Total de acord! Orice om cu o gandire sanatoasa isi doreste sa se casatoreasca si sa-si intemeieze o familie, insa conteaza enorm CU CINE face acest pas!

Din pacate de multe ori o casatorie cu o persoana nepotrivita (infidela, violenta, etc) poate fi mult mai rea decat cu a nu fi casatorit/casatorita!

Cu mult mai rău este să te căsătoreşti cu o persoană "potrivită" şi să constaţi că "nepotrivitul" eşti tu.
Că nu ai, adică, mai nimic de oferit pentru o viaţă în Taina Nunţii.
Şi de ce nu ai? Pentru că ai aşteptat mereu, tămâiat şi ceruit, să îţi pice (din cer, evident) persoana "potrivită", neglijînd în tot acest timp să devii tu însuţi sau tu însăţi această persoană.

Găsesc că atitudinea voastră faţă de iubire şi căsnicie are cel puţin două caracteristici nasoale rău: pasivitate şi narcisism. Adică, pe scurt, însuşirile necesare şi suficiente ale unui infantilism masiv, în care se vede limpede că aţi rămas blocaţi ca navele lui Băsescu în mâlul depozitelor de fier vechi.
Nu aşa se trăieşte, băieţi! Aşa n-o să vă căsătoriţi niciodată, iar dacă o veţi face va fi cu atât mai rău...

Sunteţi siguri că voi sunteţi persoana potrivită pentru cineva dornic să se căsătorească?
Nu? Atunci puneţi mâna pe treabă şi deveniţi, mai întâi. Ia să vedeţi apoi ce de peţitori şi peţitoare vor începe să apară în viaţa voastră!
Rupeţi-vă de meditaţia sterilă şi de ifose, fraţilor şi surorilor! Avem atât de mult de meşterit la noi înşine, mereu, înainte de toate...

Ca un om sa poata spune ca este pregatit pentru o casatorie, trebuie sa aiba in primul rand un caracter si mod de comportament in societate bun (in sensul de a nu aveea vicii grave de comportament- sa nu fie betivan, drogat, puturos, sa-i placa sa munceasca si sa-i placa o anumita meserie, pentru a putea presta o munca cinstita si demna, utila societatii, si impreuna cu viitoarea sotie sa poata asigura lucrurile materiale necesare unei familii pentru un trai decent, sa nu fie o persoana violenta, sa aiba un comportament civilizat , de buna intelegere si convietuire cu prietenii, vecinii de bloc, colegii de munca, sa se implice in actiunile gospodaresti privind spatiile comune pentru cei care locuiesc la bloc, etc), sa aibă principii morale solide, si sa-si doreasca cu adevarat a-si intemeia o familie, cu tot ce presupune acest lucru (si motiv de bucurie si veselie, dar in accelasi timp si o mare responsabilitate).

De acord :)

Intradevar, nimeni nu este perfect, orice om are calitati si defecte si cu totii avem pacatele noastre, mai mari sau mai mici.

Insa important este sa nu facem fapte deosebit de grave, sa nu facem rau in mod voit altcuiva (care cel putin nu ne-a facut vreun mare rau), iar in materie de relatii sentimentale sa nu dam sperante false cuiva si sa nu provocam suferinta unei persoane.
De asta este bine ca atunci când un om spune unei persoane de sex opus ca o iubeste/il iubeste si ca vrea sa fie impreuna cu ea/cu el toata viata, sa fie ferm convins de lucrul asta si sa nu se razgandeasca ulterior.

Si daca ti-a facut cineva un rau, nu e o scuza ca sa il rasplatesti la fel.

Nu poti spune ca un om cu pacate grave e mai presus/prejos decat unul care a facut multe pacate mici, dar usoare.

Acuma daca un om ti-a facut un rau mai mic, care omeneste vorbind poate fi iertat (o barfa la serviciu, o discutie in contradictoriu, nerespectarea unei promisiuni, inselare la cantar de catre comercianti, un ciubuc la procurarea unei marfi, etc) atunci, da, il poti ierta. Mai ales daca esti o fire mai calma, poti trece peste o intamplare de acest gen.
De exemplul la bloc se intampla de multe ori sa te certi cu vecinul ca ba se gaseste sa bata covoru când vrei sa te odihnesti, ba mai scapa apa, etc.
Asta da- se pot ierta.

Daca insa cineva ti-a facut un rau deosebit de grav- sa nu pateasca nimeni asa ceva, dar Doamne fereste se poata intampla- atunci când cineva iti omoara sau vioaleaza sotia/partenera sau copilul, atunci omeneste vorbind nu cred ca se mai poate ierta asa ceva, si cred ca oricine pus in situatia asta ar vrea sa se razbune.

Asa cum am spus, toti avem greselile si pacatele noastra, dar sunt unii indivizi (ca oamenii nu-i pot numi) care comit fapte deosebit de grave (violuri, crime, pedofilie, proxenetism, trafic de droguri, tradare de tara, acte de terorism, furturi din instalatiile de siguranta a circulatiei feroviare) si care reprezinta un pericol public si nu mai merita sa traiasca in societate. Pentru acestia as reintroduce pedeapsa cu moartea.

De unde s-a plecat si unde s-a ajuns!
Si totusi, idealisme sunt doar pe net.

Doamne ajuta!

Concluzia: cei care binecuvanteaza curvia, ar introduce pedeapsa cu moartea :)
Tot dupa bunul plac.

Avem opinii diferite despre ceea ce poate fi calificat ca fiind curvie.

Iar pedeapsa cu moartea ar trebui introdusa nu dupa bunul plac, ci numai in cazurile extrem de grave mentionate . Inainte de 1989 când exista in legislatie pedeapsa cu moartea, rata infractionalitatii in Romania era mult mai mica decat astazi (desi atunci pedeapsa cu moartea nu a fost pronuntata decat in 4 cazuri si aplicata in doar 3 cazuri).

Iar ca o concluzie la acest topic- da, este bine si este normal ca orice om sa se casatoreasca si sa-si intemeieze o familie, insa conteaza enorm ce fel de om este el/ea, dar si cu cine vrea sa faca acest pas!