De ce spuneţi asta ? L-a dezamăgit Abraham pe Domnul?

vorbeam de VT in ansamblul lui, nu de Avram ca persoana ...

Oamenii pot, în afară de învierea lui Dumnezeu, să mai constate un mister major, chiar cu ochii lor. Este misterul Poporului Evreu, dovadă vie a faptului că Domnul nu uită de cuvântul dat odată, chiar dacă a făcut un legământ ulterior întărit cu preasfântul Său sânge şi chiar dacă partenerii Săi şi-au uitat legământul, ajungând până acolo încât să-L răstignească. Misterul poporului evreu şi misterul Bisericii Catolice sunt asemănătoare şi arată oricui puterea lui Dumnezeu, fiind "miracole publice" ca să zic aşa.

Eu nu mai cunosc niciun alt popor, nici nu gândesc că ar fi posibil prin simpla desfăşurare naturală a istoriei, care să fie risipit vreme de sute şi mii de ani, şi totuşi să îşi păstreze conştiinţa că este un acelaşi popor, limba, obiceiurile, religia. Nu mai cunosc niciun alt popor care să numere doar 18 milioane de locuitori, şi totuşi să aibă un cuvânt atât de greu de spus în literatură, în arte, în ştiinţă şi practic să controleze finanţele lumii. Dintre toate popoarele menţionate în Biblie, cu care evreii au fost în contact şi au fost în jurul lor, s-a ales praful şi pulberea. Până acolo încât unele nici nu mai ştim exact ce au fost şi nu mai ştim nimic despre ele decât ce este menţionat în Biblie, de exemplu teribilii hittiţi. Despre alte popoare nu mai ştim cu siguranţă, ci doar sub formă de controverse, ce areal au ocupat. Sciţii, de exemplu. Nu mai există nici un hittit şi niciun scit. Nu mai există nici akkadieni, nici asirieni, nici filisteni. Mai există egipteni, fără nicio legătură cu egiptenii lui Faraon menţionaţi în detaliu în Biblie. Altă limbă, altă credinţă, alte obiceiuri şi chiar altă rasă de oameni. Dacă îmi arătaţi alt popor care nu a avut o ţară timp de mii de ani şi totuşi are acum, păstrând în întregime moştenirea din antichitate şi până azi, eu mănânc globul pământesc.

Atât de mare este suportul oferit de Dumnezeu evreilor chiar şi acum, în epoca Noului Legământ, încât, după cum spune Apostolul în Epistola către Romani, Advenţiul şi evenimentele finale nu vor avea loc până când evreii de azi nu se vor converti la religia cea adevărată şi până când opera de misiune şi evanghelizare a Bisericii Catolice nu va cuprinde Ierusalimul, astfel încât Domnul să fie, din nou, întâmpinat cu flori şi ramuri de finic.

un alt popor in afara de cel evreu a fost cel grec

Între felul cum s-a conservat poporul grec şi felul cum s-a conservat poporul evreu există următoarele deosebiri:
-grecii de azi nu mai au nici cea mai mică legătură cu religia grecilor de atunci.
-grecii de azi vorbesc o cu totul altă limbă decât grecii de atunci. Dacă veţi merge în concediu în Thassos sau orice altă parte a Greciei şi veţi vorbi în greacă veche, nici măcar un singur grec nu va pricepe nimic din ce spuneţi. Dimpotrivă, ebraica este limba oficială a Statului Evreu. Ea mai era cunoscută doar de rabini, din cărţi şi fără fluenţă, cam aşa cum cunosc preoţii catolici latina. Retransformarea, în anii 50 şi 60, a ebraicei din "limbă moartă" în "limbă vie", practic în timpurile noastre, este o realizare care are în ea însăşi ceva incredibil.
-grecii nu au fost lipsiţi nicicând de o patrie. Chiar şi în anii lungi de dominaţie turcă, grecii sunt cei care au locuit Grecia. Dimpotrivă, nu mult după ce L-au răstignit pe Isus, evreii au fost risipiţi. Ierusalimul a fost complet distrus, începând cu Templul, din care romanii nu au lăsat piatră peste piatră. Din Ierusalim TOŢI evreii au fost alungaţi. Chiar şi la sfârşitul anilor 40, când ONU a luat în discuţie refacerea politică a statului evreu, pe teritoriul de azi al Israelului, fostă Palestina, mai locuiau...2000 de evrei, ceea ce nu a fost cazul grecilor.

tu faci un fel de apologie a poporului evreu.
eu nu vorbeam de momentul actual.
ci de VT.
si nu sunt nici cei mai buni, nici cei mai destepti, nici cei mai sfinti.
pentru mine acel "mister" de care vorbesti, nu e chiar un mister.
cine a scris VT? evreii.
e ca si cum mi-as acorda o diploma de merit.

exact, grecii s-au crestinat intre timp.
ti se pare putin lucru? crestineste vorbind.

Nu a fost o alegere la intamplare, ci datorita faptului ca era dinainte placut lui Dumnezeu. La fel am putea spune ca alegerea Fecioarei a fost tot la intamplare.
Avraam nu poate avea legatura cu ceea ce au facut urmasii lui, nu avea cum sa-i determine sa faca altceva.

care e parte placuta din VT cu privire la poporul evreu? si nu ma refer la Avram, Iov, etc.
nu vreau sa imping discutia prea departe.
dar totusi, era cel mai bun popor de pe pamant?

În niciun caz. Nici cel mai mare. Nici cel mai bogat. Ba dimpotrivă, putem spune că, dintre toate popoarele din jur, era cel mai amărât. 12 găşti de ciobani semi-nomazi, speriaţi de toţi vecinii lor, pe care îi apuca tremuratul de spaimă când filistenii se scărpinau la arme. Ciuca bătăilor, pe care egiptenii nici nu se străduiesc să-i menţioneze anterior luării lor în robie. Dintre popoarele Asiei Mici, evreii erau la "şi altele". Trăiau pe bază de capre, vite mari avea protipendada. Pentru un blid de linte, adică o mâncare pe care nici câinii asirienilor nu o mânca, erau în stare să-şi bage picioarele în binecuvântarea paternă. Şi astăzi, prăjiturile lor tradiţionale, care erau deliciul străbunilor lor, sunt de nemâncat. Humântaş-ul este o plăcintă nereuşită, pasca evreiască este o lipie libaneză ratată, făcută de oameni care nu au avut în viaţa lor vreme, dispoziţie şi îndestulare ca să gătească cum se cuvine. Fasolea este mâncarea lor mai de lux şi, stând prost cu carnea, îi bagă usturoi la greu. Nemţii, care au probleme cu dampful de usturoi, le spun, în derâdere, "mâncătorii de usturoi".

Şi totuşi, acest popor puţin numeros şi carent sub toate aspectele beneficiază de ajutorul lui Dumnezeu. Citim în Carte că Lui i-a plăcut de multe ori să îşi arate măreţia strălucind în cei slabi. Când omul lui Dumnezeu vine să-l caute pe cel ales de Dumnezeu dintre fraţi, Iosif nici nu este pomenit, nefiind socotit vrednic de tatăl lor. Drept care, aşteptându-se tatăl lor la o vizită simandicoasă, fusese trimis să păzească porcii, fiindcă îi era şi ruşine cu el. Era şi cel mai mic (Benjamin nu se născuse), cine oare ar fi văzut în acea oaie neagră a familiei pe viitorul prim-ministru al lui Faraon ? Mai departe, vedem că cel care îi conduce pe evrei pe drumul eliberării este ciobanul Moise. Unul adus cu pluta pe ape, un neam prost căruia nici nu-i trece prin cap să se descalţe când vorbeşte cu Dumnezeu. Şi exact în Moise va străluci Dumnezeu, făcând din el un profet mai mare decât toţi profeţii. Alt cioban a fost şi David, magnificul rege de mai târziu. Aceştia sunt oamenii pe care i-a ales Domnul, aşa sunt şi aleşii Lui de azi. Cine ar fi bănuit că într-o călugăriţă albaneză urâtă de 1 metru cincizeci, ca cea care va fi mai târziu Maica Tereza, zace o sfântă capabilă de atâtea miracole şi care va face o operă mondială îngrijindu-L pe Cristos în "cei mai săraci dintre săraci"?

Ceea ce frapează la evrei, de-a lungul timpului, este exact acest contrast între puţinătatea mijloacelor lor de toate felurile, începând cu cele demografice, şi poziţia eminentă pe care au avut-o şi o au în lume. Acest contrast, susţin eu, are în el ceva supranatural.