[quote=Mihnea Dragomir;475086]Creştinismul.



adica??

Depinde prin ochi cui privesti ?

Dumnezeul lui David era Dumnezeul lui Abraham, Isaac-Israel şi Iacob. Aceasta a fost religia Poporului Ales, religia cea adevărată. Urmaşii spirituali ai lui David sunt, astăzi, creştinii din Biserica Catolică, noul Popor Ales al lui Dumnezeu.

Cei care, astăzi, îşi spun "cultul mozaic" sunt urmaşii cărturarilor şi fariseilor pe care îi întâlnim în Noul Testament. Ei, deocamdată, nu sunt davidici fiindcă ei l-au respins şi l-au trimis la moarte pe urmaşul lui David, Isus Cristos, la doar cinci zile după ce păreau că Îl recunosc ca Rege, întâmpinându-L cu "Osana, Fiule al lui David". Spun "deocamdată" fiindcă există multă speranţă că şi ei Îl vor recunoaşte pe Fiul lui David, închinându-se Lui ca unui stăpân şi dumnezeu, speranţă care este întărită de Apostol (Scrisoarea către Romani).

Si acel Dumnezeu e acelasi cu cel pe care il veneram noi azi?

Prin ochii celui pentru care Hristos a murit si a inviat.

Pe scurt: răspuns afirmativ.

Mai detaliat: Este acel Dumnezeu care a spus: "Să fie lumină". Şi a fost lumină. Dar, după perioada abrahamică, a existat un anumit progres în cunoaşterea Lui. Un progres al cărui moment principal a fost înomenirea lui Dumnezeu, când El a dezvăluit oamenilor lucruri anevoie de cunoscut până atunci, ridicând vălul înţelegerii care Îl ţinea întrucâtva ascuns de ochii poporului Său. De aceea şi spunem "Noul Testament în cel Vechi se ascunde".

Desigur, întrebări şi frământări persistă. Revelaţia a fost completă în sensul mântuirii, adică ni s-a dezvăluit tot ce este necesar mântuirii noastre. Dar a fost incompletă în raport cu setea noastră de cunoaştere din simpla dorinţă de a cunoaşte, consubstanţială nouă. "Încă multe am a vă spune, dar pe care acum nu le puteţi cuprinde" spune El în seara în care se desparte de cei care trăiseră trei ani şi ceva de ucenicie lângă El. Ce să însemne aceasta ? Când le vom putea cuprinde ? În timp, după unii autori. La Judecata Universală, când "toate se vor da în vileag" după alţii. Noi, să avem răbdare şi să punem în practică ceea ce ştim deja despre El. Cândva, descoperirea Lui va fi întregită, cândva Îl vom cunoaşte aşa cum nu L-a cunoscut nici David. Desigur, nici atunci nu Îl vom putea cuprinde pe Cel Necuprins în întregime. Una este să spunem "vom vedea faţa lui Dumnezeu" şi alta este să spunem "îl vom cunoaşte în mod deplin", după cum dezvoltă Vladimir Lossky într-o excepţională carte. Deosebirea ontologică dintre noi, chiar înviaţi în trup glorios şi El va exista şi în veacul acesta, şi în veacul viitor. Dar setea noastră de a-L cunoaşte se va potoli de aproprierea Lui, de lumina feţei Lui care ne va strălumina. El este apa cea vie, numai El satură.

Pare a fi un dialog pentru adventisti.

Multumesc pentru raspunsuri .

Era un dialog intre un om care nu il cunoaste pe Dumnezeu la fel de mult si ceilalti care "poate" il cunosc. De ce ar trebui tot timpul sa vedem ceva ascuns intro intrebare ?

Eu cred că se închina tot timpul. Iar de odihnit, rege fiind, când poftea.