Nu este nici o noutate ca Patriarhul Constantinopolului este ecumenist.
De aceea nu e cazul sa faceti din tantar armasar!

Este Patriarh Ecumenic, nu Ecumenist.
In ce priveste raspunsul dvs.: QED.

nu e chiar asa. Intradevar Petru (si toti ceilalti apostoli) a fost negreselnic in materie de credinta (ma refer la invatatura lor), dar in materie de morala...aici gresesti. Uite dovada biblica:
"Iar când Chefa a venit în Antiohia, pe faţă i-am stat împotrivă, căci era vrednic de înfruntare.
Căci înainte de a veni unii de la Iacov, el mânca cu cei dintre neamuri; dar când au venit ei, se ferea şi se osebea, temându-se de cei din tăierea împrejur.
Şi, împreună cu el, s-au făţărnicit şi ceilalţi iudei, încât şi Barnaba a fost atras în făţărnicia lor.
Dar când am văzut că ei nu calcă drept, după adevărul Evangheliei, am zis lui Chefa, înaintea tuturor: Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca păgânii şi nu ca iudeii, de ce sileşti pe păgâni să trăiască ca iudeii?" (Galateni 2:11-14)
Aceste versete dovedesc ca Petru nu a fost negreselnic in materie de morala si ca altul, egal cu el, l-a corectat

Confundati infailibilitatea cu impecabilitatea. Impecabil a fost numai Isus. Si Sf Fecioara.

A fi infailibil in materie de morala nu inseamna a fi negreselnic tu insuti in viata ta morala. Ci inseamna ca, atunci cand emiti, cu autoritate apostolica, o invatatura in materie de morala, esti ferit de greseala in ceea ce priveste acea invatatura.

Nu e un pas spre impacare, ci unul spre scindarea lumii ortodoxe. Din pacate, patriarhul Bartolomeu uita ca el este primul intre egali, desconsiderandu-i in mod sistematic pe ceilalti, comportandu-se ca un "papa atotputernic" :). Frumos ar fi fost sa participe mandatat de catre BO, ca reprezentant al patriarhilor ortodocsi, insa el pare ca doar ilustreaza ruptura dintre ierarhia constantinopolitana si popor/cler.Daca faci parte din Biserica, ar trebui sa tii cont si de ceilalti, sa fii in comuniune cu ei,chiar sacrificandu-ti unele convingeri personale, daca nu, atunci fa-ti "biserica" ta si faci ce vrei. Din moment ce ceilalti patriarhi s-au limitat la a trimite scrisori de felicitare, asa cum cere politetea interecleziala, ar fi trebuit si el sa se rezume la asta, iar pentru "gesturi istorice"- sa se consulte cu ceilalti, inainte de a le face.

Pentru tine, "pas spre impacare" e banuiesc si aparitia hibridului greco-catolic,nu?.De aceea te-ar bucura daca Patriarhia Constantinopolului s-ar rupe de BO si ar intra sub autoritatea Romei. Rupi putin cate putin din ceilalti, pana-i sfasai de tot :)

Un pas spre impacare, dar trebuie tinut cont de poporul ortodox. Fiecare membru al poporului ortodox este luminat de Sf. Duh. Chiar daca Patriarhul se duce si spune lucrul X, poporul ortodox insa decide prin puterea Duhului Sfant care este in el. Patriarhul nu poate sa impuna dictatorial fara sa ia seama de cuvantul (spus prin popor) al Duhului Sfant. Asa s-a intamplat si la Florenta, cei mari au decis ceva dar poporul ortodox a refuzat aceasta decizie. Atunci si cei mai inalti in scara ierarhica au trebuit sa marturiseasca ca nu s-a decis nimic.

De fapt nu e ceva deosebit, doar presa catolica prezinta evenimenul asa, ca si cum ar fi aproape ortodocsii de a trece la catolicism. Probabil e doar o asistare la evenimentul catolic si la slujba, daca ar fi coslujire ar fi caterisit in Romania. :) La fel s-a intamplat si cand Papa a fost la o slujba la Constantinopol. Dupa hotarea Sinodului in cazul IPS Corneanu s-a intamplat chiar in Mitropolia Banatului un astfel de eveniment, un preot a fost caterisit (sau i s-a interzis o perioada sa slujeasca) din cauza faptului ca a slujit impreuna cu un preot catolic.
Dar Patriarhia ecumenica de 100 de ani a facut multe greseli, toate schismele s-au produs datorita ecumenismului gresit inteles facut de aceasta. Schimbarea calendarului a avut ca intentie realizarea unor concesii pentru unirea cu alte culte, a rezultat doar aparitia stilistilor. Ridicarea anatemelor s-a facut fara nicio consultare cu alte patriarhii, a dus la treceera la stilisti a altor ortodocsi, in special greci (Kallomiros a ajuns astfel la stilisti). Am observat ca patriarhul nu are prea multe contacte cu alte Patriarhii ortodoxe, mai mult cu catolicii.

A refuzat o suprastructura politica, in special din Rusia. "Poporul ortodox" habar nu avea nici macar cum il chema pe vladica, necum nu auzise de "conciliul de la Florenta".

Mutatis mutandis, eu nu am auzit, in zilele noastre, de vreun conflict intre actualul patriarh de Constantinopol si "poporul ortodox". In schimb, astazi ca si ieri, am auzit de deosebiri de vederi intre patriarhul de Constantinopol si vladicii Kremlin-ului. Spre verificarea acestei constatari a mele, mergeti duminica viitoare la bisericuta dv din cartier si intrebati "poporul ortodox": cum il cheama pe patriarhul ecumenic ?

Este bine de ştiut că creştinismul apusean nu a arătat de la început aşa deşi au avut multe lipsuri încă de la început; chiar şi sf Vasile cel Mare afirma, întors acasă după călătorii în occident şi mai ales la Roma, că apusenii nu prea înţeleg cum stă treaba cu spiritualitatea creştină şi cu creştinismul autentic. Aceste idolatrizări, cum bine ai remarcat şi dumneata, şi nu o spun aici cu referire la Mihnea D. că şi dumnealui le-a preluat de la alţii, de la nişte pseudo-creştini ai apusului eretic şi schismatic, au apărut mai târziu în occidentul care la nivele înalte ale Bisericii deja din primul mileniu creştin îşi pregătea apostazia, sau falsul creştinism idolatru care se întâlneşte până în ziua de azi în special în "catolic"-ism. Aceste abateri grave de la credinţa cea adevărată, săvârşite atât la nivel doctrinar sau dogmatic, dar în special la nivelul practic, sunt produsele unor idolatrizări şi ale unui fals creştinism care, pe fondul răzvrătirilor protestante, a început să îşi facă tot mai mult loc în pseudo-creştinismul apusean, "creştinism" umanist care, aşa cum a spus sf Iustin Popovici, este centrat pe om şi nu pe Dumnezeul-şi-Om, şi nu pe Duhul Sfânt, şi chiar să se şi impună. Reacţiile idolatrizatoare şi chiar credinţa cu vădite semne de idolatrizare şi cult adus unui om, fie el şi episcop (aşa eretic, schismatic şi decăzut cum este, chiar fără să îşi dea seama), şi repet încă o dată că nu mă refer la persoana lui Mihnea D, ci la un anumit duh care este cultivat de nişte eretici occidentali de la care unii de pe-aci doar au preluat fără prea mult discernământ duhovnicesc, nu sunt deci întâmplătoare; ele sunt produsele unei false spiritualităţi, ale unei spiritualităţi decăzute, orientate după duhul veacului acestuia şi care încearcă să transforme ce a mai rămas din creştinismul occidental într-o împărăţie lumească, nu doar în lume ci şi din lume, în fruntea căreia să stea un om, nu Dumnezeul-şi-Om, adică nu Iisus Hristos prin Duhul Sfânt. Se pot vedea şi incantaţiile magico-religioase ale unor papistaşi (metodă care este practicată şi de politicienii populişti care folosesc incantaţii politice) răspândite prin mass-media din Rumânia şi de aiurea referitoare la "o turmă şi un păstor".

...........................