Va sa zica, dupa ce ai analizat tu natura (Dumnezeiasca, cum altfel?, incomprehensibila cu mintea omeneasca) lui Dumnezeu, ajungind pesemne la unele concluzii, ce facusi? Ai dedus!
Nu puteai sa te opresti, zicind wau!, inainte sa deduci??

Si te-ai mai apucat si sa negi, varianta tarzie de Areopagit ce esti....
Si uite-asa, din negare in negare, basca concluzionare, ai ajuns.... budist carpatin!
Vezi daca te-ai risipit in analize, in loc sa te tii de rugaciune si altele cuviincioase?

P.S. Daca negarea e un act (sau poate o actiune mintala, nu?...; iar actul nu-i totuna cu actiunea, Florine!), cum s-o deduci, bre?
Actele si actiunile nu se deduc! Ele se fac! Pentru ca sunt operari, procesari, transformari etc.
Se practica, asa cum sunt ele prin natura lor: miscari operatorii. Nu-s continuturi info, neica! Nu se preteaza la deductie, ci la descoperire si invatare operatorie.
Si mai zici ca voi, budistii, cunoasteti psihologie...