Asta daca privesti cu microscopul un fir de praf.
Oare nu ar trebui sa privim la nivel cosmic, universal? caz in care burta lui Dumnezeu ar fi plina de ....gauri negre, antimaterie si supernove

Dumnezeu rade si plange cu fiecare suflet de copil.
Dar este departe de framantarile oamenilor,de ce ne intristeaza sau ne bucura in mod obisnuit pe noi.
Doar cel care a cunoscut iubirea desavarsita,poate sa se apropie o clipa,ca prin ceata,de taina iubirii divine,infinite,care cuprinde ca o imbratisare intreg universul

Dumnezeu s-a intrupat in chip de om, atunci cand a intrat in creatia Sa. Nu in chip de galaxie sau Univers. Suntem crestini, nu panteisti.

Mai degrabă aș zice că e mânios, foarte mânios pe noi că păcătuim atât de mult.

O să bată dracii la noi până își rup bâtele la cât de păcătoși suntem.

"Iisus a lacrimat..." (Ioan 11, 35)
 

"Iisus a lacrimat..." (Ioan 11, 35)

Întrebarea este MULT mai grea decât pare la prima vedere. Aş putea spune că m-a încuiat.


Sunt înclinat să răspund că, dacă Dumnezeu are emoţii, ele sunt de cu totul alt fel decât ale noastre. Expresii pe care le găsim des ca "Dumnezeu S-a bucurat" sau "Dumnezeu S-a aprins de mânie" cred că sunt în mare măsură metaforice şi ţin de o viziune antropomorfistă din care ne este nouă greu să ieşim. Ca şi imaginea din Geneză, cu Dumnezeu care Se odihneşte.

Noi, de fapt, nu credem că Dumnezeu Se odihneşte, fiindcă nu oboseşte. Nu doarme. El a creat lumea "ex nihilo", prin simpla Sa voinţă.

La aceasta, se poate replica faptul că odihna nu este o facultate a spiritului, ci a trupului, pe când emoţia este facultate a spiritului. Altfel spus, dacă este adevărat că Dumnezeu nu se odihneşte şi că avem metaforă aici, nu înseamnă că putem spune acelaşi lucru despre emoţii ca bucuria şi mânia. Îngerii, de lumină sau apostaţi, nu dorm, dar pot avea emoţii. Şi la fel, sufletele celor care nu mai sunt lângă noi. Observaţia pe care aş face-o la asemenea replică este că emoţiile spiritelor pure sunt atât de deosebite de ceea ce înţelegem curent prin "emoţii", încât trebuie găsit alt termen. Mă enervez pe boul care conduce în faţa mea încât îmi vine să îl fac una cu asfaltul. Este cholera de o clipă. Mă tem de examenul de mâine, fiindcă nu ştiu dacă îl voi trece ori nu. Este timor-ul de o zi şi o noapte. Spiritele pure, care trăiesc în afara timpului, au asemenea emoţii cum am eu ? Sunt înclinat să spun că "emoţiile" lor sunt altfel nu în intensitate, ci în natură. Mai exact, care este natura acestora ? Nu am cum să ştiu, cel puţin în viaţa aceasta. Mai degrabă, nu am să ştiu cum simte Dumnezeu nici în viaţa viitoare.

"Sa facem Om dupa chip si asemanarea noastra..." Ei, acus cum credeti ca ii ?
Plange odata cu noi, rade odata cu noi ? Flamanzeste odata cu noi ? Sangereaza odata cu noi ? Moare odata cu noi, ca sa invie mai apoi cu/in noi ?
Ce credeti dragilor ?

Noi știm că Iisus Hristos S-a mâniat sau că a plâns dar pe Dumnezeu Tatăl nimeni nu L-a văzut ca să poată spună.

NUUUUU?????

Oare Dumnezeu sub forma de fir de praf are puterea sa rasuceasca galaxiile? sa creeze supernove, sa creeze viata din nimic?
Oare poate asta un fir de par?
Pentru a le porunci gaurilor negre sa absoarba totul in calea lor, Dumnezeu trebuie sa tina universul in palma nu sa fie un firisor de nisip...deci nu are sens ceea ce spui

Iar faza cu insusirile omenesti sunt de-a dreptul caraghioase si provin din marea IMPORTANTA DE SINE pe care si-o acorda cu generozitate O M U L ! :))))

mmm.. eu zic ca de ras nu rade ... poate zambeste, poate fi multumit, de cele mai putine ori, ca de cele mai multe ori cred ca plange. putini sunt cei care Ii fac pe plac si multi suntem cei care Il suparam. ce parinte nu sufera cand copilul lui e obraznic, nu asculta, face numai rele.... eheeee.... eu nu stiu cum mai are atata rabdare cu noi ... de ce nu ne matura odata de pe fata pamantului asta ca sa fie extirpat tot raul din lume si poate ar lua-o de la capat cu alti copii, un alt adam si o alta eva ... sau poate asteapta sa ne nimicim noi intre noi, ca doar ne autodistrugem, din toate punctele de vedere... si moral si fizic si psihic si omeneste... mai rauuuuu e ca distrugem si ce e in jurul nostru, natura, mediul inconjurator, planeta asta. unii mai mult, altii mai putini dar cu totii suntem rai, egoisti, invidiosi si pacatosi cu gandul, cu vorba, cu fapta. vai si amar de capul nostru ce ne asteapta.