Excomunicari nu mai au loc pt ca sus sunt cei ce nu mai reprezinta ortodoxia, iar cei vizati de excomunicare, nedreapta, sunt prea iubiti de popor. Inainte vreme raportul era altul: cei buni sus, cei rai la periferia ortodoxiei si a societatii. De cate ori un Iusin Parvu sau un Arsenie Papcioc n-au fost amenintati, nu neaparat cu excomunicarea, dar amenintati si defaimati de liota de vanduti din sanul ortodoxiei ?

Sincer nu am ştiut că părintele Arsenie Papacioc ar fi avut astfel de probleme. Puteţi să detaliaţi, să daţi exemple pentru că este prima oară când aud aşa ceva ? Ştiam că a fost hărţuit de comunişti (anii de puşcărie,..) însă nu credeam să fi fost hărţuit chiar şi de oamenii de pe scaune din Biserica Ortodoxă Română, mai ales ţinând cont de cât este de iubit de ortodocşii din România, şi nu numai, părintele Arsenie.

"Adulterul în cincisprezece ani nu se va împărtăşi de cele sfinte; şi cei cincisprezece ani i se vor împărţi lui astfel: în patru ani adică va fi tânguindu-se; iar în cinci ascultând; în patru, prosternându-se; în doi, împreună stând fără împărtăşire." (Canonul 57 Sf. Vasile cel Mare, Canonul 87 Trulian)

"Cel ce a furat, dacă pocăindu-se singur se va acuza pe sine, un an se va opri numai de la impărtăsirea celor sfinte; Iar de se va vădi prin altul atunci în doi ani; şi se va împărţi lui timpul în prosternare şi în starea împreună, şi atunci se va învrednici de împărtăşire." (Canonul 61 Sf. Vasile cel Mare)

"De acum înainte nimenea dintre toţi, fie dintre laici, fie dintre clerici, să nu joace zaruri. Iar dacă s-ar prinde cineva făcând ceva de acest fel, dacă ar fi cleric să se caterisească, iar dacă ar fi laic să se afurisească." (Canonul 50 Trulian)

"Cel ce mărturiseşte că a făcut vrăjitorie sau fermecătorie i se va da timpul de penitenţă ca pentru ucigaş, împărţindu-se aşa cum s-a vădit pe sine în fieştecare păcat." (Canonul 61 Sf. Vasile cel Mare)

"Cel ce se dă pe sine vrăjitorilor sau unora ca aceştia acela încă se va canonişi
cu timpul de penitenţă al ucigaşilor." (Canonul 72 Sf. Vasile cel Mare)

"Călcătorul de jurământ în zece ani va fi neîmpărtăşit, doi ani tânguindu-se, trei ascultând, patru prosternându-se, într-un an stând numai împreuna, şi atunci se va învrednici de împărtăşire." (Canonul 64 Sf. Vasile cel Mare)

Si lista poate fi mult continuata...

In viata Sfantului Vasile cel Mare zice ca Sfantul Vasile cel Mare a impartasit pe un tanar care se lepadase in scris de Dumnezeu Iisus Hristos si isi dase sufletul diavolilor nu dupa multe zile.
http://www.sfantulvasilecelmare.info/viata.php
Acum daca cautam la Sfintele Canoane ale Sfantului Vasile cel Mare poate ne-om mai lamuri.
Ca de unde sa stiu eu cum se aplica Sfintele Canoane ale Sfantului Vasile cel Mare?
Pe cine insufla Duhul Sfant sa stie cum se aplica acela stie.

Nu te priveste pe tine cum se aplica canoanele. Ele sint acolo ca sa intelegem grozavia pacatelor pe care le savirsim. Preotul (si de multe ori numai episcopul) le poate da cu iconomie, dupa cum dovedeste si canonul urmator:

"Vasile cel Mare, în canoanele sale al 2-lea şi al 8-lea, spune că femeile care strică cu meşteşugiri pe feţi în pântece şi cele ce dau şi iau doctorii, pentru ca să-i piardă şi ca feţii înainte de vreme că cadă afară, să fie excluse de la impărtăşanie pentru 10 ani. Noi însă hotărâm ca acestora să li se dea cel mult până la cinci ani sau şi trei ani." (33, Sf. Ioan Postitorul)

Nu mai frate nu ma priveste pe mine ii priveste pe duhovnicii BOR.
Ce ai citat aci sunt canoanele Sfantului Ioan Postitorul.
Eu am vrut doar sa arat ca nu putem noi sa ne dam seama cum trebuie aplicat cuiva un Sfant Canon pentru ca Sfantul Vasile cel Mare are un Sfant Canon in care spune ca cel care s-a lepadat de Hristos numai la moarte sa se impartaseasca si totusi pe acel tanar l-a impartasit dupa putine zile.
(acel Sfant Canon e canonul 73 al Sfantului Vasile cel Mare:
http://www.canoaneortodoxe.net/pdf/4...e_cel_Mare.pdf)
Pentru ca Sfantul Vasile cel Mare zice la Sfantul Canon 74 asa:
"Dacă oricare dintre cei ce au fost în păcatele menţionate mai înainte se va face sârguitor, mărturisindu-se, în acest caz dacă acela căruia prin iubirea de oameni a Iui Dumnezeu i s-a încredinţat puterea de a lega şi a dezlega, văzând covârşirea mărturisirii celui ce a păcătuit, s-ar face mai blând întru a micşora timpul epitimiilor, nu este vrednic de osândire; fiindcă examinarea Scripturilor ne face cunoscut că cei ce cu mai mare durere se mărturisesc degrabă ajung iubirea de oameni a lui Dumnezeu."
De unde se vede ca nu este noua a aplica Sfintele Canoane ci duhovnicilor carora Duhul Sfant le insufla cum sa aplice Sfintele Canoane spre vindecarea sufleteasca a celor care vin la Sfanta Spovedanie.

Da, si am spus eu cumva altceva?

s-ar putea pune in practica ce a spus doctor faustus foarte simplu si la oras, sa se o reorganizare a parohiilor mamut in mai multe parohii mai mici, chiar fara sa se construiasca mai multe biserici dar sa se aduca mai multi preoti la o biserica si care desigur sa aiba ravna pentru cele sfinte si sa-i pese de turma incredintata lui la hirotonie...deci cel putin la nivel teoretic s-ar putea...

Când mă refeream la excomunicări mă refeream la excluderea completă din Biserică nu doar de la sfintele taine, şi mă refeream în primul rând la cei corupţi, bogaţi din tot felul de furturi şi metode neortodoxe; spre exemplu există multe facultăţi în România care scot absolvenţi pe bandă rulantă, foarte mulţi fiind nişte incompetenţi sau slabi pregătiţi, însă care datorită a tot felul de relaţii şi metode ajung în posturi salarizate pe când alţii care sunt bine pregătiţi şi fără relaţii se confruntă cu mari greutăţi în găsirea unui loc de muncă pentru meseria pentru care s-au pregătit. Întreb atunci cum astfel de cadre universitare care practică o hoţie mascată, aparent legală, şi în special de la cei care plătesc taxe de şcolarizare la facultăţi, cum deci astfel de oameni mai pot fi acceptaţi în Biserică de membri, cum mai pot fi primiţi să facă ritualuri în Biserică (în cazul în care îi mai interesează să mai facă şi nişte formalităţi prin Biserică) pe când ei sunt nişte oameni la care păcatul nu este o excepţie, ci o regulă de viaţă, o structură a comportamentului lor şi în privinţa căruia ei nu văd nimic greşit, şi chiar dacă ar vedea îşi calcă şi peste orice "prejudecată" de conştiinţă în schimbul atingerii unor scopuri pur materialiste şi idolatre. Şi ăsta este doar un exemplu. Altul, spre exemplu este că în învăţătura ortodoxă necredinţa sau nepăsarea de Dumnezeu, Cel în Treime slăvit, este considerat păcat împotriva Duhului Sfânt, ori noi putem vedea la o minimă observaţie că sunt mulţi dintre cei care "sunt" "pravoslavnici" însă nu au nici cea mai mică preocupare faţă de Scriptură, faţă de Liturghie, faţă de învăţătura ortodoxă de credinţă şi morală, nu au o reală preocupare de cunoaşterea şi trăirea creştină. De ce se îngăduie şi se tolerează în continuare aceste stări de lucruri care în mod normal nu ar trebui să caracterizeze Biserica ? De ce trebuie să suportăm cu toţii anumite etichetări şi catalogări jignitoare pentru indiferenţa şi profunda nesimţire faţă de Scriptură şi Biserică a unora care în scripte figurează ca "pravoslavnici" ? De ce această laşitate, acest laxism şi această nefericită toleranţă ?

excomunicari trebuie sa existe, si Pavel a spus sa fie dat afara raul din adunarea din Corint (acel curvar)