La Prislop nu cred ca se poate fiindca din cate stiu eu e de... maicute. Tu roaga-te, iar Dumnezeu le va orandui de la sine. Nu te gandi prea mult unde sa mergi si cum sa procedezi. Daca esti unul dintre "alesi" vei simiti exact unde sa mergi.
Dumnezeu sa-ti lumineze calea si sa-ti dea rabdare si tarie mai ales la inceput de drum cand toate vor parea ca se dezlantuie impotriva ta si a firii tale. Nu uita ca pentru a te slefui in credinta si virtute trebuie multa ascultare si smerenie, orice s-ar intampla!

Pai shtiu de Prislop da oricum cazare au, si ma gandeam sa stau pentru ca acolo e mormintul lui Arsenie Boca...
Da totushi nu imi place ideea de aglomeratie, si ca e de maici, de asta shi ziceam...
Daca shtie tot cineva un schit ceva unde m-ar primi pe cateva zile, un schit poate, undeva mai izolat de lume, mai aproape de zonele Moldovei ash fi recunoscator..

In jurul meu, din pacate nu stiu decat de maicute pe nou, sau calugari pe stil vechi. Mai sunt si exceptii dar nu le-as recomanda. Totusi revin cu sfatul sa nu fortezi foarte mult destinul. Fii rabdator, roaga-te si vei fi surprins sa descoperi ce simplu e. Nu cere sfaturile noastre fiindca, desi sunt spuse din suflet si cu buna intentie, nu putem garanta ca vin de la Dumnezeu. Nu te grabi; sau... grabeste-te incet!...

Mai bine discută cu un duhovnic, am auzit că el îţi poate spune mai bine dacă e bine să te călugăreşti sau nu. Şi ai grijă ca acea fată să nu aibă de suferit.

Doamne Ajuta!
 

Cam asa ceva am patit si eu...defapt imi facusem o prietena ,dar eu eram mai mult cu Dumnezeu (ca sa zic asa) si m-am dus la Duhovnic si i-am spus situatia pt ca nu stiam ce sa fac, credeam ca pot sa fiu impreuna cu ea si poate , cu ajutorul unor sfaturii o voi putea intarii si pe ea in credinta, si in acelasi timp sa pot fi si cu Dumnezeu si cu ea.Duhovnicul mi-a spus sa raman doar in relatie de amicitie cu ea,, nu si intr-o relatie "amoroasa" bazata pe sentimente,ci doar atunci cand sunt hotarat sa ma casatoresc sa ma preocupe relatiile acestea(eu am doar 17 ani).Ma tot framantau gandurile adica ce sa aleg: sa fiu si cu aceea persoana si sa incerc sa nu stric relatia cu Dumnezeu,sau sa ma despart de aceea persoana.La inceput era totul minunat si cum ai spus si tu .. si ea ma iubea si eu o iubeam,numai ca ma mustra constiinta ca nu am facut ascultare de Duhovnic,iar cand ma rugam ,parca ma rugam degeaba pt ca eu eram in neascultare fata de Duhovnic.La ultima spovedanie eram foarte hotarat sa vb cu persoana respectiva ca nu pot sa ma implic intr-o relatie, etc... eram foarte hotarat doar ca am amanat cateva zile pt ca era ziua mea si ...nu vroiam sa o mahnesc etc...In fine dupa un timp nu ma mai framantau gandurile astea ca sunt in neascultare si am continuat relatia...dar uite ca acum nu mai este ca la inceput ,ne-am si certat,acum imi este gandul numai la ea,iar inainte imi era gandul mai mult la cele duhovnicesti....in fine eu si acum nu stiu ce sa fac.. ma framanta in fiecare zi gandurile....:(((

Of frate, nici acum nu te-ai obisnuit cu mine ? Nu sti ca eu sunt un prost si un ticalos, un incurca-lume si un pacatos incurcat in multe feluri de pacate .
De ce imi ceri mie sa fiu pedagog cind eu nici nu am auzit ce este ,,aia". In prostia si in putinatatea mea eu nu stiu decit ca daca imi este foame , ma asez la masa si maninc, daca imi este somn , sa ma sui in pat si sa dorm, daca este ,,sa ne ridem unii de altii" apoi sa ne ridem dar daca este sa il voiesc pe D.zeu atunci trebuie sa mutesc si sa surzesc, sa-mi domolesc cugetul si sa las lumea-lume, sa ma cobor in adincul inimii mele si sa incep sa il ascult si sa il caut pe El. Daca pe El il gasesc inlauntrul meu abia atunci deschid ochii fiindca sigur il voi gasi si inafara mea . Iar dupa ce il gasesc si inafara mea atunci sigur nu il mai voiesc decit pe el si nu mai merg decit spre el . Nu ne spune Hristos ca desi traim in lume noi nu mai suntem din lume ! Vai de situatia in care te tot agati de cite ceva din lume si nu voiesti sa-i dai drumul , fara sa sti defapt ce faci .
D.zeu nu are sinonim si nici nu se prezinta precum partenerele de vals, ori esti cu el ori nu, adica esti din lume si cu lumea . Alegerea minastirii este una f. serioasa si ca orice lucru serios nu se discuta poetic, familiar , in dulcegarii . Lucrurile mari se hotarasc prin decizii asemanatoare cu angajarea intregii finte .
Daca inca mai flutura prin tine vreo idee indoielnica nu este bine de loc . Mai bine renunti nu de alta ci de a te feri de ispite atit de serioase prin care-ti poti pierde sufletul cu mare usurinta . Calugaria nu este pt. barbatii domnisoare ci doar pt. cei care ard de dorul lui Hristos. De aceea trebuie sa te cunosti si sa te hotarasti f. bine .

Asta incercam sa spun eu nepedagogul , nepriceputul si angoasantul . Nici bolnavilor nu le pace sa le dai pastile amare sau cu gust de rugina ori de lesie sau sa-i instrumentezi prin vreo zona a corpului dar rabda toate acestea deoarece stiu ca totul este spre mult bine !

In privinta acestui drum SFATUL ti-l poate da doar duhovnicul! Daca cauti sfaturi de acest gen la OAMENI,ai putea sa primesti sfaturi LUMESTI! Duhovnicul tau ce zice? Daca nu ai vorbit cu el despre acestea si ti se nazareste tie asa de capul tau sa te calugaresti eu cred ca ai o ispita!

Tu esti cel care alege! Duhovnicul nu poate hotari in locul tau, eventual isi va spune parerea. Daca tu tii la fata asta, fii convins ca poti ramane cu Dumnezeu si daca te casatoresti. De unde stii ca nu ti-a scos-o in cale Dumnezeu?

un sfat foarte bun il poti obtine numai de la duhovnicul tau care te cunoaste foarte bine

Esti indecis ce drum sa alegi !!!!!!
 

Cel putin aceasta este parerea mea.Stii ce inseamna manastire ? Nu fosnetul fustelor prin biserica,nici cititul sau psalmodierea la strana cand biserica e plina de vizitatori.Sculatul inaintea zorilor si facutul pravilei la chilie,slujba de dimineata,mic dejun frugal si de cele mai multe ori la lumina unei lumanari chioare,munca la animale sau pe camp sau in gospodaria manastirii,pranz cu o ciorba lunga si in cel mai bun caz cu paine de o saptamana,iar munca,iar slujba la biserica,iar munca,slujba de seara,cina,slujba de noapte si cand ajungi in chilie,cazi frant pentru vreo 3 ore si o iei de la capat.Zi de zi,ani de zile.Taierea voii,liniste,rugaciune neincetata,putina vorba,ras de fel,zambesti fara sa-ti desvelesti dintii. Mai vrei la manastire ?In cele mai multe manastiri nu se bea vin decat un pahar la marile sarbatori,nu se mananca decat peste ,dar tot la sarbatori.Manastirea nu e refugiu ca nu ti-ai gasit partener de viata sau loc de munca.Viata in manastire e aspra ca sa nu te dovedeasca ispitele.Daca speri sa faci fata unui asa regim,du-te la manastire,dar in prealabil alege-ti o manastire de calugari foarte retrasa si cu putini vietuitori sa nu te smintesti de cele ce le vei vedea si propuneti un experiment de cateva luni ca vietuitor,fara nici un angajament de calugarie.Am vazut multi inflacarati,care dupa nici un an au dat bir cu fugitii sau mai rau,au rabdat asprimea calugariei ,au devenit rasofori si au dat apoi in patimi lumesti, au spurcat rasa si bunul nume al manastirii.Mai bine calugar in lume,decat mirean in manastire.Nu stiu insa de ce am sentimentul ca nu acesta e scopul vietii tale,dar fiinca te plictiseai,ai ales un subiect si acum te distrezi cu parerile noastre.Asa-i ?