Forum Crestin Ortodox - Iesirea din trup

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)

- Spiritualitatea ortodoxa (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5072)

- - Iesirea din trup (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=18748)

Citat:

În prealabil postat de Ioana-Andreea (Post 638480)

Am o intrebare legata de experientele din afara trupului.
Se stie ca aceasta practica vine din spiritism, prin urmare, are loc prin interventia demonilor. Multi oameni care au trecut prin asa ceva au simtit ca aceste experiente erau de provenienta demonica. :61:
Insa recent, am gasit astfel de relatari prin vietile unor parinti de la muntele Athos, cum ar fi pr. Porfirie si pr. Paisie. Spuneau ca mergeau in duh sa binecuvanteze bolnavii din spitale. Mi-e greu sa cred ca aceasta practica poate fi si dumnezeiasca... sau macar neutra...chiar daca e promovata la Athos.:22: Am gasit si in Sfanta Scriptura doua mentiuni:
"Cunosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani - fie în trup, nu ştiu; fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie - a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer." (II Cor 12,2)
"Am fost în duh în zi de duminică". (Apocalipsa 1,10)
Pr. Serafim Rose trateaza acest subiect intr-una din cartile sale, insa nu ofera o concluzie concreta.
Daca aceste experiente pot fi si de la Dumnezeu, si de la demoni, cum le putem deosebi?

Experientele din afara trupului din paranormal sunt de fapt viziuni date de ingerii cazuti, nimeni nu iese din trup. Persoana respectiva intra in transa si are viziuni, el crezand ca iese din trup. De asemenea, pot parcurge distantele in timp mai scurt decat in mod normal sau pot zbura, fiind purtati de ingerii cazuti.
Nici sfintii nu ies din corp. Pot avea vedere in duh (adica inainte vedere), vad lucruri care se intampla in alta parte. Sau pot calatori foarte repede, sa ajunga aproape instantaneu in alt loc, la fel cum se deplaseaza si ingerii (fara sa fie in doua locuri in acelasi timp).
E evident ca cineva preocupat de ocultism sau din alta religie (budistii si yoginii au astfel de experiente) nu are o harisma de la Dumnezeu si are experiente date de ingerii cazuti. Harismele le primesc cei imbuntatatiti duhovniceste, care au ajuns la despatimire, la sfintenie.

Citat:

În prealabil postat de Ioana-Andreea (Post 638483)

Care ar fi scopul unui asemenea dar de la Dumnezeu? Daca se intampla asa ceva, cum poate ramane mintea in inima, cand ea pleaca de acolo? Mai degraba e o imprastiere a simturilor.

Cand omul cunoaste adevarata linistire actiunile sale devin expresii ale repaosului.

Poate actiona intr-o infinitudine de moduri simultan - toate nefiind altceva decat expresii ale pacii launtrice.

Pare ca pleaca dar nu pleaca niciunde, pare ca se inalta dar nu se inalta defel, pare ca se intrupeaza dar ramane in ceruri pururea.

Omul obisnuit este cu totul inlantuit de simturi. Orice miscare este zbatere in plasa lor. Nu poate concepe realitatea decat prin fragmentare, raportare la identitati asociate partilor.

Cand mintea se curatateste si devine unitara simturile nu o mai pot tulbura. Nicio miscare nu o mai clatina - pentru ca miscarea presupune in mod necesar o perceptie segregata.

Omul este chemat la aceasta odihna - la ziua a 7-a ca sa petreaca in unire cu Dumnezeu.

Citat:

În prealabil postat de florin.oltean75 (Post 638541)

Cand mintea se curatateste si devine unitara simturile nu o mai pot tulbura. Nicio miscare nu o mai clatina - pentru ca miscarea presupune in mod necesar o perceptie segregata.

Sfintii ne spun ca mintea este pavaza impotriva demonilor. Ingerii cazuti cauta sa controleze sau sa influenteze mintea oamenilor. Eliberarea aceasta de ganduri din budism este de fapt o munca de a lasa ingerii cazuti sa controleze mintea (bineinteles, acestia nu-si dau seama ca asta fac). Cand ajung la performante mai inalte yoginii au parte si de experiente paranormale (viziuni, zbor prin aer, "calatorii astrale", etc.).

Citat:

În prealabil postat de Ioana-Andreea (Post 638480)

Am o intrebare legata de experientele din afara trupului.

Se stie ca aceasta practica vine din spiritism, prin urmare, are loc prin interventia demonilor. Multi oameni care au trecut prin asa ceva au simtit ca aceste experiente erau de provenienta demonica. :61:

Insa recent, am gasit astfel de relatari prin vietile unor parinti de la muntele Athos, cum ar fi pr. Porfirie si pr. Paisie. Spuneau ca mergeau in duh sa binecuvanteze bolnavii din spitale. Mi-e greu sa cred ca aceasta practica poate fi si dumnezeiasca... sau macar neutra...chiar daca e promovata la Athos.:22: Am gasit si in Sfanta Scriptura doua mentiuni:

"Cunosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani - fie în trup, nu ştiu; fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie - a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer." (II Cor 12,2)
"Am fost în duh în zi de duminică". (Apocalipsa 1,10)

Pr. Serafim Rose trateaza acest subiect intr-una din cartile sale, insa nu ofera o concluzie concreta.

Daca aceste experiente pot fi si de la Dumnezeu, si de la demoni, cum le putem deosebi?

Nu-mi dau seama ce ai citit mai exact, Sfântul Maxim Kavsokalivitul de pe Muntele Athos putea zbura prin aer, având un dar al Duhului Sfânt :

„Dreptul şi de Dumnezeu insuflatul părinte Maxim Kafsokalivitul înota în marea darurilor divine, care sunt dăruite din Fântâna veşnică a Harului ce-i împodobeşte pe toţi sfinţii. De asemenea, el avea un dar deosebit ce numai rareori este dat unora. Putea să zboare. Putea să meargă dintr-un loc în altul prin aer. Era o pasăre a cerului, atât la figurat cât şi literal. Biograful său, Teofan Peritheoriou, a fost martor al harului său special. Iată cum descrie el:

[...]Am mers în spatele colibei sale şi, privind spre drumul lui Isaia, era acolo. L-am văzut lângă bazinul lui Agelarios, la aproape două mile distanţă, pe o întindere colţuroasă a unui drum stâncos, foarte dificil. L-am văzut pe sfânt ridicat deasupra pământului în aer. El zbura ca un vultur deasupra pădurii şi a stâncilor, venind spre mine. În acel moment, m-am speriat şi am strigat: «Mare eşti, Doamne, şi minunate sunt lucrurile Tale şi nici un cuvânt nu este îndeajuns spre lauda minunilor Tale». Fiindcă eram speriat, m-am tras înapoi, şi el, cât ai clipi din ochi, a apărut în faţa mea, cântând. Am căzut în genunchi, ca să-i fac plecăciune.[...]”

Pasajul e din Patericul Atonit.

Citat:

În prealabil postat de ioan67 (Post 638494)

Him... Nu e mereu asa, adica darul lui Dumnezeu nu e conditionat de "performantele duhovnicesti" ale omului.
In orice caz, nu vin ca rasplata;

Mereu darul lui Dumnezeu vine ca rasplata.

Citat:

vin ca mijloace suplimentare, oferite in dar anumitor inimi iubitoare si hotarate, pentru o lucrare sporita.
(Uite-l pe Pavel! Daca era dupa rasplata... Si totusi Domnul l-a inzestrat cu daruri mari, pe care Sfantul le-a lucrat, mereu jertfelnic, ca Apostol al neamurilor.)

Pavel lucra cu credinta sincera inainte si de aceea Domnul i-a dat orbire ca sa "vada" pe Duhul Sfant; si L-a vazut.

De ce nu i-a dat Dumnezeu un astfel de dar, ca mijloc suplimentar, si lui Irod? Pentru ca era fatarnic.