Ai dreptate , in ceea ce spui, dar problema la ortodocsi e comunicarea cu preotul, te duci la biserica , asculti slujba chiar daca nai inteles vii acasa , si nu ramane nimic in cap, normal ca altii prefera un pastor bun de gura decat un preot care slujeste foarte frumos , dar credema nu i asa de tare , am fost de curand la inmormantarea unei rude care facea parte din Oastea Domnului , au tinut o predica de vreo 3 ore , de la un timp devenise obositor de modul in care dramatizau, deci unii dintre ei chiar plangeau cand predicau , era prea exagerat.

Si inca ceva , pe noi ortodocsii cine ne opreste sa citim Biblia , n o citim ca nu ne spune preotul? Eu sa stii cam citit vreo jumatate din ea , si e foarte interersant , aici depinde de fiecare , pai eram curios inainte despre aceasta carte Biblia , si am hotarat sa o citesc .

Ai dreptate, nu au aceeaşi smerenie. Există fel şi fel de smerenii, până şi fariseii avea "smerenia" lor.

Am înţeles, doar că această denumire nu ne-am dat-o noi, ci ortodocşii. Desigur într-un sens peiorativ (unii ortodocşi ne numesc chiar pocăniţi).

Bravo, este o hotarare extraordinara.

Roaga-te inainte de a o citi: "Doamne iarta-ma, te rog de orice pacat (spune pe nume pacatelor de care iti amintesti) si curateste-mi mintea si inima pentru a putea intelege ce vrei Tu sa-mi vorbesti!" Asteapta-te ca Dumnezeu sa-ti vorbeasca tie, in mod personal. Biblia este o carte vorbitoare. Prin ea Dumnezeu ne comunica Voia Lui pentru noi.

Fa-ti timp in fiecare dimineata sa te rogi si sa citesti din Biblie. Prin rugaciune tu ii vorbesti lui Dumnezeu. Prin Biblie Dumnezeu iti vorbeste tie. Vei avea niste experiente duhovnicesti inaltatoare cu Domnul. El iti va transforma viata.

Imi pare rau dar te contrazic , cunosc penticostali care se autointituleaza ''pocaiti'', si sa stii ca nu ortodocsii le au dat aceasta denumire ci ei, oricum eu nu ii numesc ''pocaiti'' ci neo protestanti.de curiozitate ce fel de confesiune ai?

Sunt adventist de ziua a şaptea, iar noi folosim apelativul "frate" şi "soră", nu "pocăitule". Poate or fi şi din aceia, eu încă n-am auzit de asemenea penticostali.

Te rog mult mai atent aici cu asa afirmatii, pina la urma e Forum Creshtin Ortodox...

De pe blogul unui baptist convertit, am aflat că principiul "Once saved, always saved" este, de fapt, foarte nou. În nici un caz Luther nu a susţinut aşa ceva. Ce-i drept, se potriveşte ca mănuşa pe deget cu protestantismul.

Iată articolul: http://mihaisarbu.wordpress.com/2011...-always-saved/

,,Critics of the “once saved, always saved” doctrine claim that it gives Christians a license to sin. They presume that those who believe in eternal security intend to accept salvation, and then continue to willingly sin. This is inaccurate, because anyone who has been truly saved is a new creature , has the conviction of the Holy Spirit and now wants to live for Christ. Someone who continues to willingly and blatantly live in sin has not truly accepted Chris. While this false belief may be held by some, it is not a part of the teachings of any true Christian church.

A person who willingly, humbly, repents of sin and turns towards the cross, trusting Christ as their Savior, will be saved.That salvation is once and for all, eternal, and secure. Those who truly trust in Christ are saved once, and saved always."

Templier Knight are dreptate. Dar as mai adauga ceva
In general toti cei ce-si manifesta credinta sunt numiti pocaiti. Chiar daca sunt ortodocsi.
Cum ti-ai schimbat putin comportamentul, cum ti-ai pus o fusta sub genunchi, te-ai lasat de fumat, sau nu mai mergi la o bauta, esti catalogat ca pocait.

De exemplu, la mine in oras este o cladire, ca nu e biserica, ce se foloseste drept loc de rugaciune pentru Crestinii dupa Evanghelie, dar sunt cunoscuti sub numele de "pocaiti" si nu sunt deranjati de asta.