Nu o sa mai bat apa in piua cu mediul inconjurator si persoana...`Mediul inconjurator presupune si persoanele din mediul respectiv. In factori de mediu intervin si persoanele cu care intram in contact ` - nu te contrazic, insa eu vorbeam de persoana,,, nici mediul si nici persoana nu se limiteaza unul la altul..sper ca esti de acord..ca atare, daca am zis `persoana` la asta m-am referit, nu la ceva in care ea ar putea fi incadrata etc..
Ai pus pct. pe `i`...insa. Contradictia noastra vine in cele din urma din faptul ca eu concep pe Dumnezeu ca neavand un inceput, o origine, o geneza etc, pe cand tu se pare ca da. Asta trebuie discutat de fapt. Mai mult decat atat, nici macar asta... Pt. ca ajungem in cele din urma la `banala` discutie daca crezi sau nu in Dumnezeu, sau ce intelegi prin Dumnezeu etc... Putem sa incercam, daca vrei, niste discutii de amorul artei, insa nu stiu daca ar putea exista o finalitate a alor... cel putin, una constructiva.
Despre fericirea de a fi `etern` este iarasi un subiect care merita discutat insa aparte... Daca analizezi istoria omenirii din pct. de vedere antropologic..o sa vezi ca de fapt asta il preocupa cel mai mult pe om... o fi o chestie, nu?

<< Tare ma tem insa sa nu fac o prostie , incercand sa daram cladiri slabe de nisip , facute de copii ce se joaca [...]a se nega pe sine inseamna iesirea din adevar ; insa adevarul este ceea ce exista , iar negarea adevarului inseamna iesirea din existenta. Daca , prin urmare , adevarul este ceea ce exista , iar negarea lui este iesirea din existenta , Dumnezeu nu poate iesi din existenta si nu este neexistenta.>> ( Dionisie pseodoAreopagitul - Despre numele divine.Telogia mistica , Ed. Institutul European , pag.120)

Ilumineaza-ma...chiar vreau sa stiu despre ce e vorba