Lasa, domnule, nu stii tu ca Templier e un cavaler inteligent si curajos si nu se sperie cu una, cu doua de postarea mea! :)


Eu voiam sa spun ca inainte de a invata cum / cat / se sa ne rugam, trebuie sa ne lamurim de ce / pentru ce ne rugam... ne rugam ca sa fim in comuniune cu Dumnezeu, nu ca sa bifam niste rugaciuni si sa fim multumiti ca ne-am facut pravila / datoria de bun crestin, si partea asta cred ca a si inteles-o, din ce povesteste.

Da , ai dreptate , am uitat acest aspect . . .:1:

Dar nu numai seara trebuie sa ne rugam,in sensul sa nu ne limitam la acele 10-15-20 de minute de rugaciune dinainte de culcare. Tot timpul sa ne rugam,cat de putin si cat de simplu. Cand te trezesti fa un semn al crucii macar,ziua mai rosteste "Doamne Iisuse Hristoase...",vezi un necajit pe strada,zi un "Doamne miluieste" si pentru el,cand iesi din casa fa o inchinaciune,zi un "Doamne ajuta-ma" macar,cand te intorci multumeste lui Dumnezeu ca ai ajuns inapoi bine s.a.m.d. Rugaciunea sa fie continua,si atunci "ritualul" de seara va conta prea putin (sau mai putin mai bine spus). Nu deznadajdui,lupta :1:

- cu umilinta,
- fara sa judeci pe nimeni (inclusiv pe tine),
- cu rabdare (rostind cat mai des, chiar neincetat rugaciunea "Doamne Iisuse, sau avand permanent constiinta prezentei lui Dumnezeu; la inceput, sa nu ai pretentii la o rugaciune calitativa. Roaga-te cum poti, nu are importanta felul. Rugaciunea curata este un dar al Duhului Sfant.

Un sfat " autorizat " : Parintele Arsenie Papacioc
 

Ne spuneti un cuvânt despre rugăciune? - Intâi, ce trebuie spus e că se vorbeste prea mult despre rugăciune. Ăsta-i un lucru care nu trebuie vorbit, ci trebuie făcut. Stă în firea si în puterea oricui să priceapă lucrul ăsta.
Eu personal nu sunt pentru rugaciunea de tipic. Aceea are folosul ei aparte, mai ales disciplinar. Omul nu trebuie să fie tipicar. Trebuie să fie tipicar ca procedeu, în ce priveste dorinta de a se înduhovnici. Nu avem numaidecât nevoie de o rugăciune de tipic. Avem nevoie de o prezentă continuă a inimii, această stare continuă de dragoste, de relatie cu Dumnezeu, asta este esenta rugăciunii. Pentru că si o tăcere adâncă înseamnă o rugăciune adâncă. Si o rugăciune adâncă înseamnă o tăcere adâncă.
Dacă faci rugăciunea asta care e obligatorie, o poti face.Dar dacă se face o rugaciune din aceasta după tipic, după ce se termină, omul se consideră achitat de obligatia rugăciunii din inimă si se retrage fără nimic de la ceea ce ar trebui să-l tină prezent. Adică sunt mai mult pentru o continuă tresărire duhovnicească. De aceea mă faceti să spun că orice clipă poate sa fie un timp si orice suspinare poate să fie o rugăciune. Suspinarea nu se face asa: “Uf!“, ci o faci lui Dumnezeu, ca plecând din adânc spre El.Asa ni se va arăta. Căci El nu se arată unei minti ascutite“Nu tot cel ce zice “Doamne, Doamne va intra în împărătia Mea!” Ci numai cel care are inima curată, cel care are inima spre El, continuu.
Deci, o viată continuă de prezentă duhovnicească înseamnă un om mai înduhovnicit. dacă te rogi, esti mereu prezentRugăciunea să zicem – tipicală poti lesne să o termini într-o jumătate de ceas, un ceas, dar pe urmă?
Vedeti, nu trebuie renuntat la ele, dar să nu fie singura treabă duhovnicească, singura rugăciune. Dacă ai citit un Paraclis e foarte bine, sau ceea ce mai ai de citit. Dar ceea ce, de fapt, trebuie adus la cunostintă, pentru a se întelege, pentru că lucrul ăsta e mai putin discutat, e [prezenta inimii continuă.[Si te rogi. Pentru că se rugau sfintii si stăteau în genunchi până se făcea dimineată si apărea soarele. Si la răsărit tot în genunchi erau.
Asta nu înseamnă că noi, nefiind ca ei, nu trebuie să ne rugăm. Dar era o stare de continuă prezentă.
- Părinte, rugăciunea neîncetată poate fi trăită de oricine?
- Intr-o măsură oarecare toată lumea poate. Pentru că întrebarea în sine despre rugăciune sau discutia despre rugăciune este neavenită, pentru că se rationalizează lucrurile. Oricine vrea să dobândească rugăciunea, să tacă si să zică. O rugăciune adâncă e o tăcere adâncă.
Se constată o limpezire imediată, o scăpare de ispite, căci se cere ajutorul Stăpânului cerului si al pământului. Trebuie să se obisnuiască lumea cu gândul că Dumnezeu guvernează si face orice pentru om.“Fără de Mine nu puteti face nimic“. Mai mult: “Nu se miscă fir de păr fără voia Mea.” Vă dati seama cât de mult ne apără.
Tineti-vă de Biserică, dragii mei! Si puteti să ziceti rugăciunea aceasta a mintii din inima. Este puterea numelui aceea care ne ajută atât de mult. Oriunde veti fi, oriunde veti avea necaz, rugati-vă, nu vă descurajati.
Iubiti mult! Hristos vă porunceste!

Foarte eficienta ''reteta'' ta , sa i spunem asa , multumesc mult!

Salutare.
 

Buna, mentionez ca nu ma rog lui Dumnezeu pentru a-mi da bunuri materiale sau lucruri lumesti decat foarte foarte rar , asta o fac doar oamenii ortodocsi doar cu numele care il vad pe Dumnezeu ca pe un tonomat in care bagi banu si iei ce vrei .Ma rog pt inlaturarea raului si a gandurilor rele din viata mea si nu numai , si sa ma faca un om mai bun, sa fac voia Lui .Nu uit sa i multumesc ca m-am nascut in aceasta lume si pt multe lucruri cu care m-a inzestrat , ca am o familie, o viata, si-i multumesc , pt universul pe care l-a creat atat de perfect.
Ma rog si pt iertarea anumitor pacate , si da ,vreau sa ajung la o oarecare inaltime duhovniceasca chiar daca nu sunt foarte inaintat in varsta , si nu mi prea place sa ma rog in biserica deoarece nu merg foarte des , o spun cu parere de rau , cel mai linistit ma simt in camera mea , singur , un loc in care nu ma priveste nimeni.

La faza cu Psaltirea cred ca regele David tinand lupte impotriva celorlalte popoare inamice ,filistenii , fenicienii, se ruga lui Dumnezeu pt distrugerea lor , nu a demonilor , parerea mea , aici se mai si poate interpreta .

Genial ! Scuze dar nu am gasit alt cuvint .
Rugaciunea continua nu este un tipic ,o regula. Ci izvoraste singura din inima plina de dragoste pentru Dumnezeu,si recunoscatoare pentru toate bucuriile care i s-au dat.

Buna!

Imi dau si eu cu parerea, sper sa iti fie de ajutor ...:)
Pot sa iti spun cum si cand ma rog eu....

In Bibile, referitor la intrebarea ta, am gasit ca raspuns rugaciunea Tatal Nostru si sfatul lui Iisus de a nu insira cuvinte multe si fara sens. Prin urmare, eu incerc sa spun ceea ce gandesc. Cum insa nu sunt o vorbitoare talentata, folosesc parti din rugaciuni pe care le-am invatat cand eram mai mica (insa nu ma folosesc neaparat in fiecare zi aceleasi parti).

Ma rog cu siguranta dimineata si seara:
-Dimineata Ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca mi-a daruit odihna si pentru ca imi ofera inca o zi si Il rog sa imi trimita Duhul Sau sa ma calauzeasca astfel incat sa fac voia Sa. Sa ma fereasca de la a pacatui si sa ma invete astfel incat sa cresc pe plan spiritual. Sa imi deschida mintea si inima ca sa vad nevoile celor din jurul meu si sa le raspund cu dragoste. Sa ma pazeasca de a spune sau a face lucruri prin care as lua numele Sau in desert. Sa ma apere de toate relele (de exempul, daca trebuiea sa conduc masina, Il rog sa o conduca El) si sa aiba grija de toate nevoile mele si de sanatatea mea.
- Seara Ii multumesc pentru lucrurile in care am simtit ajutorul Lui in ziua respectiva (de exemplu: ca nu am facut accident; ca am reusit sa nu ma enervez sau sa raspund urat atunci cand am fost provocata; ca mi-a trecut rapid durerea de cap, etc.) si Il rog sa imi ierte pacatele (si mentionez nominal fiecare pacat pe care mi-l amintesc) si sa ma ajute sa nu le mai fac. Il mai rog sa imi ierte si pacatele pe care le-am facut fara sa constientizez acest lucru si sa ma ajute sa cresc spiritual astfel incat sa nu mai pacatuiesc. Il mai rog sa imi dea somn cu pace si netulburat.
- In afara de aceste lucruri pentru care ma rog in fiecare zi, ma mai rog in timpul zilei, sau chiar ca un adaos la rugaciunea de dimineata sau de seara, pentru prieteni si familie, sefi si colegi de servici, si alte cunostinte - pentru fiecare, nominal, in functie de nevoile pe care acestia le au la un moment dat. Ma mai rog cand am o problema pe care stiu ca numai daca ma las condusa de Duhul lui Dumnezeu o pot rezolva pe placul Sau - cum ar fi atunci cand simt impulsul de a pacatui. Si ma mai rog cand am nevoie de ceva material sau de sanatate etc. Practic, incerc sa depind in totalitate de Dumnezeu (chiar daca sunt o persoana care are o incredere in sine foarte dezvoltata). Incerc sa renunt la "eu" si sa fac voia Lui. Si ma rog si pentru asta.

Nu stiu daca te ajuta exemplele date de mine. Ideea e ca, nespunand poezii pe de rost, ci rugandu-ma pentru lucruri care ma preocupa, imi e usor sa ma concentrez si ... mie mi se pare ca e .... aproape ca si cum ai vorbi cu un prieten. Unul important ce ii drept!