![]() |
Din pacate nu cred ca am dat citate din Sfantul Teofan Zavoratul, o sa incerc de acum incolo sa caut.
|
Citat:
|
Citat:
1 - http://www.youtube.com/watch?v=q_LawodI-0Y 2 - http://www.youtube.com/watch?feature...ubeafWLVE&NR=1 |
3. Domnul este pe Cruce. Treci, cu mintea, alături de El
și gândește-te cu ce fel de ochi te-ar privi El de pe Cruce. Rămâi mai mult în această cugetare și conștiința îți va lămuri totul. 6. Liniștea trupului distruge tot binele câștigat prin trudă. Ea se aseamănă cu situația când un stăpân ar frânge cu mâinile sale un pom frumos, pe care l-a crescut cu multă trudă. 7. Inima este o groapă cu șerpi. Șerpii sunt patimile. Cuibul lor este îndulcirea cu: - mâncare, băutură, dormit după placul inimii; - pierderea vremii, trândăvire; - dragostea de avuție, dragostea de agoniseală, zgârcenie, iubire de arginți, nădejdea pusă în avere; - mândrie, orgoliu, slavă deșartă, dorința de a plăcea oamenilor, îngâmfare; - mânie, ură, invidie, bucuria de necazul altuia; - multele griji, risipirea gândurilor și altele, și altele... Ce-i de făcut? De se arată oricare din șerpi, dă-i la cap! Ciocanul (cu care lovești) este: necruțarea de sine. |
Nu vreau să stric mersul acestui topic, dar ce se înțelege prin "dormit după placul inimii"?
Eu mă trezesc de obicei dimineața, în fiecare zi din săptămână (în jur de 6.30-7.15) dar, când pot, mă și culc devreme, astfel că pot dormi și 9 ore pe noapte. Ca să nu mai spun că în weekend mai dorm și în timpul zilei. Am nevoie însă de somn, pentru odihna creierului și nu numai... cred că somnul e benefic pentru sănătatea psihică. Cum vedeți acest aspect? |
Citat:
Pe mine m-au fascinat intotdeauna povestile cu sfintii parinti care... nu prea ii vedea nimeni dormind, sau dormeau extrem de putin. Sf Antonie Marturisitorul, fiind in inchisoare si supravegheat sa NU doarma, ajunsese sa doarma mergand prin celula... Oare ce fel de somn poate fi numit acela? Si-apoi, dincolo de orice trimiteri la sfinti parinti, sa ne oprim doar la sfintele noastre manastiri, unde in fiecare noapte se fac rugaciuni, dupa ce abia inainte cu doua ore s-a sfarsit vecernia, iar dimineata trebuie sa se adune la utrenie. E adevarat ca fac prin rotatie, si ca nu intotdeauna ii vedem pe aceiasi, dar in general sunt si dintr-acei care "tin aproape" in toate randuielile. Adunate la un loc, oare cate ore dorm acesti oameni? Dar asta nu inseamna ca atata somn cat au, nu le-ar fi de ajuns pentru o viata sanatoasa. Mai degraba sunt incredintat sa cred ca noi, gasim o interpretare gresita a modului de a ne petrece timpul de veghe. Pentru ca nu-i totuna sa-ti pierzi noptile fara folos, sau pentru folosul nostru si a celor din jur! |
Citat:
|
Citat:
|
Despre trândăvie și somn sau priveghere - din Filocalii
· Când ti se îngreuiaza ochii, apuca-te de lucrul mâinilor, dar daca nu-ti vine somnul, nu parasi rugaciunea caci nu poti sa slujesti în acelasi timp si lui Dumnezeu si lucrului de mâna.
· Somnul este din fire, din pricina mâncarii sau poate dintr-o postire exagerata din care trupul slabind, cauta sa se întareasca prin somn. Precum multa bautura vine din obisnuinta, asa si somnul mult, de aceea sa luptam împotriva lui mai ales la începutul lepadarii, caci cu anevoie se tamaduieste o obisnuinta. · Ochiul veghetor curata mintea, iar somnul mult împietreste sufletul. Monahul care privegheaza este dusmanul curviei, iar somnorosul sotul acesteia. (Ni s-a poruncit sa priveghem în rugaciuni si citit caci monahul care privegheaza îsi subtiaza întelegerea spre contemplarea celor înalte, însa somnul întuneca mintea si o face greoaie. Dar ia seama sa nu te predai în timpul privegherilor vorbei desarte sau gândurilor murdare, caci mai bine îti este sa dormi decât sa priveghezi ocupându-te cu lucruri desarte.) · Privegherea este potolirea aprinderii trupesti, izbavire de visuri întinate, ochi umezit, inima înmuiata, straja în fata gândurilor rele, cuptor de mistuire a mâncarilor, îmblânzirea patimilor, pedepsirea limbii, alungarea nalucirilor. · Prin priveghere se slabesc pornirile poftelor pricinuite de surplusul de vigoare a trupului si de neatentia mintii. Mintea câstiga timp mai mult pentru cercetarea de sine, pentru adâncirea în întelesurile existentei care apar în timpul privegherii neîmpiedicate de cele de afara. Aceasta ajuta la alegerea faptei bune în clipele urmatoare. Privegherea adânceste nu numai semnificatiile gândurilor prezente, ci si a faptelor trecute si vede prezentul în lumina întregului trecut si a viitorului. · Monahul priveghetor este un pescar al gândurilor care în linistea noptii poate sa le observe cu usurinta si sa le stapâneasca. · Somnul mult este pricinuitorul uitarii, iar privegherea curateste mintea. Somnul mult este pentru cel lenes un tovaras viclean caci îi rapeste jumatate din viata, daca nu si mai mult. · Calugarul nepriceput privegheaza în convorbiri, dar când se pune la rugaciune i se împaienjenesc ochii. Calugarul lenes e destoinic în vorbarie dar voind sa se apuce de citit nu mai poate vedea de somn. · Este cu neputinta sa se cugete în somn în continuare cuvintele psalmilor, dar se întâmpla des sa ni le puna pe acestea în minte dracii ca sa ne înalte spre mândrie. · Este greu sa ne scuturam de somnul amiezii mai ales în ceasurile de vara; poate atunci si numai atunci nu e de lepadat lucrul mâinilor. |
Sfântul Varsanufie cere ca omul să nu se robească unei legi pe care să și-o dea odată pentru totdeauna, ci să lucreze de fiecare dată așa cum împrejurarea îi spune că este de folos. Libertatea în bine, aceasta e recomandarea. Să nu se îngrădească omul printr-o lege a repetiției formale.
Ni se cere să facem ceea ce stă în puterea noastră și nimic mai mult căci acoperământul și mila lui Dumnezeu va întări neputința noastră. |
Ora este GMT +3. Ora este acum 17:53:56. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.