Ca niște babe ce și-au pus nădejdea în pensie și învață și pe alții să-și pună și ei nădejdea în chiparosul cel mare al gLumii... să stea liniștiți la umbra lui...

...că cică sărăcia e de vină că e urâtă și frustrantă... păi înseamnă că nu visați la altceva decât la altfel de bani de babani sau la tot feluri de mofturi de snobi, capricii alese ca să vă dați cu părerea competentă despre care sortiment culinar e mai bun, mai deschizător de drumuri... sevrotictactice... spre „fericirile” cele jegxy... și gata.

E de la criza de la Romania de sunteți așa morcoviți... grasul de la stat și slabul de la privat... că o scăzut PIB-ul.

O intrat în toți o boală...

În tăț o intrat.

n-ai inteles

Jamaica, uite, tu stii cel mai bine ce cale ti se potriveste. Fiecare are specificul ei si greutatile ei,numai sa ai grija sa nu te minti pe tine insati, adica sa nu fugi de responsabilitati! Daca vrei sa ramai necasatorita, pentru ca te gandesti ca nu ai bani sa iti intretii familia, ca e greu cu sot, ca ai responsabilitati si nu faci fata, nu e bine!
Daca vrei sa nu mergi la manastire, pentru ca e de munca si nu e contact cu lumea, iara nu e bine!

Trebuie sa alegi tu, in deplina cunostiinta de cauza, nu sa fugi de greutatile care sunt peste tot si sa nu iti ingropi talantul, pentru ca iti e frica. Parerea mea strict personala este ca nu exista cale de mijloc. Una e sa traiesti in curatie, pentru ca esti vaduv, divortat, deci ai urmat pe calea casatoriei, dar, dintr-un motiv sau altul, nu te-ai mai putut tine de ea, si alta e sa stai cu fundul in doua luntri, pentru ca nu iti convine nici casatoria, nici calugaria.

cum o vrea Dumnezeu! toate la timpul lor
doream numai sa stiu si parerea unor persoane mai experimentate.
multumesc mult

N-am...

Păi Căsătoria e mai mare ca călugăria dar nu aia gLumească... că dacă chiar ai impresia că și căsătoria gLumească e o cale spre fericire te înșeli complet... și rămâi așa. Și te uiți așa.

poate are careva ...
nu caut calea fericirii, ci cea a implinirii sufletesti. dragute filmuletele

Păi atunci uite cam așa e calea aia de mijloc pe care o cauți dumneata cu lumânarea.

Și nu mai fi supărat... pentru dragostea bunicilor.

Am intalnit pe undeva termenul de calugar alb. Calugaria in sine din cate stiu nu sta neaparat in voturile pe care le depui, ci prin viata pe care o duci. In filmul Ostrov facut de rusi, personajul principal la care venea pana si staretul sa-i ceara sfatul desi traia la manastire refuza sa fie tuns in monahism tocmai fiindca avea o crima pe constiinta si se considera nevrednic de a fi calugarit si abia la finalul filmului afla ca defapt cel pe care credea ca l-ar fi ucis mai era inca in viata. Insa a trai astfel in mijlocul societatii banuiesc ca este foarte greu fiindca satana nu sta degeaba iar aici in mijlocul ispitelor si a unei societati guvernate de vicii si minciuna cam esti la cheremul lui.

Asa este, casatoria este o SF. Taina pe cand calugaria nu-i desi Parintele Paisie Aghioritul daca nu ma-nsel spunea ca daca ar fi si o a opta Sf. Taina cu siguranta aceea ar fi calugaria. Poti sa traiesti in curatie, daca te crezi indeajuns de puternic si fara a depune voturile monahale, dar baga de seama Jamaica ca unul din avantajele majore de a te duce la o manastire daca te-ai hotarat sa ramai burlac sau vadan este ca acolo beneficiezi de sprijinul acordat de frati si parinti, ori sa apuci pe un astfel de drum singur si de capul tau nu este un lucru prea intelept.

Jamaica

Rar dau sfaturi, insa pe tine te sfatuiesc sa nu gasesti asemenea raspunsuri pe un forum.
Din pacate ca orice forum, si acesta urmeaza cam aceeasi cale a forumurilor de pe net.
Gasaste-ti un sfatuitor, un duhovnic deschis la minte, care sa te sfatuiasca si sa te indrume iar apoi cu dredinta in Dumnezeu, vei gasi calea cea mai potrivita pentru tine.

Numai bine