentate la târg, după cum anunță organizatorii, din care nu vor lipsi volumele de religie. Ca în fiecare an, Editurile Patriarhiei Române participă cu o serie de titluri noi, dintr-o gamă variată de lucrări de teologie ortodoxă.
Cel mai mare târg dedicat culturii din România, Salonul Internațional de Carte Bookfest, și-a deschis ieri porțile, invitatul de onoare al acestei a 12-a ediții fiind Suedia. Până duminică, 28 mai, vor avea loc aproape 400 de evenimente, anunță organizatorul, Asociația Editorilor din România (AER), printre care lansări de carte, spectacole, cafenea literară, teatru și concerte. Potrivit AER, superlativele acestei ediții a Bookfest sunt cele peste un milion de cărți prezente pe rafturi, dintre care câteva mii de titluri noi, cărți ce vor putea fi achiziționate cu reduceri de până la 80% din prețul de copertă. Tot printre superlative se numără și surprizele pregătite copiilor – concursuri, ateliere științifice, desene pe asfalt sau piese de teatru.
Așadar, pe parcursul celor cinci zile, publicul va putea interacționa cu scriitori bine-cunoscuți care își vor lansa cărțile, printre care Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Lucian Dan Teodorovici, Nicolae Breban, Radu Paraschivescu, Nicolae Manolescu, Cornel *Ungureanu sau Mircea Mihăieș. Totodată, autori consacrați din Suedia își vor prezenta volumele, cum ar fi ilustratorii și scriitorii de cărți de copii Stina Wirsen și Marten Sanden, poetele Athena Farrokhzad și Cecilia Hansson, scriitorii Majgull Axelsson și Aris Fioretos, dar și Jacob Dalborg, director al unui trust de care aparțin mai multe case de edituri din Suedia, Johannes Klenell, editor la Galago. Standul Suediei participă sub mottoul „Sweden: Creating Stories”.
Cărți teologice
Ca în fiecare an, Editurile Patriarhiei Române (IBMO, BASILICA și TRINITAS) participă la Bookfest cu titluri noi. Pe lângă noua ediție a Sfântului Sinod a Bibliei, cititorii găsesc la standul Patriarhiei Române „Slujba Sfinților Împărați Constantin și Elena” - notație psaltică - și „Slujba Sfântului Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei”, după cum afirmă pr. Emanuel Oprea, coordonatorul librăriei on-line a Tipografiei Cărților Bisericești. „Legat de anul omagial (al sfintelor icoane, al iconarilor și pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română – n.r.), cititorii vor putea găsi și «Cele trei tratate contra iconoclaștilor - Sfântul Ioan Damaschin», «Învățătura despre sfintele icoane, reflectată în teologia românească», o colecție de studii și articole despre sfintele icoane ale celor mai importanți teologi români, precum și broșura «Patriarhul Justinian Apărător al Bisericii în timpul perioadei comuniste»”, a adăugat părintele Oprea. Acesta se așteaptă la o prezență semnificativă la standul Editurilor Patriarhiei, având în vedere că „la Târgul de Carte Gaudeamus din noiembrie 2016 s-a înregistrat un record de prezență a cititorilor”.
Copiii se vor bucura de o ediție specială, ce grupează toate evenimentele, atât cele de la standurile celor peste 200 de edituri prezente, cât și în spațiul Bookfest Junior, de două ori mai mare decât în oricare din anii trecuți. În fiecare zi, de la ora 10:00, micuții vor avea câte o activitate la care să participe, de la construcții cu figurine LEGO, desene pe asfalt și jocuri de rol până la ateliere de știință și chiar minirecitaluri de pian. Accesul la Bookfest și la toate evenimentele din cadrul acestuia este gratuit.

Vineri, 26 mai, au fost binecuvântate lucrările efectuate la ultimul etaj al Complexului de servicii sociale „Sfântul Vasile cel Mare” al Episcopiei Caransebeşului.
Amenajat la un înalt nivel cu mobilier adecvat, băi moderne, bucătărie, birouri și cabinet medical, precum și alte spații necesare beneficiarilor, Centrul de educație și îngrijire „Sfântul Vasile cel Mare” va oferi pentru 25 de copii, având vârsta până în 3 ani, îngrijire, hrană și educație.
Inaugurarea a debutat cu tăierea panglicii de către Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, Silviu Hurdu-zeu - președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Felix Borcean - primarul municipiului Caransebeș, și alți membri care s-au implicat în finalizarea acestui centru. A urmat săvârșirea slujbei de binecuvântare, oficiată de Preasfințitul Părinte Lucian, după care ierarhul le-a oferit Diploma de excelență „Sfântul Apostol și Evanghelist Luca” tuturor celor care au contribuit la amenajarea centrului de educație și îngrijire, unicul de acest gen în județul Caraș-Severin.
Partenerii acestui proiect cu o valoare de 1.448.939,30 lei sunt Episcopia Caransebeșului și Consiliul Județean Caraș-Severin, proiect ce s-a derulat prin programul RO11 - Promovarea egalității de gen și a echilibrului între viața publică și viața privată, un program finanțat de granturile SEE 2009-2014 și administrat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
„Ne bucurăm că sub influența praznicului Înălțării Domnului am inaugurat un nou compartiment în cadrul complexului nostru de servicii sociale, și anume o creșă unde vor fi găzduiți copilași proveniți din familii monoparentale sau care au părinți plecați în străinătate. Este foarte important că în municipiul Caransebeș avem cel mai mare complex de servicii sociale din județul Caraș-Severin, iar Episcopia Caransebeșului este și va rămâne un partener alături de Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Municipiului Caransebeș și alte instituții, pentru colaborare și conlucrare. Există o foarte bună comunicare între instituții și, iată, rezultatele se văd, iar Dumnezeu îi binecuvântează pe cei care fac lucruri frumoase, și mai ales pe cei care se implică în întrajutorarea semenilor. Este benefic pentru acest județ ca toate instituțiile să-și dea mâna și împreună să săvârșim ceea ce Biserica noastră numește filantropie, adică iubirea aproapelui”, a arătat Preasfințitul Părinte Lucian.
Prin proiect beneficiază 25 de copii de serviciile centrului, cu vârsta cuprinsă între 0 şi 3 ani, din care 15 copii de etnie romă. Centrul de educație și îngrijire „Sfântul Vasile cel Mare” este un serviciu de interes local, organizat în sistem public, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere și educație timpurie copiilor de vârstă antepreșcolară. Programul de funcționare este de luni până vineri, în intervalul orar 6:00-18:00.

Editura Polirom a reușit să ajungă în topul vânzărilor de literatură română în cadrul Salonului Internațional de Carte, desfășurat la Romexpo și încheiat duminică, iar printre autorii cei mai vânduți se numără Andrei Pleșu, Vintilă Mihăilescu și Eugen Ovidiu Chirovici. O propunere mai puțin obișnuită, a Editurii Nemira, care a avut succes, a fost muzica cultă adusă în fața copiilor prin cartea „Enescu şi hora razelor de soare”, de Cristina Andone.
Cititori, scriitori și critici deopotrivă s-au întâlnit pentru un adevărat regal dedicat cărților, săptămâna trecută, la Bookfest, ediția a 12-a având ca invitat special Suedia. Sloganul țării oaspete a fost: „Sweden: Creating Stories” și au fost prezenți nouă scriitori, ilustratori, editori și manageri culturali din acest stat, potrivit www.bookfest.ro. Mare parte din evenimentele organizate de suedezi au pus accentul pe educație și pe literatura pentru copii. „Le vom oferi românilor de toate vârstele gustul literaturii și societății suedeze în cadrul a 20 de evenimente interactive și informative pe care le organizăm”, afirma la deschiderea evenimentului Excelența Sa, Anneli Lindahl Kenny, ambasadorul Suediei în România.
Ca de fiecare dată, și la finalul acestei ediții Bookfest s-a realizat un top al vânzărilor. Astfel, printre fruntași se află Andrei Pleșu, cu volumul „Despre inimă şi alte eseuri”, Vintilă Mihăilescu, cu „De ce este România astfel”, Eugen Ovidiu Chirovici, cu volumul „Cartea oglinzilor”, şi Răsvan Popescu, cu „Peştele cu aripi”, potrivit datelor furnizate de editurile Humanitas, Polirom, RAO sau Paralela 45. Mircea Cărtărescu a fost și el prezent în topul vânzărilor Editurii Humanitas, cu „Peisaj după isterie”, alături de Gabriel Liiceanu, cu „România, o iubire din care se poate muri”, dar și Radu Paraschivescu, cu „Am fost cândva femeie de onoare”. Secțiunea destinată celor mici - Humanitas Junior - a avut ca „vedete” cărțile: „O zi din viaţa Deliei”, de Delia Calancia, „Secretul monstrului”, de Otilia Mantelers, „Pandora”, de Victoria Turnbull, „Luna albastră”, de Ana Alfianu, și „Cetatea sufletelor”, de Stephen şi Lucy Hawking.
Editura Polirom a reușit să ajungă în topul vânzărilor de literatură română cu „Imperiul pisicilor”, Alex Tocilescu, „Cel care cheamă câinii”, de Lucian Dan Teodorovici, „Mâţa Vinerii”, de Doina Ruşti, „Pereţi subţiri”, de Ana Maria Sandu, și „Hanul lui Manuc”, de Simona Antonescu.
Editura Litera s-a evidențiat cu o carte-eveniment, romanul distins cu Premiul Man Booker 2016, „Io contra Statele Unite ale Americii”, de Paul Beatty, dar și cu seria autobiografică a scriitorului norvegian Karl Ove Knausgĺrd „Cartea a patra. Lupta mea. Dansând în întuneric”.
La Editura Nemira, succesul în vânzări a fost asigurat de „Povestea vieţii tale”, de Ted Chiang, „Supravieţuitorii”, de Bear Grylls, precum și de cartea de debut în România a Marei Wager, „În spatele blocului”. Topul vânzărilor a fost realizat pe trei categorii - cărţi ale autorilor români, cărţi de non-ficţiune şi cărţi pentru copii, după cum a precizat editorul Viorel Zaicu.
La categoria „Cărţi pentru copii” a Editurii Paralela 45, pe primul loc s-a situat „Insu Pu. Insula copiilor pierduţi”, de Mira Love, iar pe locul doi, două volume din seria „Biroul de investigaţii nr. 2”, și anume „Operaţiunea nor de furtună” şi „Operaţiunea omul negru”. Pe a treia poziție s-a plasat cartea „Cele mai frumoase fabule în benzi desenate”, un volum ce adună peste 20 de fabule celebre.
La Editura RAO, cea mai vândută carte este „Cartea oglinzilor”, de Eugen Ovidiu Chirovici, pe locul doi „Nisipuri mişcătoare”, de Malin Persson Giolito, iar pe locul trei „Operaţiunea Cezar”, de Garance Le Caisne. Secțiunea „Cărți pentru copii” a Editurii RAO a făcut vânzări bune cu volumele „Cerneală şi stele”, de Kiran Millwood Hargrave, „Regina umbrelor”, de Sarah J. Maas, și „Caraval”, de Stephanie Garber.
Enescu și muzica sa, într-o carte pentru copii
Un lucru mai puțin obișnuit la acest târg a fost muzica cultă adusă în fața copiilor printr-o carte. A fost un pariu câștigător al celor de la Editura Nemira, care au publicat cartea „Enescu şi hora razelor de soare”, de Cristina Andone. Autoarea cărţii a urmărit să le explice copiilor, pe înţelesul lor, muzica maestrului: „Este o carte despre muzica lui Enescu, nu despre biografia lui. (...) Pe mine mă interesează ca un copil să se apropie de muzica lui. Cu Enescu nu ne vom mai întâlni pe stradă, din păcate, şi atunci este prea puţin important să ştim amănunte despre biografia lui, să-l recunoaştem. În schimb, cu muzica lui ne vom tot întâlni şi ar fi bine să ştim cum să o citim, cum să o primim”, a spus Cristina Andone, citată de Agerpres. Ilustraţia cărţii a fost realizată de Adriana şi Sebastian Opriţa şi de tânăra Thea Olteanu. Povestea imaginilor care cântă, adică a ilustrațiilor cărții, este atractivă, ca și ideea de a-l aduce pe Enescu în universul celor mici: „Este interesant că noi, ilustratorii şi autorul, ne-am completat foarte bine”, a precizat Sebastian Opriţa. Cartea conține și un CD cu muzica lui George Enescu.

Paradă cu biciclete, spectacole cu artişti îndrăgiţi, personaje Disney, face painting, karaoke, dans, filme gratuite, concerte și alte evenimente sunt pregătite pentru micuţi anul acesta de 1 iunie de către administrațiile locale, și nu numai. Peste 20 de manifestări în aer liber și în spații închise vor avea loc doar în București.
Începând cu acest an, ziua de 1 iunie este considerată „nelucrătoare de sărbătoare legală”, după modificarea Codului Muncii în 2016, iar pentru că 2 iunie cade vineri, Guvernul a acordat, printr-o hotărâre, liber și în această zi salariaților din sectorul public. Astfel, Ziua Internațională a Copilului s-a transformat într-o minivacanță, motiv pentru care primăriile, și nu numai, au pregătit celor mici numeroase surprize, de la parade la spectacole în parcuri și jocuri interactive. Numai în Capitală vor avea loc peste 20 de evenimente, organizate de primăriile de sector în parteneriat cu diverse asociații.
În parcarea de la Sala Polivalentă, va avea loc, mâine, începând cu ora 10:00, Parada Micilor Biciclişti, organizată de Primăria Sectorului 4. Sunt aşteptaţi copii de toate vârstele, indiferent de tipul de bicicletă folosit. Pe lângă activităţi, jocuri şi parada propriu-zisă, evenimentul are şi o latură practică. Cei mici vor fi ajutaţi să înţeleagă şi să înveţe câteva reguli de siguranţă ce trebuie respectate în timpul deplasării pe două roţi. Copiii trebuie însoţiţi de cel puţin un adult (biciclist sau pieton) şi este recomandat să fie echipaţi cu cască de biciclist şi claxon.
Primăria Municipiului Bucureşti, prin ARCUB, sărbătoreşte Ziua Copilului în Parcul Cişmigiu şi în cartiere. Caravana Gaşca Zurli, cea mai iubită trupă pentru copii din România, călătoreşte în toată Capitala, într-o singură zi, la bordul camionului multicolor ce răspândeşte muzică şi veselie. Trupa de artişti va susţine câte un spectacol în fiecare sector al Capitalei. Caravana va porni din Piaţa Universităţii la ora 10:00 şi va avea reprezentaţii în Parcul Floreasca, Parcul Naţional, Parcul IOR, Parcul Carol, Parcul Sebastian şi Parcul Crângaşi.
La Opera Comică pentru Copii va avea loc Festivalul Opera Copiilor, eveniment ce va cuprinde o serie de activități distractive în aer liber. Un maraton de spectacole va avea loc la 1 iunie în „Orașul cu Chef de Joacă”, organizat de Berăria H, în timp ce „Copacul cu Haine” îi așteaptă pe cei mici în Parcul Cișmigiu pentru un eveniment destinat copiilor nevoiași.
Și în alte orașe vor avea loc numeroase evenimente de Ziua Copilului, cum ar fi Festivalul Lolly Bloom din Parcul Central al orașului Cluj, sau Festivalul Familiei - o suită de activități culturale, concursuri și concerte gratuite, la Sibiu. La Oradea se va desfășura de 1 iunie „Kids Fest”, festival cu ateliere de olărit, dedicate experimentelor științifice sau dansului. Minivacanța de 1 iunie poate fi sărbătorită la Brașov prin spectacolul maraton „Vivat Copilăria pe Tărâmul Minunilor”.

În cadrul unei ceremonii desfășurate săptămâna trecută la Sala Media a Teatrului Naţional, s-au acordat Premiile USR pe anul 2016, eveniment moderat de Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România.
Premiul pentru debut a fost acordat lui Dragoş Silviu Păduraru, pentru volumul de critică literară „H. Bonciu şi literatura de scandal”, apărut la Editura Tracus Arte, și a fost înmânat de către criticul Daniel Cristea-Enache.
Premiile Ariel, pentru Cartea anului și pentru Revista anului, ce se acordă în fiecare an, au revenit lui Daniel Cristea-Enache, pentru volumul de publicistică „Aproape liber”, apărut la Editura Curtea Veche, și lui Vasile Dan, pentru Revista Arca, al cărei redactor-șef și fondator este.
Volumul de istorie literară „Viaţa lui Perpessicius”, semnat de Teodor Tihan și apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca, a primit Premiul „Mircea Ciobanu” chiar din mâna inițiatorului și finanțatorului acestui premiu, Eugen Negrici.
Premiile pentru literatura în limbile minorităţilor au fost înmânate lui Gálfalvi György, Kacagásaink - titlul în limba română: „Râsetele noastre” (memorialistică), Editura Asociaţia Culturală Holnap, Oradea, şi Editura Noran Libro, Budapesta, respectiv lui Myhailo Hafia Traista, Mizh kohanniam i smertiu - titlul în limba română: „Între dragoste şi moarte” (nuvele), apărut la Editura RCR Editorial, Bucureşti.
Premiul pentru traduceri a fost înmânat de Denisa Comănescu și i-a revenit Tudorei Șandru Mehedinţi, pentru volumul „Garcia Marquez. Călătoria spre obârşie”, de Dasso Saldivar, apărut la Editura RAO.
Premiul la categoria Literatură pentru copii şi tineret a fost înmânat de Nicolae Manolescu lui Horia Gârbea, pentru volumul „Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din Lună”, apărut la Editura Neuma.
Premiul pentru critică, eseu, istorie literară, memorii, jurnale, publicistică, înmânat de Gabriel Dimisianu, i-a revenit lui Răzvan Voncu pentru „Arhitectura memoriei”, de la Editura Școala Ardeleană, din Cluj-Napoca.
S-au acordat și două premii speciale, decernate de Nicolae Prelipceanu, unul Nadiei Anghelescu, pentru volumul „Noi şi Orientul arab”, Editura Polirom, şi celălalt lui Mircea Mihăieş, pentru „Ulysses, 732. Romanul romanului”, Editura Polirom.
Premiul pentru poezie a fost înmânat de Gabriel Chifu, care înaintea deschiderii plicului a vorbit despre valoarea incontestabilă a poeţilor premiaţi şi despre misiunea dificilă a juriului, „care l-a ales, milimetric”, pe cel mai meritoriu dintre ei. Premiul i-a fost acordat lui Emil Brumaru pentru „Amintiri din rai”, Editura Humanitas.
Premiul pentru proză a fost înmânat de Varujan Vosganian lui Ioan T. Morar, pentru romanul „Sărbătoarea corturilor”, apărut la Editura Polirom.
Premiul naţional, înmânat de ministrul culturii, Ioan Vulpescu, i-a revenit lui Mihai Zamfir, scriitor, istoric și critic literar, „pentru o operă care-l justifică cu prisosinţă”.
Susținătorii financiari ai premiilor sunt: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Secretariatul General al Guvernului - Departamentul pentru Relaţii Interetnice, care a acordat cele două premii pentru literatură în limbile minorităţilor, precum și o firmă privată. Coproducătorul evenimentului a fost TVR 3, iar partenerii media: România literară, Viaţa Românească, Luceafărul de dimineaţă şi revista online
www.literaturadeazi.ro .
Acordarea premiilor a fost alternată cu momente muzicale interpretate de cvartetul „Passione”, format din Diana Jipa, vioara I, Cristina Paşa, vioara a II-a, Mădălina Penciu, violă, Violeta Tuţă-Popescu, violoncel.
Scurte date din istoria Uniunii Scriitorilor
USR este succesoarea Societăţii Scriitorilor Români (SSR), creată în anul 1909, funcţionând sub această denumire până în martie 1949. Ultimul preşedinte al SSR a fost Victor Eftimiu. USR a apărut în 1949 prin fuziunea între SSR şi Societatea Autorilor Dramatici.
Primele încercări de a crea organizaţii de scriitori în România datează, după unele surse, din 1821, 1827, 1831. Începutul se face cu Asociaţia Literară Română din 1848, dar aceasta nu funcţionează.
Societatea Literară Română a fost fondată în 1866, inaugurată în 1867, transformată apoi în Societatea Academică Română şi, ulterior, din 1879, în Academia Română. Preocupările de început ale Academiei au fost filologice, extinse apoi la domeniile ştiinţei, culturii şi artei. Se consideră că prima Societate a Scriitorilor Români s-a ivit ca proiect în anul 1908 şi a fost pusă în funcţiune de o adunare generală de 47 de scriitori, la 2 septembrie 1909. Comitetul de conducere al noii societăţi i-a avut ca preşedinte pe Mihail Sadoveanu şi ca vicepreşedinte pe Dimitrie Anghel. În 1911, noul preşedinte, Emil Gârleanu, a obţinut recunoaşterea SSR ca „persoană morală”. A urmat la conducere criticul Mihail Dragomirescu. În timpul Primului Război Mondial, SSR a funcţionat în refugiu la Iaşi.
În perioada 1926-1932, Societatea Scriitorilor Români a fost condusă de Liviu Rebreanu, ales în această funcție timp de şapte ani consecutiv. A fost, în opinia istoricilor literari, cea mai fastă perioadă a SSR. Între anii 1949 și 1989, USR a funcţionat ca „organizaţie obştească şi profesională de creaţie”, fiind subordonată statului şi finanţată de către stat.

Legislaţia greoaie dar şi prejudecăţile legate de adopţie blochează visul multor copii orfani sau abandonați de a avea o familie. Datele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) arată că, la nivel naţional, există 3.273 de copii adoptabili şi 2.579 de familii deja atestate. Numărul adopţiilor a scăzut mult anul trecut, la aproximativ 300, de la 1.061 în anul 2015.
La începutul acestei luni au avut loc o serie de manifestări pe tema adopţiei în România, ce au marcat, totodată, Ziua Naţională a Adopţiei, evenimente organizate de direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului. Scopul principal a fost acela de a atrage atenţia populaţiei asupra problemei copiilor din centrele de plasament care aşteaptă de ani de zile să îşi găsească un cămin. Una dintre manifestări a avut loc în Parcul Tineretului din București, fiind vorba despre o campanie de informare, intitulată „Adoptă un pom”, la care au participat copii, părinţi și asistenţi sociali. Cu toții au dorit, astfel, să atragă atenţia asupra numărului extrem de mic de adopţii, doar 43 în Capitală, în decursul ultimului an.
„Rolul acestei acţiuni este să încurajăm familiile care doresc să adopte, să le arătăm căile legale pentru a trece prin procesul adopţiei şi să ofere un cămin unui copil. Pentru cei 43 de copii pentru care s-a finalizat procesul de adopţie în perioada iunie 2016 - iunie 2017, Primăria Capitalei şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale au plantat câte un copac, sperând ca anul următor numărul acestora să se dubleze”, a precizat Cosmina Simian, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bucureşti, citată de Mediafax.
Îngrijorarea cu privire la numărul redus de adopții este împărtășită și de reprezentanţii fundaţiilor care se ocupă de copiii din centrele de plasament. „Din păcate, din cei peste 3.000 de copii la nivel naţional declaraţi adoptabili, în Bucureşti doar 43 au fost adoptaţi în ultimul an”, a precizat Florian Fugaşin, de la Fundaţia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale.
Specialiștii susțin că subiectul adopţiei trebuie privit sub două aspecte. În primul rând legislaţia românească este destul de stufoasă şi menită parcă să pună piedici celor care vor să adopte, iar pe de altă parte, multe familii adoptatoare nu sunt dispuse să ofere un cămin decât copiilor mici, cu vârste până în trei ani și care să nu fie de altă etnie.
Potrivit legii, pentru ca un copil să devină adoptabil trebuie să se stabilească dacă părinţii sau rudele până la gradul IV nu vor sau nu pot să aibă grijă de minor, aspecte ce se stabilesc într-un termen de şase luni. Ulterior, se solicită în instanţă acceptarea includerii copilului în registrul naţional pentru adopţie şi începerea procedurilor pentru găsirea unei familii adoptive. Părinţii naturali sunt chemaţi în faţa instanţei unde li se cere acordul. În cazul în care aceștia nu își dau acordul, Direcţia pentru Protecţia Copilului (DPC) trebuie să demonstreze că timp de o lună niciunul dintre părinţi nu l-a vizitat pe minor la centrul de plasament.
Copiii trecuți de vârsta de 5 ani îşi găsesc greu o familie adoptivă, de aceea legea prevede înfiinţarea unui registru naţional al „copiilor greu adoptabili”, unde fiecare copil are un profil propriu, ce poate fi vizualizat (de către cei care vor să adopte un copil) în prezenţa unui reprezentant DPC, singurul care are acces la registrul online.
Conform datelor ANPDCA, la nivel naţional există 3.273 de copii adoptabili şi 2.579 de familii deja atestate. Conform aceloraşi date, în 2016 numărul adopţiilor naţionale a scăzut, de la 1.061, câte au fost în anul 2015, la puţin peste 300.

Parohia „Sfântul Ambrozie”-Apărătorii Patriei II din Capitală organizează duminică, 11 iunie, ora 16:00, a VII-a ediţie a Festivalului de pricesne «Blândul Păstor». „La ediția din anul acesta a festivalului, în cursa pentru câștigarea Marelui Premiu s-au înscris 26 de candidați, proveniți de la 6 școli gimnaziale și de la mai multe parohii, dar în urma preselecției în finală vor concura 16 interpreți. A VII-a ediție a festivalului de pricesne se bucură de prezenţa unor invitați speciali, precum Ana Ramona Urjan, profesor de educație muzicală, membră în mai multe jurii internaționale de muzică, şi președintele juriului, Georgel Nucă, artist de muzică populară și producător TV, Horațiu Boșca, artist al Operei de stat din Madrid, și pr. Georgian Alexandrescu. Festivalul se bucură și de prezența a doi interpreți speciali: Sara Nukina - elevă de 12 ani din Nagoia – Japonia, şi Andrada Precup, elevă în clasa a VI-a la Școala Gimnazială specială pentru deficienți de vedere din București”, a precizat pr. paroh Mircea Alexă Uță. Biserica se află în cartierul bucureştean Berceni, str. Lunca Bârzeşti nr. 3, sector 4.

La Catedrala Eroilor din Hunedoara va avea loc duminică, 11 iunie, o conferință susținută de părintele conf. dr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu. Conferința cu titlul „Viaţa în Hristos – Lecţia Rusaliilor” este prilejuită de sărbătorirea hramului Catedralei hunedorene, „Duminica Tuturor Sfinților” şi este organizată de Parohia -Hunedoara V.

Unul dintre intelectualii marcanţi ai Mişcării spirituale „Rugul Aprins” a fost Paul Sterian (1904-1984). Pentru participarea sa la adunările grupului a suferit în închisorile comuniste vreme de cinci ani.
Paul Sterian a fost un artist polivalent, un renascentist, aşa cum îl considera Alexandru Mironescu. În „Memoriile” sale, Mircea Eliade mărturiseşte: „Abia stând de vorbă cu Mircea Vulcănescu şi Paul Sterian, am înţeles cât eram de ignorant în ce priveşte creştinismul răsăritean şi tradiţiile religioase româneşti...”.
Stareţul Mănăstirii Antim, părintele Vasile Vasilachi, spunea despre el: „Scriitorul Paul Sterian ne cucerea cu revelaţiile sale patristice, dezvăluind comori din cugetările Sfinţilor Părinţi”.
Admiraţia tuturor se revărsa asupra lui pe bună dreptate. Sterian încheiase studiile la două facultăţi concomitent - cea de Litere şi Filosofie şi cea de Drept din Bucureşti -, îşi obţinuse doctoratul la Paris în Drept şi ştiinţe economice, iar peste câţiva ani şi în Sociologie la Bucureşti. Era poet, jurnalist, publicist fervent, sociolog preţuit de Dimitrie Gusti, care l-a cooptat în echipa de cercetători în campania sa de fondare a Muzeului Satului. În plus, Paul Sterian era un talentat pictor, gravor, dramaturg şi libretist.
În viaţa publică avea, de asemenea, succes, primind funcţii importante: a fost administrator al pavilionului românesc de la Expoziţia Universală de la Paris din 1937, consilier economic şi şef al legaţiei române din Washington (un an mai târziu), iar în timpul războiului a fost chiar secretar general în diverse ministere.
Când intrase în cercul intelectualilor de la „Rugul Aprins” făcea deja parte din elita socială şi culturală.
Primise o educaţie tradiţională şi era un creştin ortodox practicant. Spunea adesea că nu există un izvor de inspiraţie pentru scriitori şi artişti mai bun decât tezaurul Bisericii creştine.
A fost marginalizat social. A fost nevoit să aibă posturi nedemne, de la zilier la vânzător de aprozar. Dar greul a venit abia la venirea comuniştilor la putere, care l-au arestat în Lotul „Alexandru Teodorescu şi alţii”, unde au fost încadraţi toţi participanţii la „Rugul Aprins”. Între 1958 şi 1963, Paul Sterian a fost închis la Aiud.
A urmat o perioadă grea, dar a reuşit să găsească un post la Uniunea Compozitorilor, apoi să lucreze ca statistician la Institutul de Geriatrie. Zaharia Stancu l-a ajutat să obţină o pensie de la Uniunea Scriitorilor. Sterian a murit la 16 septembrie 1984.
Ileana Mironescu transcrie în cartea „În preajma lui Alexandru Mironescu” convingerea lui Paul Sterian: „...în tot răul ce se instaurase în vremea celui de-al Doilea Război Mondial a fost pentru el şi un bine; Dumnezeu l-a ajutat să scrie şi să tipărească în aprilie 1944 opera vieţii sale, «Războiul nevăzut al lui Paisie cel Mare»”.
După 1990, doar câţiva mari critici literari s-au aplecat asupra operei sale, fiecare recunoscând că Paul Sterian este un autor important şi este necesară o revalorizare a sa.

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” găzduiește Târgul de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, eveniment ce face parte din programul cultural „Târguri din satul de altădată”, ce se va desfăşura în perioada 23-25 iunie. Programul cuprinde târgul meşterilor populari, spectacole de datini şi obiceiuri, recitaluri de muzică populară, şezătoare, ateliere interactive de creaţie, teatru de umbre. Sâmbătă, începând cu ora 14:00, publicul este aşteptat la Drăgaică - spectacol susţinut de Ansamblul Hora al Colegiului Naţional „Al. I. Cuza” din Alexandria (Teleorman). Duminică, 25 iunie, va fi întâlnirea cu ansamblurile folclorice Druscelele-Arad şi Veselia, al Casei de cultură „Sf. Teofana”-Vidin, Bulgaria; şezătoarea reprezentanţilor comunităţii din Avrig, Sibiu; recitalurile de muzică populară susţinute de interpreţii Ionuţ Robert Pumnea şi Claudia Olariu - Sibiu.

Avertizare îngrijorătoare din partea experţilor. Conform unui studiu citat de descopera.ro, trei sferturi din populaţia globală va fi expusă la valuri de căldură mortale până în anul 2100, în cazul în care emisiile de dioxid de carbon vor continua să crească în ritmul actual.
Mai rău decât atât, dacă ţările reuşesc să reducă emisiile de CO2 din atmosferă, tot va rămâne aproape jumătate din populaţia globală afectată de valuri letale de căldură.
Cercetătorul care a condus acest studiu, Camilor Mora, susţine că „rămânem fără opţiuni pentru viitor. În cazul valurilor de căldură, opţiunile noastre sunt între cele rele şi cele îngrozitoare”, scrie Science Alert.
Pentru acest studiu, echipa a trecut prin 30.000 de referinţe relevante în publicaţiile de specialitate apărute în perioada 1980 - 2014. Acestea descriu inclusiv evenimente recente precum valul de căldură din Europa din 2003, care a curmat 70.000 de vieţi, şi valul de căldură din Moscova responsabil pentru 10.000 de morţi.

Anul acesta se împlinesc șapte decenii de la înființarea Mitropoliei Banatului și de la întronizarea primului mitropolit al acesteia, evenimente de o excepțională importanță pentru Ortodoxia românească din partea de sud-vest a ţării.
Pentru a marca acest eveniment aniversar, Romfilatelia, prin Asociația Filatelică Timișoara, în colaborare cu Arhiepiscopia Timișoarei, lansează un plic special AF în ediție limitată, ce cuprinde imaginea Catedralei Mitropolitane din Timișoara, cu ștampilă de zi specială aniversară aplicată „Mitropolia Banatului - 70 de ani de la înființare”, ce va fi pus în circulație astăzi, 24 iunie 2017. Doar în această zi, plicurile poștale ce vor circula în municipiul Timișoara vor fi inscripționate și vor purta ștampila aniversară.
„Pe lângă ediția aniversară din acest an, care marchează 70 de ani de la înființarea Mitropoliei Banatului, Romfilatelia și Arhiepiscopia Timișoarei colaborează în mod tradiţional la marcarea evenimentelor bisericești din Banat, precum și la promovarea obiectelor de patrimoniu sau monumentelor de arhitectură pe care le are Eparhia Timișoarei. Astfel, amintim că în 2011 s-a editat o serie de timbre de colecție care au reprodus o icoană cu Răstignirea Domnului din muzeul Catedralei Mitropolitane, apoi a fost marcat momentul împlinirii a 60 de ani de la sfințirea catedralei din Timișoara, cu mențiunea ctitorului, adică a Majestății Sale Regele Mihai I al României. Într-o altă ediție s-a prezentat catapeteasma Catedralei Mitropolitane, apoi icoana Sfinților Trei Ierarhi, ocrotitorii locașului de cult. Menționăm, de asemenea, că Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș a fost imaginea unui timbru aniversar, în semn de recunoaștere ca ocrotitor al Banatului. Și alte evenimente majore ale urbei noastre au avut în ștampila filatelică Catedrala Mitropolitană, marcând ideea primului oraș liber din România, precum și ziua de 3 august, ca zi de sărbătoare a Timișoarei. Nădăjduim că astfel de colaborări vor exista pe mai departe, continuând transmiterea credinței noastre ortodoxe și pe cale filatelică, arătându-se că patrimoniul cultural și spiritual al Bisericii este bogat și plin de semnificații pentru neamul românesc”, a menționat părintele consilier eparhial Zaharia Pereș.
Ștampila specială aniversară aplicată - „Mitropolia Banatului - 70 de ani de la înființare” - îndeplinește și rolul principal de mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului local, iar plicul aniversar AF în ediție limitată reprezintă pentru filateliști o piesă de colecţie.
După cum marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, mai ales prin forma şi funcţia sa, care îi conferă libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii, tot așa este indubitabil faptul că și ștampila specială aniversară este un ambasador al valorilor unei ţări, făcând cunoscută în întreaga lume o parte importantă din istoria unui topos. În acest sens, timbrul capătă valoare în ochii privitorului nu numai prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire, ci și prin studiul istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, întrucât el dezvăluie detalii despre evenimente, persoane şi locuri.
La mijlocul secolului XX, după reușirea unificării statale a poporului român, atât în Congresul Mitropolitan de la Sibiu, cât și în Congresul Național Bisericesc și în adunările de la Timișoara, reactivarea Mitropoliei Ortodoxe Române a Banatului (înființată pe vatra vechii mitropolii atestate documentar încă de la începutul sec. al XVII-lea) devenise un deziderat. Astfel, la 24 iunie 1947, dorința credincioșilor din aceste părți a fost îndeplinită prin ridicarea Episcopiei Ortodoxe Române din Timișoara la rangul de arhiepiscopie. În ședința din 24 aprilie 1947 a Sinodului Permanent, membrii sinodali, „lucrând sub ocrotirea și insuflarea Preasfântului și de viață făcătorului Duh, apreciind cum se cuvine stăruința în dreapta credință și atașa*mentul față de Biserica străbună a fiilor săi duhovnicești de pe frumoasele plaiuri bănățene, exteriorizate și prin sacrificiile materiale cu care au ridicat frumosul locaș al Domnului în orașul Timișoara, au găsit de bine să ia în considerare cererile repetate ale acestor credincioși bănățeni pentru înălțarea în rang a episcopiei lor din Timișoara”.
După patru luni, la sărbătoarea Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie (26 octombrie 1947), în catedrala din Timișoara, are loc întronizarea Arhiepiscopului Vasile Lăzărescu în demnitatea de Mitropolit al Banatului. Prin hotărârea Sfântului Sinod și legea emisă de conducerea statului s-a stabilit jurisdicția teritorială a noii instituții. Dacă la momentul înființării Mitropolia Banatului cuprindea Arhiepiscopia Timișoarei și Episcopia Caransebeșului, astăzi, după o serie de reorganizări ale vieții bisericești, pe lângă acestea două, mitropolia cuprinde și Arhiepiscopia Aradului.

Angajaţii companiilor IT beneficiază de scutirea pe impozitul pe veniturile din salarii şi cele asimilate salariilor, începând cu 1 iulie, conform unui ordin publicat în „Monitorul Oficial”. Pentru a beneficia de această facilitate fiscală, aceştia trebuie să deţină o diplomă după finalizarea studiilor universitare, să ocupe un post dintr-un compartiment specializat de informatică, iar activitatea fiecărui programator scutit de impozitul pe venit să fi generat venituri de cel puţin 10.000 de euro pe an. De aceste prevederi beneficiază şi angajaţii societăţiilor de IT nou-înfiinţate, companii care nu vor trebui să facă dovada că au realizat venituri de 10.000 de euro/programator. Scopul acestei decizii este evitarea „oportunismului sau pentru a exclude din aria de aplicabilitate companii care se declară că ar produce software, deşi nu fac asta”, a explicat Augustin Jianu, pentru Agerpres, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale.

Un val de caniculă traversează, în aceste zile, țara noastră, atenționează meteorologii, care anunță temperaturi deosebit de ridicate, și de până la 40 de grade Celsius la umbră. Disconfortul termic va fi accentuat, iar pentru evitarea problemelor de sănătate cauzate de căldură, populaţiei i se recomandă să se ferească de soarele puternic şi să se hidrateze.
Aproape toată ţara va fi astăzi afectată de caniculă. Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis două avertizări privind valul de căldură: va fi Cod galben în 33 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, şi Cod portocaliu în judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman. Potrivit meteorologilor, disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pe arii relativ extinse pragul critic de 80 de unităţi. Se vor înregistra frecvent temperaturi maxime de 34-37 de grade, iar minimele nocturne se vor situa în general peste 20 de grade, îndeosebi în regiunile extracarpatice.
Totodată, în sudul ţării, unde va fi Cod portocaliu de disconfort termic, pe tot parcursul zilei de astăzi, se vor atinge local maxime termice de 37-39 de grade şi pe arii restrânse de 40 de grade.
Ca de obicei în această perioadă, Ministerul Sănătăţii vine cu o serie de recomandări pentru populaţie, care este sfătuită să evite expunerea la soare între orele 11:00 şi 18:00 şi să consume 1,5-2 l de lichide zilnic, precum şi multe fructe şi legume.
Consumul de fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, castraveţi, roşii) contribuie la hidratarea organismului şi la menţinerea confortului termic al acestuia. În cazul în care nu aveţi fructe, este recomandată o doză de iaurt care produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar cu apă. Alcoolul este total contraindicat în zilele călduroase, deoarece favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea organismului de a rezista la căldură.
O altă recomandare a medicilor se referă la aerul condiţionat, care trebuie reglat astfel încât temperatura din interior să fie cu maximum 10 grade mai mică decât temperatura de afară.
În cazul în care locuiţi sau vă aflaţi în Bucureşti în aceste zile şi sunteţi nevoit să ieşiţi în oraş la orele amiezii, nu ezitaţi să vă adăpostiţi din când în când şi să vă răcoriţi în magazinele dotate cu aer condiţionat sau în corturile şi containerele anticaniculă amplasate de Primărie în cele mai aglomerate puncte ale Capitalei.
Au fost amenajate 20 de corturi în Piaţa Victoriei, Piaţa Romană, rond ASE, Piaţa Universităţii - în zona Spitalului Colţea şi a Institutului de Arhitectură, Piaţa Unirii, Bulevardul Regina Maria, Piaţa Drumul Taberei, Piaţa C.A. Rosetti, Piaţa Iancului - la metrou şi 10 containere anticaniculă, dotate inclusiv cu echipament medical, în Piaţa Victoriei, Herăstrău, Piaţa Romană, Unirea, Dristor, Parcul Carol, Piaţa 11 Iunie, Bulevardul Regina Maria, Arhitectură şi Obor.
Cei care vor să călătorească cu trenul sunt sfătuiţi să se informeze în prealabil în legătură cu modificările intervenite în program, deoarece trenurile circulă cu viteză redusă, din cauza temperaturilor ridicate, pentru a se preveni eventualele accidente.
Meteorologii estimează că regimul termic canicular se va menţine pentru următoarele două săptămâni, cu temperaturi ce vor depăşi frecvent 35-36 de grade Celsius, dar aproape zilnic vor exista intervale de instabilitate atmosferică în majoritatea regiunilor. Potrivit prognozei ANM, inclusiv la munte, vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit, cu o medie a temperaturilor maxime cuprinsă între 21 şi 25 de grade şi a minimelor între 11 şi 15 grade. Săptămâna viitoare, valorile termice vor reveni la normal, media maximelor va fi între 15 şi 20 de grade, iar a minimelor între 7 şi 11 grade.

Metodologia de admitere în universităţi a fost simplificată pentru românii din străinătate, iar candidaţii pot să aplice online pentru un număr nelimitat de universităţi, pe baza concursului de dosare şi a criteriilor stabilite de acestea, potrivit reprezentanților Ministerului Educației Naționale (MEN). Aceștia au la dispoziţie, în anul şcolar şi universitar 2017-2018, 1.800 de locuri în învăţământul preuniversitar şi aproape 6.000 de locuri pentru studii universitare de licenţă, masterat sau doctorat.
Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au aprobat, prin ordin comun, metodologiile ce reglementează procedurile de şcolarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar şi superior de stat din România în anul de învăţământ 2017-2018.
Spre deosebire de anul trecut, metodologia de şcolarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România a fost simplificată. Astfel, concursul de admitere la studii de licenţă se va realiza de către universităţi, pe locurile alocate românilor de pretutindeni, pe baza concursului de dosare şi a criteriilor stabilite de acestea.
Candidaţii au posibilitatea să aplice pentru un număr nelimitat de universităţi, domenii şi specializări, spre deosebire de anii anteriori, când candidaţii puteau depune dosarul de admitere într-un singur domeniu şi la cel mult trei instituţii de învăţământ superior.
Totodată, au fost reduse costurile de timp sau deplasare pentru depunerea dosarelor de candidatură, fiind aprobate următoarele modalităţi: electronic (pe o adresă de e-mail stabilită de instituţia de învăţământ superior), prin poştă, pe adresa universităţilor, la târgurile educaţionale organizate pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit legislaţiei în vigoare, şi la sediile extensiunilor universitare care funcţionează pe teritoriul Republicii Moldova.
De asemenea, tinerii din Republica Moldova pot trimite dosarele pe e-mail ( dosarerepmold@edu.gov.ro ) la Ministerul Educaţiei Naţionale, în timp ce candidaţii din diasporă au la dispoziţie adresa dosarerompret@edu.gov.ro sau misiunile diplomatice ale României din ţările învecinate/străinătate, care vor transmite dosarele la minister şi de aici mai departe la instituţiile de învăţământ superior dorite.
„În ceea ce priveşte şcolarizarea în învăţământul preuniversitar, elementul de noutate din metodologia de şcolarizare pentru anul şcolar 2017-2018 vizează tot modalitatea de depunere a dosarelor de candidatură pentru românii de pretutindeni. Mai exact, dosarele cu acte de studii vor fi transmise direct sau prin poştă, în perioada 10-17 iulie, fie la Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi (str. Nicolae Bălcescu 26, Iaşi 700117), fie la Ministerul Educaţiei Naţionale (str. Spiru Haret nr. 10). MEN va înainta ulterior dosarele de candidatură către ISJ Iaşi, în vederea desfăşurării concursului de admitere computerizat”, se afirmă într-un comunicat al Ministerului Educației.
Cât priveşte cifra de şcolarizare în învăţământul preuniversitar, pentru anul universitar 2017-2018 au fost alocate românilor de pretutindeni 1.800 de locuri, dintre care 950 sunt fără plata taxelor de şcolarizare, cu bursă, iar 850 de locuri sunt fără taxă şi fără bursă, precizează MEN.
În învăţământul superior au fost alocate 3.705 locuri pentru studii de licenţă, repartizate astfel: 1.890 de locuri fără plata taxelor de şcolarizare, cu bursă, şi 1.815 locuri fără plata taxelor de şcolarizare, fără bursă. Pentru studii de master şi rezidenţiat au fost aprobate 2.000 de locuri: 1.000 de locuri fără taxă, cu bursă, şi 1.000 de locuri fără taxe, fără bursă. Pentru studii de doctorat, Ministerul Educaţiei acordă 170 de locuri, din care 50 de locuri fără taxă, cu bursă, şi 120 locuri fără plata taxelor de şcolarizare, fără bursă.

Noi schimbări. . . !
 

Schimbări majore au intrevenit în programul de guvernare care vor afecta mediul de business, astfel încât din ianuarie 2018 impozitul pe profit va fi aplicat pe cifra de afaceri.
Conform noului program de guvernare al PSD, pe care guvernul Tudose ar trebui să îl pună în aplicare, de la 1 ianuarie 2018 companiile nu vor mai plăti impozit pe profit, ci pe cifra de afaceri, cu 2-3 trepte de impozitare.
PSD nu a făcut alte precizări pe această temă. Impozitul pe cifra de afaceri va fi o revoluţie în fiscalitatea românească pentru că va lovi companiile cu venituri mari, dar care raportează impozit mic.
Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost în 2015 de 275 miliarde euro.
În ceea ce priveşte impozitarea profitului, programul de guvernare propune impozitarea suplimentară a profiturilor obţinute din extracţia de resurse natural şi neprelucrate în România, cu cel puţin 20%, prin adoptarea noii legi a redevenţelor, cel târziu la finalul anului 2017.
Vor avea de câştigat companiile care raportează profit mare şi plătesc impozit pe profit, şi vor avea de pierdut companiile care au cifră de afaceri mare, dar raportează pierderi.
Se schimbă legea societăţilor comerciale şi cea a insolvenţei
Un întreprinzător nu va mai putea înfiinţa o nouă companie o perioadă de timp după ce a declarat două insolvenţe, arată programul de guvernare al PSD, prezentat joi.
Pentru aceasta va fi modificată legea 31/1990 a societăţilor comerciale.
Guvernul va modifica şi legea insolventei, cel târziu până la 1 noiembrie 2017, astfel încât o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nu-şi respectă planul de conformare pe o perioada mai mare de 6 luni.
PSD intenţionează să constituie o direcţie în cadrul ANAF (şi în cooperare cu Registrul Comerţului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), a companiilor care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi.
Direcţia de Preţuri de Transfer din aceeaşi instituţie va fi consolidată, precizează documentul.
Pilonul II de pensii se desfiinţează
Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii, a declarat, joi, Ionuţ Mişa, după validarea sa în funcţia de ministru al Finanţelor.
“Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a declarat Ionuţ Mişa.
Acesta a spus că măsura ar urma să intre în vigoare spre sfârşitul anului.

Alte modificări . . . !
 

- legea pensiilor va fi gata pana la 1 octombrie 2017. "Punctul de pensie va crește în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei și la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei. Vom corecta inca din septembrie 2017 disfunctiile din sistemul de pensii in scopul reducerii deficitului bugetului asigurarilor sociale de stat, prin eliminarea inechitatilor si imbunatatirea colectarii veniturilor", scrie în noul program de guvernare.
- reducerea TVA pana la 18% este amanata cu un an, pana in 2019