Un anumit gen de raspuns,

caruia ii lipseste argumentul bazandu-se doar pe epitete.

Pentru anumite persoane si in anumite circumstante poate fi un mesaj mobilizator.


Incarnarea/ reincarnarea este o abominatie, oroare.

Nu doar pentru un Dumnezeu care se face om, ci pentru orice fiinta care ia un trup in care lucreaza putreziciunea si moartea.

Desi recunosc ca in tineretile mele, cochetam cu aceasta idee, intre timp am inteles ca lucrurile nu stateau deloc asa, iar eu nu faceam decat sa fiu puternic influentat de ceea ce obisnuiam pe-atunci sa citesc.
Nuanta de reincarnare fizica, la nivel molecular, dovedita stiintific nu are absolut nimic comun cu metempsihoza vehiculata de budisti, yoghini, new-age si cine-o mai vrea sa fie. Daca ai facut buba, iar celulele se regenereaza, asta nu inseamna ca esti adeptul reincarnarii, si nici ca e o motivatie logica sa o intelegem si s-o percepem ca si idee de baza a metempsihozei. Dar, daca vrei, poti spune ca Mantuitorul l-a "reincarnat" pe Lazar care murise de 4 zile. Dar nu l-a transformat nici in animal si nici intr-o alta persoana, ci in una si aceiasi. Cu alte cuvinte, Sf Ilie a fost unul (despre care stim ca nu a murit, ci s-a inaltat la cer), iar Sf Ioan Botezatorul era altul, nicidecum asa cum speculeaza unii ca Sf Ioan ar fi fost reincarnarea lui Sf Ilie.
Faptul ca EXISTA o relatie informationala intre cei ce nu mai sunt si cei inca in viata, asta nu inseamna deloc ca cel viu, ce detine sau primeste o informatie "straina", este reincarnarea nu-stiu-cui. Biserica nu neaga existenta ingerilor, a sfintilor, a demonilor sau a demonizatilor. Cred ca un ortodox bine documentat, n-ar trebui sa faca o astfel de confuzie!

E vina ta, ca vorbesti ca master Yoda fara sa oferi argumente. Care ar fi rostul reincarnarii ? Ca daca nu ne amintim nimic putem trai de miliarde de ori ca tot aia e.
Singurul "rost" al reincarnarii este sa promoveze cultura new age si sa-i mentina pe oameni "spirituali ", ca dracu are nevoie de oameni caldicei nu de "fundamentalisti " sau atei.

Reincarnarea nu are niciun rost.

Este o stare de suferinta si confuzie interminabila.

Ce este mai rau - ca fara abtineri si disciplina morala este o autostrada spre iad - cu timpi de zvarcolire incomensurabili.

Suferinta in sine nu are niciun rost.

Are sens doar atunci cand lucreaza intelepciunea/mantuirea.

------------

Se spune ca reincarnarea este "demotivanta".

Aceasta atunci cand spunem "traim de miliarde de ori" ,

- fara sa constientizam ca de fapt "murim de miliarde de ori" in trupuri in care lucreaza neincetat viermii putreziciunii, bolii si mortii.

http://omidsafi.religionnews.com/fil...uotes-yoda.jpg

:1:

Oricine poate intelege ca reincarnarea e un subiect parazit, asupra caruia nu trebuie sa zabovesti mai mult de 10 minute. Il putem cerceta mai in amanunt in viata viitoare. :25:

Am evidentiat faptul ca trupurile se schimba neincetat.

Daca aceasta este valabil in viata - prin deductie exista o transformare si in moarte, nesesizabila, si chiar dincolo de aceasta - fara oprire.

Este o presupunere care se bazeaza pe o observatie valida. Nedemonstrabila.

Moartea si nasterea sunt transformari accentuate - asemenea unor furtuni sau vijelii -insa in esenta sunt tot transformari.

Transformarea nu are un capat de linie, un punct terminus decat in miezul timpului sau formei insasi.

What leads to fear?

Fear is the child of ignorance or the procrastination of knowledge.

Haha, de fapt toate sistemele degândire care promoveaza aceasta idee a reincarnarii ar trebui studiate in vieţile viitoare,ce atata graba sa fie discutate acum.
Cu crestinismul e mai nasoala treaba, ce n-ai facut azi nu vei mai putea face niciodata, e un timp IREMEDIABIL pierdut. De fapt reincarnarea nu e decat o păcaleala a dracilor pe care o folosesc si in crestinism cu formula:da, sa faci fapta buna e minunat,dar fa-o... MAINE.

Cine vede in reincarnare posibilitatea amanarii faptelor bune sau crede in certitudinea unei vieti umane - se amageste.

Crestinismul procedeaza corect dpdv psihologic taind aceasta tendinta de a amana lucrarea virtutilor prin paradigma "o singura viata - un iad vesnic - un rai vesnic".

Genereaza o stare de urgenta.

Accentueaza ce absolut necesar - lucrarea faptelor bune - pentru experimentarea ulterioara a unor efecte bune.

Insa, pierde orizontul unei intelegeri de ansamblu al modului in care functioneaza si se transforma realitatea.

Aceasta intelegere ofera, in mod rational si nu dogmatic, cheia spre intelegerea naturii ei esentiale.