Draga glykys, nu ma intitulez Eliza :)
Eu nu am spus ca nu a scris nimic vrednic dar pur si simplu Eco nu a scris lucruri ortodoxe. A scris istorie, a scris romane politiste, a scris lucruri dubioase care duc cu gandul la masonerie dar nu a fost scriitor ortodox.
Alexandre Dumas a scris adorabil dar, la fel, nu a fost deloc scriitor ortodox.
Cat despre Tolstoi, chiar si el a recunoscut ca unele din scrierile lui nu-s deloc cum ar fi vrut el sa iasa (ma refer la Anna Karenina, atat de in voga azi).
Zi mai bine de Dostoievski.

Draga Raluca, imi cer scuze pentru confuzia de nume.
Eu incerc sa spun ca altele sunt criteriile pentru care o carte e sau nu valoroasa, si nu apartenenta confesionala a autorului. Sunt si ortodocsi care au scris carti mediocre, sunt si non-ortodocsi care au scris carti care au intrat in canonul european. E aiurea sa spui ca nu il citesti pe Homer, ca nu citesti tragedie greaca, Petrarca, Dante, Dickens sau, iata, Eco, pentru ca nu sunt ortodocsi. Toti acestia si alti "monstri sacri" din literatura universala iti imbogatesc mintea si sufletul, iti slefuiesc personalitatea, iti cultiva discernamantul moral, iti imprima niste valori care nu sunt, in niciun caz, non-ortodoxe. Sunt carti care vorbesc, mai mult sau mai putin implicit despre valoarea umana, despre dragoste, prietenie, solidaritate, munca, harnicie, perseverenta, despre lupta si stradanii, despre suferinte si neimpliniri si moduri de abordare, despre dorinta de auto-depasire, despre tot ce e uman, bun si frumos in lumea aceasta.

Prea ne-am invatat cu lucruri simple si cu etichete, prea ne-am invatat sa luam de bun ce zice X, ca e ortodox, si sa respingem ce zice Y, daca nu e ortodox, in loc sa mergem la esente, la cauze. Eu nu zic sa nu citesti carti ortodoxe, Doamne fereste, dar sa nu elimini nicio carte din wish list-ul sau doar pentru ca autorul nu e ortodox. Nu se stie ce minuni poti gasi acolo.

Despre Dotoievski pot spune, in primul rand, ce am invatat in liceu, anume ca este un autor clasic, deci ca a intrat intr-un canon universal. Si nu a intrat pentru ca ar fi fost el personal un bun ortodox (a avut si el pacatele lui, cum avem cu totii - a fost cartofor, antisemit, in tinerete a fost condamnat la moarte pentru ca se revoltase impotriva tarului, dar pedeapsa i-a fost comutata chiar in momentul cand trebuia sa se traga in el, in urma acestei experiente, si-a revizuit atitudinea liberala si a intrat intr-o criza religioasa profunda, mi se pare ca a avut si niste probleme cu Biserica), ci pentru ca a abordat marile teme clasice, adica cele universal valabile in orice cultura si in orice timp: suferinta, sensul vietii, cautarea absolutului, valorile umane general valabile, familia, pierderea valorilor intr-un univers tot mai occidentalizat si lipsit de repere... Plus ca influenta lui in literatura a fost uriasa, si nu doar autorii ortodocsi l-au luat ca sursa de inspiratie, ci intregul curent existentialist. El priveste insa lucrurile din foarte multe unghiurile, nu doar din perspectiva ortodoxa. E drept ca personajele principale din operele sale sunt cladite pe ideea crestina, dar ele polemizeaza mereu, impartasesc expriente, idei, cu personaje care apartin altor spatii si mentalitati si se formeaza si se slefuiesc in urma acestor interactiuni, nu traiesc asa, intr-o capsula. Deci geniul lui Dostoievski nu sta in ortodoxia si slavofilia lui, ci in faptul ca a stiut sa isi structureze personajele si actiunea pe baza unor idei spirituale universal valabile, a reusit sa creeze niste opere dramatice de idei, in care se poate regasi orice om, din orice timp. Si asta e valabil pentru toti clasicii. Nici nu cred ca a intentionat sa scrie niste opere de propaganda ortodoxa sau de cateheza. A, ca si-a pus puternic amprenta ortodoxa si slavofila, e un efect al operei, dar nu un scop in sine.

Mi-a placut mult cartea Povestiri Ortodoxe, scrisa de marele scriitor rus Anton Cehov, este superba, o recomand tuturor.

http://cathisma.files.wordpress.com/2009/01/cehov.jpg

Draga Glykys, multumesc pentru raspunsul elaborat. Mi se pare ca ai pus punctul pe y. Dostoievski a influentat gandirea multor oameni pentru ca a scris cum a scris, adeca dpv crestin, si a influentat-o in bine (zic eu).
Am citit destul de multa literatura universala pana acum si nu m-am orientat dupa confesiunea autorului cand citeam Dickens (sau Frank Herbert :)). Sunt de acord cu faptul ca multi promoveaza frumoase valori morale si ca un om cultivat trebuie sa cunoasca mai mult decat abecedarul dar eu am spus doar ca Eco nu-i ortodox. Era un topic despre literatura ortodoxa, cautam si eu carti ortodoxe (pt ca am citit putina literatura ortodoxa pana acum si prea multa din cealalta :)) si dau de... Eco. Pai onorabile, tradare tradare, dar sa stim si noi!
Inca o data, iertare, dar nu m-am putut abtine sa pufnesc! Nimic personal cu nimeni.

Vă recomand "Maestrul şi Margareta", de Bulgakov. Acolo veţi da peste un capitol ce pare să nu aibă legătură cu firul romanului, anume cel despre întîlnirea dintre Pontius Pilat şi Yeshua Ha-Nozri (Iisus Hristos).

Felul în care scrie autorul este absolut delicios, merită să cumpăraţi cartea. Eu am citit-o la recomandarea lui Liiceanu, care a sugerat cîteva titluri ce nu trebuie omise de-a lungul vieţii, printre care şi "Război şi pace" de Tolstoi.

Sunt bifate de multa vreme amandoua, daca mie mi le recomandati :)

Raluca, daca tot iti place Tolstoi - http://www.ccel.org/ccel/tolstoy/23_tales.toc.html


Vezi si tot site-ul - http://www.ccel.org/index/author/A Nu toti din lista sunt ortodocsi, dar sper ca vei gasi si ceva de care ai nevoie.
Sper sa iti foloseasca :).
Ma bucur ca nu esti impotriva literaturii clasice, in general :).

Multumesc, am aruncat deja un ochi!
Multumesc si Ekaterinei pentru sugestia cu Cehov.

Panait Istrati, prin mesajul dragostei jertfelnice care razbate din opera lui si prin modul cum s-a lepadat de toata averea, cu o tenacitate iesita din comun, de-a lungul intregii vieti de scriitor, ajutind pe nevoiasii din lumea intreaga. Pentru demascarea minciunii sovietice.
(Cat despre raportul dintre duh si trup, povestirea "Mos Anghel" ramane pentru mine o capodopera a literaturii.)

Isaac Bashevis Singer, laureat al premiului Nobel pentru literatura, a carei nuvela "Ghimpl netotul" am citit-o cu uimire, ca pe cel mai tare SF al vremii...
Tema nuvelei este ascultarea.
Netotul Ghimpl dovedeste de-a lungul casniciei o umilinta atat de mare in raport cu comportamentul si simtamintele femeii sale fata de el, incat se inalta cu mult peste conditia unui muritor obisnuit. Eroul nuvelei suporta batjocuri de neinchipuit pentru un sot, continuind insa, toata viata, sa isi iubeasca sotia, sa o slujeasca in orice moment.
Rar am citit asemenea text, scris in mod laconic, pe claviatura limbii idish.


Pentru a sugera cam ce scrie autorul evreu in nuvela lui, voi culege acum un fragment din cartea "Viata launtrica" - autor Sfantul Teofan Zavoratul:

"Renuntarea la voia proprie este mantuitoare chiar pentru cel care, neavind un parinte duhovnicesc, se incredinteaza altuia, chiar unui neintelept, cu singurul tel de a trai desprins de judecata si de voia sa. Rezultatul este rapid si la inaltime.
........
Ioan Savaitul il sfatuieste pe unul dintre cei care venisera la el: Alege-ti indrumatorul cel mai sever si mai aspru cu putinta in neamul omenesc.
.... ...
Cel ascultator in toate ajunge grabnic la masura copilariei sau a simplitatii desavarsite, asa cum ne zugraveste Sfantul Scarar. Printr-o ascultare hotarata unii si-au omorit pe vecie toata lupta launtrica cu patimile; altii au dobandit o totala nepasare si nepatimire fata de suparari; altii au atins cea mai inalta treapta a nerautatii si a firestii simplitati a inimii, s-au facut prunci, neavind nici un viclesug nici in cuvinte nici in fapte. Un astfel de exemplu este Pavel cel Prost.
Vasile cel Mare considera ascultarea ca prima dintre virtuti."

http://en.wikipedia.org/wiki/Isaac_Bashevis_Singer