Nicolae Steinhardt zicea că Biblia e plină de paraxoduri - și așa e. Cu toate că e inspirată de la Dumnezeu, e scrisă de oameni și tradusă de oameni.

M-am uitat pe dervent.ro să văd dacă Anania a comentat textul și văd că nu a făcut-o.

înseamnă ca VT este o colecţie de povesti şi nimic altceva.

nu.
Cu riscul de a parea ca imi dau aere, gandeste-te la mecanica newtoniana si cuantica.
Cand am gasit-o pe a doua, calculele au picat in cap.
Dar 2+2=4 in continuare.

un mesaj care are pretenţia de,a fi fost inspirat de o persoană divina, nu,are cum sa fie concepută în aşa hal, încât oricine sa o poată interpreta cum vrea.
era o vreme în care erai ucis cu pietre sau ars pe rug, dacă respingeai interpretarea literală a Bibliei.

Bun, însă nu doar literală, ci în duh. Nu trebuie să căutăm să înțelegem în spiritul celui care a scris cugetările acelea? Ce va fi gândit el? Ce vrea să ne transmită? Deci dacă Dumnezeu îl va judeca pe om, ce înseamnă asta? Pentru ce-l va judeca? Dacă datul lui este de a fi animal cum să-l judece? De aceea eu cred că îl (ne) judecă tocmai pentru rămânerea la animalitate.

Dimpotriva, noi nu trebuie sa interpretam Sfanta Scriptura. In catehism scrie: "Oricine poate sa citeasca Sfanta Scriptura, insa nu si s-o talcuiasca (s-o explice) si nici sa invete pe altii. Caci zice insusi cuvantul Scripturii: "Aceasta trebuie s-o stiti mai intai de toate, ca nici o proorocie (invatatura) a Scripturii nu se talcuieste dupa bunul plac al fiecaruia" (2 Petru 1, 20); "Oare toti sunt Apostoli? Sau toti prooroci? Sau toti invatatori?" (1 Corinteni 112, 29)."
In pasajul respectiv spune ca toti mor, si animalele si oamenii, ajung tarana. Pana la venirea Mantuitorului toti mergeau in Iad.
Trebuie citita si prima parte a capitolului: "9. Care este folosul celui ce lucrează întru osteneala pe care o ia asupră-şi?
10. Am văzut zbuciumul pe care l-a dat Dumnezeu fiilor oamenilor, ca să se zbuciume.
11. Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El a pus în inima lor şi veşnicia, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit.
12. Atunci mi-am dat cu socoteala că nu este fericire decât să te bucuri şi să trăieşti bine în timpul vieţii tale.
13. Drept aceea dacă un om mănâncă şi bea şi trăieşte bine de pe urma muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu.
14. Atunci mi-am dat seama că tot ceea ce a făcut Dumnezeu va ţine în veac de veac şi nimic nu se poate adăuga, nici nu se poate micşora şi că Dumnezeu lucrează aşa ca să ne temem de faţa Lui.
15. Ceea ce este a mai fost şi ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri; şi Dumnezeu cheamă iarăşi aceea ce a lăsat să treacă.
16. Dar am mai văzut sub soare că în locul dreptăţii este fărădelegea şi în locul celui cucernic, cel nelegiuit.
17. Şi am gândit în inima mea: "Dumnezeu va judeca pe cel drept ca şi pe cel nelegiuit", căci este vreme pentru orice punere la cale şi pentru orice faptă. "

o simpla opinie
 

In Vechiul Testament desi evrei considerau ca sufletul parasea trupul la momentul mortii cu greu se pot identifica pasaje in care mortii din Seol sa fie numiti suflete.Aceasta aparenta anomalie deriva,dupa cum au observat cercetatorii,dintr-o ,,incapacitate metafizica"a Israelului timpuriu,de a gandi viata de dincolo de moarte a sufletului fara o anumita corporalitate.Adica acela era nivelul lor de intelegere la acel moment si sunt mai multe cauze pentru acesta conceptie cumva obturata dar este prea mult de analizat.Acesta incapacitate deriva,ce paradoxal,din esecul de a gandi dincolo de planul imediat(eroare ce se va repeta in modul cum au conceput venirea lui Mesia),ei fiind de multe ori consecventi,precum autorul cartii ,,Eclesiastul",,metodei de a-si demonstra afirmatiile"adica metodei testarii empirice(vezi ,,m-am uitat cu luare aminte"versetul 1:14 sau ,,am mai vazut sub soare"versetul 3:16,etc).Dumnezeu,prin acesta carte,a dorit sa arate oamenilor cam pana unde pot merge pe acesta abordare,adica se vor opri pe acest rationament in fata acelorasi perplexitati ca si autorul.Aceea este limita.Este firesc ca Dumnezeu a randuit ca acesta carte sa fie stiuta pt ca ,deseori,oamenii repeta aceleasi erori si cred ca lumea s-a nascut incepand cu ei.Prin urmare intrebari precum cea din versetul 21,capitolul 3,aparent ignoranta,nu trebuie luata ca un element de doctrina ci este ,,un mod omenesc de a gandi,de a pune intrebari,nu o certitudine divina".Dumnezeu a dorit ca sa noi sa vedem intreaga zbatere,intregul rationament,toate limitele,chiar dureroase,la care ne putem limita mergand strict pe rational,pragmatic si demonstrabil.Sa spunem ca acesta este aspectul mai dur al cartii.

Partea luminoasa a cartii este data de faptul ca esecul oamenilor de a demonstra empiric valoarea si sensul real al vietii deschide drumul spre intelegerea spirituala,spre abandonarea ideii increderi doar in fortele proprii,fie si cele intelectuale,si indreptarea cu fapta,inima si mintea spre Ziditorul tutror celor vazute si nevazute.Altfel raminem,precum acest autor, prizonierii unei desertaciuni care nu poate fi atenuata nici macar de gandul unei efemere vieti fericite,incatusandu-ne doar de noi insine pierdem perspectiva la ce urmeaza iar eforturile noastre de aici,in fata vesniciei,isi pierd orice sens.Fara a spune ca eforturile noastre nu au nici un sens(doar in varianta lipisirii lor de componenta spirituala),fara a ne arunca in disperare,cartea darama increderea strict in propriile noastre eforturi si capacitati,ne arata limitele si ridica privirea spre Dumnezeu,,singura temelie pentru a gasi semnificatie,valoare si sens in viata ,,de sub soare".

Ce bine ca a inviat Hristos!

Si pana la Reforma si mai ales la The Great Awakening, nu prea se interpreta dupa cum avea chef fiecare.
D-asta avem Sinoade si Patristica.
Referitor la toate epsoadele istorice despre locul Pamantului in Univers, ai dreptate partial, dar a fost si o mizerie de conflict politic.

problema este cu acest "în duh".
tu ai dreptate în felul tău, dar fiecare crede ca ştie cel mai bine ce este acest "în duh".