Aprindere
 

Asterne o floare pe pleoapa ochilor tai,

Iar frumusetea ei se va aprinde ca un foc,

Care se intinde peste cer, ape si munti,

Pana in cele mai intunecate unghere ale sufletului,

Dincolo de ghetourile fricii sau zvacnirile dureroase ale celui ce pierde.

Acest foc va cuprinde fiecare atom al realitatii,

Consumand iluziile segregarii si obstructiei.

Nu mai ramane decat o imensa libertate a frumosului,

In ceea ce este esential,

O nemarginire a extazului iubirii care se naste din ea insasi.



Am venit să aduc foc pe pământ şi cât doresc ca el să se aprindă şi să ardă!

Ea spuse:
- Te cauta un domn
- Pe mine? Ce domn?
Eu nu cunosc decat
Oameni saraci
Ma-ndrept grabit
Spre “domnul” cel « gatit »
- Salut, Mosnege. Am venit !
- Va rog sa ma iertati…
Pe cine cautati,
Ca sunt oleaca incurcat ?!
- Nu ma cunosti ? Vai ce pacat…
Sa inteleg ca m-ai uitat
De ma privesti ca pe-un ministru ?
Hai, da-te-asa ca vreau sa intru .
- Poftiti, intrati…
Si sa scuzati deranjul…
Am multe carti ce stau pe jos…
Cu ce va pot fi de folos ?
- Tu faci pe prostu’ ?
Ce-i asa de greu greu ?
Sunt tot ce-am fost mereu :
Eu sunt ORGOLIUL tau.
De-o vreme
M-ai facut uitat
N-am mai baut
N-am mai mancat…
Adu-mi ceva
Dar nu aici printre hartii…
Nu te-ai mai saturat sa scrii ?
Mereu ti-am spus
Ca nu traiesti din scris…
Ce-i asta ? « Sfinti Parinti »,
« Viata lui Iisus »
« Sfanta Scriptura »… ?
Mosnege, te-ai tampit !
Pe bune !
Esti jalnic, trist si ramolit
Chiar nu-nteleg ce-oi fi patit…
In fine
Da-mi ca sa mananc…
-Dar stiti, suntem in post…
Stiti bine…
V-aduc indata
Ce am mancat si noi
Fasole fiarta
Paine
Si o muratura…
- Ce tot vorbesti acolo ?
Vreau friptura !

Se-apropie babuta :
-Ce-i mosnege ?
Mi s-a parut
Ca te aud
Vorbind.
- Se poate, draga mea
Se poate…
Ma bantuie un gand
Ce l-am crezut pierdut
Departe…

ma prefac in lacrima scoicii ca sa daruiesc o perla Luminii
ma prefac in cautator de perle ca sa le pot oferi celor pe care ii iubesc, fratilor mei
ma prefac in picaturi de apa, ca prin prelingerea mea sa alin toate fruntile infierbantate de prea plinul de sine...
sa ma prefac...?! cum as face asta? sunt un NIMIC, tot ce insemn de fapt este valenta atribuita primordial de EL si apoi de voi, de fiecare....si totusi ce de scoici, mai plang.....sa ma prefac?!?

Impartasirea maturitatii
 

Impartasirea este de doua feluri:

- impartasirea ritualica : care este punctul de initiere al unirii cu Hristos
- impartasirea care invaluie toata fiinta, clipa de clipa

Prima este impartasirea copil, a doua este impartasirea omului matur.

Prima este limitata in timp si spatiu, a doua nu.

Amandoua merg mana in mana.

Oriunde privesc, la stanga sau la dreapta, sus sau jos,
Esti Tu, stralucind cu putere prin zabrelele lumii.
Orice ascult, se preschimba in dulceata vocii Tale,
Orice gust, este nectarul trupului Tau nemarginit,
Orice miros este strabatut de mireasma dragostei Tale.

Te-am prins cu mainile goale,
In acest nesfarsit vartej de lumini si umbre,
Te respir si ma respiri,
Pe malul lin al mantuirii.