comparatia ta OM-animal, nu e fireasca!

Omul e inzestrat cu suflet.
Animalele au doar duh de viata, deci nu au suflet ca Omul.

Deci nici "mortile" nu sunt la fel.

interesant ce spui dumneata daca ne gandim ca Hrsitos e tocmai Mielul Junghiat ce ridica pacatele...

deci sigur ca e fireasca comparatzia shi intrebarea pe masura, dar imi aduc aminte de o discutzie cu cineva care zicea ca citise din Filocalie shi se sustinea acolo ca din cauza caderii oamenilor au cazut shi animalele shi plantele shi s-a blestemat pamantul ca pana atunci toate ishi aveau o legatura tainica shi binecuvantata cu omul, shi erau shi ele veshnice in gradina edenului, adica nesupuse stricaciunii shi mortzii.... un coleg impresionat imi povestea acum 13-14 ani din ce citise....

Oni,
Adam cu Eva lui au trait in Rai zeci de milioane de ani...fara sa moara, doar ei doi dupa care acum 15-20 000 de ani au fost trimisi in aceasta lume unde... se moare. 15-20 000 de ani corespunde exact cu aparitia "subita" a homo sapiensului care nu poate fi explicata de evolutionisti,(veriga lipsa) hmmm, ce ciudat!...:D si aici au dat de dobitoacele gen Homo erectus, australopitecus, Neandertalus... care erau specii asemanatoare oamenilor, nearticulate, intr-un cuvint dobitoace muritoare create de la inceputul lumiii dupa care au disparut odata cu multe alte specii extincte

Deci pamintul asta este un loc unde se moare, desi Dumnezeu mai face exceptii si a mai luat la El pe unii in stare vie, in corp.

nu domnule cozia, Adam shi Eva au stat in iad 5000 de ani pentru pacatul lor sau 6000 ca nu mai shtiu exact daca am inceput anul 7000 sau 8000 de la intemeierea lumii, shi 2000 dupa Hristos.

Va dati seama ce schimbare radicala, traiesti in termeni pamintesti milioane de ani vesnic tinar, gol, fara vesminte in mijlocul raiului dupa care esti trimis pe pamint, aici in preludiul Iadului, unde incet, incet incep sa-ti apara riduri, te ingrasi, dai in tot felul de apucaturi sexuale, ticuri si patimi, te certi, devii minios, artagos, incepe sa ti se albeasca barba dupa care ...dupa inca 900 de ani mori si te duci in Iad pentru ca mai tirziu Tatal sa-l trimita pe Fiul ca sa te scoata de acolo.

Slava Tie Dumnezeule pentru marea Mila a Ta!

svovi, cele scrise de mine sunt din Talmud, nu din biblie. Se pare ca Talmudul e mai amanuntit in ceea ce priveste Facerea. Noi, bineinteles ca avem Omiliile la Facerea ale Sfintilor Parinti.
Si totusi, daca un asemenea pact nu a exstat, cum se face ca ii facem pe plac diavolului, in loc sa le facem pe cele ale lui Dumnezeu? Ma intreb, caci desi stim ce avem de facut, nu contenim sa urmam raului, chiar daca stim ca urmarea fireasca ca o consecinta a pacatului, este moartea. Dar nu numai moartea fizica, ci cea spirituala.

poi de aia ca ei vor sa arate mereu ca sunt supra oameni, asta le-a bagat in cap Talmudul sau alte cartzi de ale lor ca ei ar fi privilegiatzi in invatzaturile lor, ca ei descind din Avraam shi Iacov shi restul sunt satanici, dar le-a spus sf Ioan Botezatorul ca degeaba ashteapta ei moshtenire de felul acela ca nu vor avea parte decat de intunericul de afara... shi i-a chemat la pocaintza de a-shi mai zice in inimile lor ca doar lor li se cuvine aia shi aia doar pentru ca ar descinde din Adam, Noe, Avraam, Moise, David, sau Apostoli, sau Sfintzi, sau Prooroci, sau fii de Preotzi sau Diaconi, sau bravi romani... le-a zis... iar mai amanuntzit nu inseamna neaparat shi adevarat sau sfant sau de folos....

Eu stiam ca primele Carti din biblie le avem comune cu evreii. Deci mandria lor nu de la Talmud li se trage, ci tot de la diavolul.

Sfantul Vasile cel Mare vorbeste direct despre "repeziciunea" cu care Adam s-a decis pentru neascultare. Tot el afirma si existenta reala a unui scurt timp anterior deciziei omului pentru rau. Ne da de inteles ca starea primordiala inseamna, de fapt, ca omul nu a iesit rau din mainile lui Dumnezeu, ci ca raul a fost ales de om. Deci nu a apucat sa se consolideze in ascultarea de Dumnezeu, pentru ca, in acest caz, caderea nu s-ar fi produs.

Si cu toate ca omul trebuie sa moara, ca urmare a neascultarii, moartea a devenit cel mai sigur mijloc cu care pot fi infruntate ispitele si pot fi controlate lucrurile omenesti. Daca in prima faza a ispitei - adica cea a atacului sau a aruncarii momelii - omul isi aminteste de moarte, poate lesne birui ispita. De altfel toate cate nu rezista in fata mortii sunt desertaciuni.