multumesc pentru sfaturi! Din nefericire, nici macar saptamana trecuta in joia mare , cand m-am spovedit iar, nu mi-am amintit de juramantul facut la 15 ani :(

intr-adevar, a fost o copilarie din partea noastra insa vreau sa merg la duhovnic iar si sa ii povestesc despre fapta mea de acum 20 de ani. Abia astept sa vad ce ma sfatuie sa fac...si daca imi va spune ca tb sa-mi citeasca de dezlegare.

Desigur că fără ajutorul lui Dumnezeu nu se împlineşte nimic. Suntem incapabili să facem ceva fără ajutorul Lui.E doar o iluzie că am putea face asta.Dar e o diferenţă între a-L ruga pe Dumnezeu să ne ajute să scăpăm de nişte patimi de exemplu, şi a-I IMPUNE să ni-l dea de soţ pe cel pe care ni se căşună nouă la 15 ani, sau mai mult,să-L folosim doar de Martor!

Jurând la 15 ani că ne vom căsători cu o anumită persoană, nu facem altceva decât să ne credem mai presus de EL !

Scrie şi tu pe o bucată de hârtie, să nu uiţi de ce te-ai dus!:53: