”Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul” vrea să spună că Adam tocmai a evoluat de la stadiul de animal biped(homo erectus) la stadiul de ființă rațională, inteligentă(homo sapiens), devenind (așa cum a fost proiectat) primul om cu chipul lui Dumnezeu; ca să dobândească și asemănarea cu Dumnezeu, ar fi trebuit ca [b]”acum nu cumva să-și întindă mâna și să ia roade din pomul vieții(ca să mănânce-nn) și să trăiască în veci”, adică să nu guste din plăcerile vieții pământești ca să dobândească în schimb viața de veci, căci amândouă nu le poate avea.
La fel a făcut Iisus Hristos, El având viața de veci și nemaiavând atracții pământești:
42. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă.(Lc22,42b)

Dar care este pomul vieții din mijlocul raiului?
Pomul vieții este uterul care-și are rădăcinile(trompele uterine) de-o parte și de alta a râului vieții (binecuvântarea divină), ce intră în trup (pe traiectul coloanei vertebrale) ca să optimizeze funcționarea organismului în general și a organelor interne în special:
1. Şi mi-a arătat, apoi, râul şi apa vieţii, limpede cum e cristalul şi care izvorăşte din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului,
2. Şi în mijlocul pieţei din cetate, de o parte şi de alta a râului, creşte pomul vieţii, făcând rod de douăsprezece ori pe an, în fiecare lună dându-şi rodul; şi frunzele pomului sunt spre tămăduirea neamurilor.(Apoc22,1-2)

Deci porunca lui Dumnezeu către Adam a fost ca nu cumva, după ce acum a devenit asemenea Nouă, deci capabil de transcendență, el să se dedea la aceleași obiceiuri animalice, trupești, instinctuale ca mai inainte, căci, fără transcendență, Adam nu poate accede la viața de veci.

Călugării, pustnicii, se retrag din fața patimilor trupești(pământești) ca să spere la viața de veci, pe când aproape toți oamenii fac la fel:

28. Tot aşa precum a fost în zilele lui Lot: mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, şi zideau,(Lc17,28)

Prin nebunia lor, ei cred ca vor castiga Razboiul cu Dumnezeu de la Sfarsitul Veacurilor. In iad, diavolii chinuie oamenii, caci invidia lor este nemasurata fata de creatura cea mai desavarsita a Ziditorului. Si diavolul se poate mantui, dar nu vrea sa o faca.

Doamne Ajuta!

omul a avut nevoie de un Mantuitor. Singur, cu o simpla: "te rog, iarta-ma" nu se putea mantui. Oare in cazul ingerilor cazuti, nu ar fi nevoie tot de un mantuitor, asta in cazul in care ingerii nu au avut uin ispititor asa cum a avut omul?

unde scrie in Biblie ca in iad exista diavoli care chinuiesc sufletele oamenilor rai?
ps:unde scrie in Biblie ca diavolul se poate mantui, afara de scrierile lui Origen?

Oricine se poate mântui, numai să vrea; repet, ORICINE.

repet DIN NOU: UNDE scrie in Biblie ca diavolul se poate mantui, daca vrea? Crezi ca diavolul este atat de prost (un sfant parinte spunea ca diavolul este cel mai bun teolog, stiind FOARTE BINE Biblia inclusiv cartea Apocalipsa) sa riste sa fie chinuit pentru eternitate, doar pentru ca este mandru si nu vrea sa-si ceara iertare?

Asta o ”scrie” Dumnezeu în toate inimile și în orice particulă a naturii.
6. Fiindcă făptura întreagă a fost prefăcută în alcătuirea ei, supunându-se deosebitelor Tale porunci, pentru ca robii Tăi să se păzească nevătămaţi.(Înțl Sol 19,6)

Și în inima diavolului scrie asta, dar el nu poate intra în propria inimă fiindcă îi este posedată de forțe întunecate.

Diavolul nu e prost, însă Dumnezeu e Bun și asta e important.
Diavolul nu are liberul arbitru(discernământ) fiindcă nu are acces la propria inimă; de aceea el nu se chinuie, ci este chinuit fără să știe, nici măcar că este mândru.

De ce cauți în Biblie(ca protestanții) litere scrise? Altfel nu crezi? Nu litera e importantă, ci Duhul.

Ca să răspund totuși întrebării tale, am să-ți răspund în Duh, nu în literă: nimeni nu se poate mântui împotriva voinței sale, fără să contribuie el însuși la mântuirea sa și asta o face Dumnezeu în Atotputernicia Lui cu toată natura; de ce altceva ar fi creat-o?.

5. Eu sunt Domnul şi nimeni altul! Afară de Mine nu este Dumnezeu. Eu te-am încins fără ca tu să Mă cunoşti.
6. Ca să se ştie de la răsărit şi până la apus că nu este nimic afară de Mine! Eu sunt Domnul şi nimeni altul!
7. Eu întocmesc lumina şi dau chip întunericului, Cel ce sălăşluieşte pacea şi restriştei îi lasă cale: Eu sunt Domnul Care fac toate acestea.(Isaia45,5-7)