Citat:
În prealabil postat de alex190
(Post 589623)
Eu cred ca e pacat absolut orice ne distrage atentia de la scopul nostru in lumea asta, adica mantuirea.Cred ca gandul nostru ar trebui sa fie mereu in rugaciune sau macar in meditatie la cele sfinte.Nici muzica nu cred ca e in regula, pentru ca e ca un drog.La fel ca internetul si televizorul.Desi aparent ne relaxeaza, ne face sa visam,sa lasam garda jos, in timp ce noi trebuie sa ne pazim fara pauza gandurile.Pe de alta parte, muzica e un mod de comunicare foarte bun intre oameni, ajuta in multe privinte.Eu mai ascult uneori muzica(rar), tocmai pentru ceea ce transmite, dar simt din ce in ce mai mult ca nu e ceva folositor pentru sufletul meu.Poate pentru minte, dar la ce ne mai foloseste mintea, daca ne pierdem sufletul?Sunt multe lucruri care ne "sapa" subtil, fara sa ne dam seama si ne fac sa alunecam in pacat.La fel si jocurile pe calculator.In loc sa ne jucam pe calculator am putea spune o rugaciune sau citi ceva intr-adevar folositor sufletului.
|
Citat:
În prealabil postat de abaaaabbbb63
(Post 589625)
Totul este pacat inafara de calugarie, deci...
|
Deci.. ce? De ce? Calugaria/celibatul versus casatoria e o falsa opozitie daca e sa se stabileasca ce e pacat sau nu pe criteriul asta.
Pacatul e altceva. Pt. inceput, sapa un pic la radacina cuvantului. Vezi ce gasesti.
Uite, ca sa intelegi mai bine ce zice Alex mai sus
Substantivul pacat, in greaca, care e si limba Scripturii (Septuaginta si Noul Testament) e „hamartia” (se pronunta fara „h”). Verbul din aceeasi familie de cuvinte e „hamartanein” si inseamna "a rata tinta".
Cuvantul acesta contine in sine insusi, in formula concentrata insasi esenta pacatului ca stare de alienare, de instrainare de Dumnezeu si de sine insusi.
A pacatui nu e altceva decat a rata ajungerea la tinta prin faptul ca te-ai pornit pe contrasens, pe alt drum decat cel inscris pe harta launtrica a fiintei tale, a esua in atingerea scopului initial, propus de Dumnezeu. Care e acela? Pai,
ne-a facut dupa chipul Lui, spre a porni si a ajunge la asemanare cat mai mare cu El, facand binele. Orice nu duce inspre acea directie, orice impiedica /blocheaza/nu duce la acea tinta, e „hamartia”.
Acuma, pt. gamerul care a intiat topicul
Daca tu crezi ca jucand jocuri video cu impuscaturi sau fara, te ajuta sa dobandesti virtutile care duc la asemanarea cu Dumnezeu, ca nu te instraineaza de El, din contra, ca ai ajuns chiar sa te rogi mai profund, sa faci mai mult bine celorlalti, sa-ti vezi mai limpede cele din launtru, ca nu te-ai facut mai irascibil, ci mai bland si rabdator, etc., atunci, joaca in continuare.
Daca nu, nu.
Apropo, ce jocuri joci? Impuscaturi la tinta?
