| Pelerin spre Rasarit |
05.06.2014 11:59:15 |
Alin analizand,de-a lungul timpului,studii pe aceasta tema,precum cele ale doamnei profesor Adela Yarbro Collins sau ale domnului profesor Richard Bauckham,am remarcat un aspect esential.Aceasta scriere,la inceputurile ei era citita mai ales in adunarile liturgice,in context euharistic,credinciosii receptand-o pe calea transmiterii orale in cadrul comunitatii.Ei nu o scoteau din acel context si nu o analizau obsesiv si bizar in mod individual,cautand semnificatii oculte.Ea le era citita in adunari si mesajul ei era impletit cu ruga si inchinarea si in aces mod complet ea era corect inteleasa iar mesajul ei isi descatusa adevarata puterea.Scrierea este ferm ancorata in realitatile acelor timpuri,in sperantele si conflictele cu care se confruntau dar ea transmite un mesaj nelimitat in timp, incredibil de simplu:Binele va invinge definitiv raul,moartea,durerea si nedreptatea,care vor disparea definitiv intr-o zi.Cu privirea atintita,in rugaciunea,spre acest rasarit al sperantei,stransi impreuna,gaseau puterea de a infrunta imperii, persecutii, idolatria si chiar moartea.Daca o scoti din acest leagan crestin al ei,daca o izolezi, ea devine o scriere sinistra,aducatoare de cosmaruri teologice si psihoze,care se rupe complet de lunga traditie profetica, isi anuleaza toate bogatele semnificatii ale limbajului apocaliptic, isi ingroapa orice legatura cu modul de intelegere a unor realitati umane din perspectiva reflectiei eschatologice.Daca o lasi sa fie ce trebuie sa fie,o carte a sperantei si credintei a comunitatii si in comunitate,atunci ea devine o extraordinara forta de a infrunta timpurile si chipul lumii care trece,cu credinta in Dumnezeu.
|
