Dragostea calugarului
 

Pe un drum, un caine a sarit la un om si a inceput sa-l latre. Omul, insa, a pus imediat mana pe o piatra si a aruncat dupa animal. Cainele s-a ferit si, ce sa vezi ?!, a sarit mai tare la om, gata-gata sa-l muste. Speriat rau, omul a mai apucat doar sa intre intr-o curte si sa tranteasca poarta. Acum statea acolo, in timp ce cainele urla de mama focului dincolo de gard.
Chiar in acel timp, a trecut pe strada si un calugar. Vazandu-l, cainele a sarit la parinte, latrand si aratandu-si coltii. Linistit, calugarul a scos o bucata de paine din traista si i-a intins-o catelului. Imediat, acesta a incetat sa latre, s-a apropiat usor-usor si, dandu-si seama de bunatatea omului, a luat bucatica de paine chiar din mana acestuia si a inceput sa o manance de zor. Apoi s-a asezat langa calugar, dand din coada.

- Vezi, omule - i-a spus parintele celui din spatele gardului - bunatatea naste totdeauna bunatate. Daca tu ai fost rau cu cainele, cum ai fi vrut sa fie el cu tine. Hai, vino si mangaie-l!

Sa nu mai faci niciodata un rau, acolo unde poti face bine. Si crede-ma, oriunde si oricand poti face numai bine. De tine depinde!

Cata intelepciune aici....da mie tot imi e frica de ciinii de pe stada.......:13:
eu cind eram mai mica si eram pe stada cind vedeam cite un ciine latrand ziceam" lacata in gura ta cheia in mana mea" si ciinele se departa.

Povestea asta poate sa fie inspirata dintr-o intamplare adevarata!

Cainii se comporta intocmai ca atare,capituleaza intotdeauna la blandete :)

Cainii sunt animale intelepte. Se taraie intr-un colt linistit si isi ling ranile si nu se alatura din nou lumii,decat in momentul in care se simt intregi din nou. Agatha Christie

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=917

Cred că nu mai pot adăuga nimic.