Sunt mai degraba inventii ale unor teologi contemporani (Parintele Pruteanu ajungand pana la a nega existenta Sfintei Maria Egipteanca pentru ca nu s-a impartasit des), care au facut studii partizane, ignorand ceea ce contrazicea conceptia lor.
Legat de postul inainte de Impartasire (tocmai de aceea e recomandarea cu Impartasirea de minim patru ori pe an, in timpul marior posturi), iata de spune Sfantul Ioan Gura de Aur, cu mult inainte de crestinarea rusilor:
"Când aveţi a vă apropia de masa aceasta înfricoşătoare şi dumnezeiască şi de Sfintele Taine, să faceţi aceasta cu frică şi cu cutremur, cu conştiinţa curată, cu post şi cu rugăciune."
Si "Iar tu, mai înainte de a te împărtăşi, posteşte, ca să te arăţi vrednic de Împărtăşire;"
Liturghierul spune ca se poate impartasi cineva si mai des decat in cele patru posturi, cu cnditia sa posteasca inainte: "Iar de vor vrea sa se apropie de Sfanta impartasanie si afara de cele patru posturi obisnuite, sa posteasca mai inainte... si sa se pregateasca dupa randuiala, prin marturisirea pacatelor..." (Liturghier, ed. 1987, p. 442).

Dar preoții țin post sâmbăta?

Din cate imi amintesc Parintele Cleopa spunea de cinci zile de post, dar majoritatea preotilor recomanda doar trei zile.

Până ajungi la pregătirea lui Pruteanu în materie de istorie liturgică, ai nevoie de încă cel puţin o viaţă şi un creier mult mai dezvoltat în a pricepe lucruri ce ţin de profunzimea teologiei creştine. Şi eliberat de obsesii confesionaliste, evident.
Şi ca să citezi din Sfântul Ioan Hrisostom, demonstrează-mi întâi că ai citit măcar o treime din opera lui, cu încadrarea acesteia în epocă şi stăpânirea terminologiei hrisostomiene.

Pregătirea pentru împărtăşirea cu Sfintele Taine nici nu mai trebuie evidenţiată, creştinii responsabili cunosc faptul că nu se pot apropia de potir în chip nevrednic. Iar postul cuprinde multe lucruri, nu doar clişeele vehiculate astăzi mai peste tot.
Deci care-i problema ta, alta decât să te tot bagi aiurea în discuţii?

nu se tine post in saptamana Luminata si niciodata Sfanta impartasanie nu este conditionata de post

Daca Parintele Pruteanu contrazice ce spune Sfantul Ioan Gura de Aur (si ceilalti sfinti, ca nu doar sfantul tinea post) si ce spune Predania Bisericii nu inseamna ca trebuie sa faca cineva mai multe studii si sa-i creasca capul ca sa nu mai vada adevarul. Dar nu e vorba doar de Parintele Pruteanu, domnia sa a preluat ideile de la altii, doar ca cautat argumente sa le sustina. Uite raspunsul Parintelui Gheorghe Calciu tot la un astfel de articol al unui preot din SUA: http://www.crestinortodox.ro/credint...ciu-69884.html
Citatele le-am luat din lucrarea Parintelui Cleopa.
Aici suntem amandoi de acord, dar teologii care propaga aceste idei sustin ca nu e nevoie nici macar de spovedanie inainte, ca oricum suntem toti pacatosi si Impartasania te curata de pacate, nu trebuie sa fii curatat inainte. Din nou, contrat a ceea ce spune Sfantul Ioan Gura de Aur (citat luat tot din lucrarea Parintelui Cleopa, ca sa nu mai discutam contextul): "Când auzi zicându-se «Sfintele Sfinţilor», să ştii că aceasta înseamnă că dacă nu este cineva sfânt, să nu se apropie. Nu numai curat de păcate, zice, ci sfânt, că pe cel sfânt nu numai izbăvirea de păcate îl face astfel, ci venirea de faţă a Duhului Sfânt şi bogăţia faptelor bune."
Daca in primii ani nu era o regula la Impartasirea cu Sfintele Taine, pentru ca multi se imbolnaveau si unii mureau (cum spune Sfantul Apostol) s-a adoptat o pregatire prealabila, cateva zile de post si rugaciune. Apoi s-a trecut de la spovedania publica la spovedania inaintea preotului inainte de Impartasire. Aceasta este un minim necesar, pentru ca ca spovedania curata de pacate pe credincios. Biserica stie mai bine ce face, nu trebuie sa se reformeze, ajungandu-se iar la multi se imbolnaveau si unii mureau.

Părintele Pruteanu nu contrazice pe Ioan Gură de Aur şi nici predania, ci doar prejudecăţile google-liştilor infatuaţi care se bagă în discuţii cu mult peste capacitatea lor de înţelegere.

Postul recomandat de Ioan Gură de Aur este cu totul altceva decât legiferările recente referitoare la Împărtăşirea cu sfintele Taine. Sfântul n-ar fi acceptat niciodată împărţirea timpului vieţii în trei zile în care mimezi viaţa curată şi restul timpului cu dezlegare la destrăbălare. Logica celor trei zile este fariseică, contraproductivă creşterii duhovniceşti, minimalistă şi semn de slăbire gravă a credinţei.

Un exemplu de vorbire a lui Ioan Gură de Aur despre post:

"Că nu numai vremea postului, ci şi amintirea lui poate să ne aducă foarte mari foloase. Şi după cum cei dragi ai noştri, nu numai dacă sunt de faţă, ci şi dacă ne vin în minte, ne umplu de multă bucurie, aşa şi zilele postului, şi slujbele, şi petrecerea simplă, şi toate celelalte bunătăţi care ne-au rodit din el, ne veselesc din pomenirea lui. Dacă adunându-le în cuget pe toate acestea, ne aducem aminte de ele, mari roade vom dobândi şi în vremea de acum. Acestea vi le spun nu ca să vă silesc să postiţi, ci ca să vă înduplec să nu vă desfătaţi, nici să aveţi o dispoziţie lăuntrică ca a celor mai mulţi dintre oameni, dacă mai trebuie numiţi oameni cei care au o asemenea micime de suflet, încât, ca nişte scăpaţi din lanţuri şi de temniţă grea, zic unii către alţii: „Greu am mai străbătut marea postului”. Alţii însă, mai slabi de cuget decât aceştia, se tem până şi pentru următorul Post al Paştilor.
Şi acesta vine din faptul că, în toată cealaltă vreme, se dau pe ei înşişi cu toată puterea la desfătări şi neînfrânare şi beţie. Dacă ne-am îngrijit să petrecem celelalte zile [care nu sunt din vremea postului] în chip cuviincios şi cu blândeţe, dacă am dorit postul care a trecut, atunci şi când va veni următorul, îl vom primi cu mare bucurie. Căci ce bunătate nu ne vine din post? Toate sunt pline de linişte şi pace curată. Oare nu şi casele sunt eliberate de tulburare şi alergătură şi de toată agitaţia? Dar mai înainte de case mintea celor ce postesc se bucură de această liniştire. Şi tot oraşul urmează [apoi] bunei rânduieli a minţii şi a caselor. Că nici seara nu se mai aud cântăreţi, nici ziua agitatori şi beţivi, nici cei ce strigă ori bătăioşi, ci peste tot se poate vedea multă liniştire. Dar acum nu este aşa, ci de cum se crapă de ziuă, ţipete şi tulburări şi alergături ale bucătarilor şi osteneală; fum cu duiumul şi în casă şi în cugete; în noi patimi care ne ard dinăuntru; flacăra din poftele nelalocul lor ne este aprinsă de desfătare." (Omilii despre educaţia copiilor)

Mihai, mulţumesc. :)

Dacă te-ai folosit, mulţumirea e de partea mea!

Un nou citat care nu are nicio legatura cu ceea ce discutam. Inca de cand am vorbit prima data cu tine am observat ca dai citate pe care nu le intelegi ori din lipsa cunostintelor, ori nu intelegi ce scrie (sau ambele). Unde scrie sfantul ca postul nu e la fel ca postul din zilele noastre? Mai ales ca aminteste de postul Sfintelor Pasti. Sfantul spune exact ce afirma in prima fraza: "Că nu numai vremea postului, ci şi amintirea lui poate să ne aducă foarte mari foloase." Vorbeste de posturile mari si de faptul ca binefacerile lor se intind si peste perioada de dupa post. Sfantul ii indeamna sa ramana cumpatati si dupa ce se termina postul. " Dacă ne-am îngrijit să petrecem celelalte zile [care nu sunt din vremea postului] în chip cuviincios şi cu blândeţe, dacă am dorit postul care a trecut, atunci şi când va veni următorul, îl vom primi cu mare bucurie."
Nici nu am zis ca sfantul spune de trei zile, probabil erau mai multe zile in acele vremuri. Preotii de azi spun de trei zile, daca nu iti convine si vrei sa reformezi Biserica du-te si cere-le socoteala, editeaza alte carti de cult, nu-mi spune mie ca doar eu as sustine asa ceva.